Modificare unilaterala a contractului de munca. Clauze cuprinse in contractul colectiv de munca. Interpretare.
In temeiul art.8 din Legea 130/1996 prin contractele individuale de munca nu se pot stabili clauze prin care sa se incalce drepturile minimale imperativ prevazute in lege si contractele incheiate la nivel superior iar potrivit art. 38 din codul muncii clauza prin care salariatul ar renunta la un drept prevazut de lege este lovita de nulitate. Fata de aceste prevederi imperative dispozitiile dintr-un contract colectiv de munca incheiat la nivel de unitate nu pot fi interpretate in sensul ca unitatea are dreptul de a modifica elementele contractului de munca fara acordul salariatului.
Sectia conflicte de munca si asigurari sociale –Decizia civila nr.267/20 martie 2008
Prin contestatia inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub nr. 1576/97/2007 contestatoarea S. A., a solicitat anularea deciziei 10/2007, obligarea paratei la plata despagubirilor banesti aferente celor doua ore zilnice retinute fara temei, pe perioada 23.02.2007 - 25.09.2007, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea contestatiei s-a aratat ca prin decizia nr. 10/23.02.2007 emisa de ASOCIATIA PENSIONATILOR PENTRU AJUTOR DE DECES Sl AJUTOR RECIPROC PETROSANI s-a stabilit ca incepand cu data de 01.03.2007 programul de lucru pentru contestatoare este de 6 ore pe zi, fiind incalcate astfel prevederile art.41 din Legea 53/2003. aratat ca in baza art.41 din Codul Muncii, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, sub acest aspect decizia contestata este lovita de nulitate absoluta.
Actiunea este scutita de plata taxei de timbru conform disp.art.285 din Codul Muncii.
Parata, prin intampinare a aratat ca decizia 10/23.02.2007 a fost emisa cu respectarea prevederilor legale, in sensul ca la baza emiterii sta art.13 al.2 din Contractul Colectiv de Munca prin care se prevede expres ca normativele pentru personalul salariat se stabilesc de conducerea asociatiei pensionarilor impreuna cu imputernicitii salariatilor.
Emiterea deciziei prin care s-a redus programul de lucru de la 8 ore pe zi la 6 ore, s-a stabilit ca urmare a unor masuri de reorganizare a activitatii de contabilitate si casierie, dispuse prin sedinta de lucru de catre biroul operativ al comitetului asociatiei, din data de 23.02.2007.
S-a mai aratat ca in data de 25.04.2007, i-a fost aprobata contestatoarei, cererea de desfacere a contractului individual de munca, iar pentru perioada 23.02.2007 - 26.04.2007, a fost prestata o activitate doar de 6 ore, conform pontajului.
Prin sentinta nr.878/LM/2007 Tribunalul Hunedoara a admis contestatia formulata de contestatoarea S.A. impotriva deciziei nr.10 din 23.02.2007 emisa de parata ASOCIATIA PENSIONARILOR PENTRU AJUTOR DE DECES Sl AJUTOR RECIPRC PETROSANI si a anulat decizia atacata, a obligat-o pe parata la plata sumei de 465 lei net reprezentand diferenta de venit pentru perioada 23.02.2007- 25.04.2007 catre reclamanta.
Parata a fost obligata sa plateasca contestatoarei suma de 200 cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
Contestatoarea S.A. a fost angajata la parata ASOCIATIA PENSIONARILOR PENTRU AJUTOR DE DECES Sl AJUTOR RECIPEROC PETROSANI, in functia de contabil, incepand cu data de 01.04.2005, in baza contractului individual de munca nr. 1374/22.04.2005 incheiat pe durata nelimitata si cu un program de lucru de 8 ore pe zi (f.36).
Prin decizia nr. 10/23.02.2007, parata a stabilit ca incepand cu data de 01.03.2007, petenta S.A. sa lucreze pe un program de 6 ore /zi (f.2).
La data de 25.09.2007 raporturile de munca dintre contestatoare si unitatea la care aceasta isi desfasurat activitatea, au incetat, conform cu art.79 din Codul Muncii, ca urmare a cererii formulata de angajata.
Potrivit art.41 al.1 din Codul Muncii „contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, iar la al.3 se precizeaza ca modificarea contractului individual de munca se refera la" oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii, d) conditiile de munca; e) salariul; f)timpul de munca si timpul de odihna.
Cum in situatia data s-a modificat durata timpului de munca de la 8 ore/zi la 6 ore/zi, fara sa existe acordul partilor, respectiv cel al angajatului, au fost incalcate prevederile art.41 din Codul Muncii.
Sustinerea paratei ca decizia contestata a fost data cu respectarea prevederilor legale, fiind bazata pe art.13 al.2 din Contractul Colectiv de Munca, a fost inlaturata cu motivarea ca, modificarea contractului individual de munca, nu poate fi facuta fara respectarea prevederilor art.41 din Codul Muncii.
Faptul ca s-a cunoscut la nivel de unitate despre masurile de reorganizare a programului de lucru si ca s-a luat la cunostinta de catre contestatoare de decizie prin semnarea acesteia, nu echivaleaza cu acordul acesteia pentru reducerea programului de lucru, implicit pentru modificarea contractului de munca.
Cum din actele depuse la dosar, respectiv pontaje (f.27-29) si fisele de salarizare (f.34-35) a reiesit ca petenta a fost platita pentru un program de 6 ore/zi, cand de fapt de drept era sa fie platita pentru un program de 8 ore/zi, modificarea contractului individual de munca nefiind legala, contestatoarei i se cuvin despagubiri banesti pentru perioada 23.02.2007 - 25.04.2007. Astfel, despagubirile care i se cuvin sunt in suma de 456 lei net si reprezinta diferenta lunara dintre suma cuvenita pentru un program de 8 ore si suma de 1365 lei si cea incasata pentru un program de 6 ore/zi si anume de 1037 lei, reprezentand astfel suma de 228 lei. Totalul calculat pentru o perioada de 1 luna si 31 zile este astfel de 456 lei net.
Retinandu-se culpa procesuala a paratei aceasta a fost obligata si la plata cheltuielii de judecata, reprezentand onorar de avocat.
Impotriva acestei solutii a declarat recurs parata solicitand modificarea hotararii in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta.
In dezvoltarea motivelor de recurs parata a sustinut ca solutia instantei de fond este nelegala deoarece instanta nu a coroborat dispozitiile art.41 din codul muncii cu cele ale art.13 alin. 2 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul asociatiei , contract pe care reclamanta si l-a insusit prin semnare.
In temeiul dispozitiilor cuprinse in contractul colectiv de munca parata era indreptatita sa ia masuri pentru reorganizarea societatii.
Sub un al doilea aspect critic se arata ca sentinta este nelegala si pentru faptul ca a fost admisa actiunea reclamantei si au fost obligati la plata pentru un program de opt ore desi aceasta nu a prestat activitate decat 6 ore.
Prin intampinare parata a solicitat respingerea recursului ca tardiv si in subsidiar ca nefundat. Aceasta a aratat ca recursul a fost depus peste termenul prevazut de lege.
In ceea ce priveste fondul cauzei s-a sustinut ca solutia instantei de fond este legala , parata procedand in mod nelegal la modificarea contractului de munca.
Deliberand asupra recursului prin prisma motivelor invocate si din oficiu in limitele prevazute de art. 306 alin 2 din codul de procedura civila Curtea retine urmatoarele :
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii recursului aceasta este nefondata. Potrivit dispozitiilor art. 80 din Legea 168/1999 termenul de recurs in materia litigiilor de munca este de 10 zile de la data comunicarii hotararii judecatoresti de catre instanta de fond.
In speta solutia primei instante a fost comunicata paratului la data de 26 11 2007 iar acesta a depus la posta cererea de recurs la 4 12 2007, in interiorul termenului defipt de lege.
In ceea ce priveste fondul cauzei criticile recurentului sunt nefondate.
Potrivit dispozitiilor codului muncii:
Art. 41 - (1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) conditiile de munca;
e) salariul;
f) timpul de munca si timpul de odihna.
Art. 38 - Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.
Potrivit dispozitiilor Legii nr.130/1996:
Art. 8 - (1) Clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai in limitele si in conditiile prevazute de prezenta lege.
(2) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.
(3) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.
(4) La incheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.
In speta parata a operat o modificare unilaterala a contractului individual de munca sub aspectul timpului de munca reducandu-l de la 8 ore la 6 ore zilnic fara a avea acordul salariatului. Aceasta modificare este interzisa expres de dispozitiile art. 41 alin 1 din codul muncii.
Sustinerea paratei in sensul ca din coroborarea dispozitiilor codului muncii cu cele ale Contractului colectiv de munca s-ar putea desprinde concluzia ca nu era necesar acordul salariatului pentru modificarea contractului de munca este nefondata.
In primul rand, in temeiul art.8 din Legea 130/1996 prin contractele individuale de munca nu se pot stabili clauze prin care sa se incalce drepturile minimale imperativ prevazute in lege si contractele incheiate la nivel superior si in al doilea rand orice clauza prin care salariatul ar renunta la un drept prevazut de lege este lovita de nulitate potrivit art. 38 din codul muncii.
In acest sens dispozitiile art. 13 alin. din contractul colectiv de munca incheiat la nivel de uniate , care prevad ca „ Normativele pentru personalul salariat se stabilesc de conducerea Asociatiei Pensionarilor impreuna cu imputernicitii salariatilor „ nu pot fi interpretate in sensul ca unitatea are dreptul de a modifica elementele contractului de munca fara acordul salariatului.
Nici ce de-a doua critica formulata de parata nu este intemeiata. In mod corect instanta de fond a obligat pe parata sa plateasca reclamantei contravaloarea salariului care i s-ar fi cuvenit pentru inca 2 ore de munca zilnic. Dreptul reclamantei isi are izvorul nu in munca prestata ci are caracterul unei despagubiri .
Astfel potrivit dispozitiilor codului muncii:
Art. 269 - (1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
In speta prin decizia unilaterala emisa in mod nelegal de unitate reclamanta a fost impiedecata sa desfasoare un program de munca de 8 ore si sa primeasca o salarizare corespunzatoare acestui program. Singura modalitate de recuperare a prejudiciului astfel suferit de reclamanta este aceea de obligare a unitatii la plata diferentei de salariu pentru cele 2 ore zilnic pentru care aceasta nu a putut presta activitate.