Gestionari. Lipsuri in gestiune. Rasturnarea prezumtiei de nevinovatie.
Potrivit dispozitiilor art. 25 alin. 1 din Legea nr. 22/1969, gestionarul raspunde integral fata unitate pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa. Asadar, legea speciala instituie o prezumtie de vinovatie in sarcina gestionarului caruia i s-a constatat o lipsa in gestiune, sarcina probei in rasturnarea acesteia revenindu-i gestionarului, ca o exceptie de la regula dreptului comun inclusa in art. 1169 Cod civil si art. 287 Codul muncii.
Sectia civila – decizia civila nr. 1473/13 decembrie 2004
Prin sentinta civila nr. 972/6.10.2003, pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar civil nr. 1639/2003, s-a admis contestatia formulata de contestatoarea N.A. in contradictoriu cu intimata S.C. „COMTINA” SRL Sibiu si in consecinta:
S-a dispus anularea deciziilor de imputare nr. 154/19.12.2002, nr. 156/19.12.2002 si 3/11.01.2003 emise de intimata.
A fost obligata intimata sa plateasca contestatoarei suma de 4.140.000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca in cauza nu sunt indeplinite in mod cumulativ cerintele antrenarii raspunderii materiale a contestatoarei, intrucat nu au fost dovedite faptele ilicite savarsite de contestatoare ce au determinat producerea prejudiciului, nu a fost pus in evidenta raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si nici vinovatia contestatoarei in producerea prejudiciului, asa incat nu sunt incidente prevederile art. 108 Codul Muncii.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs intimata, solicitand modificarea ei in sensul respingerii contestatiei formulate in cauza si mentinerea ca legale si temeinice a deciziilor de imputare emise.
In expunerea motivelor de recurs se sustine ca solutia primei instante se bazeaza pe o aplicare gresita a dispozitiilor legale si o interpretare eronata a probelor dosarului, intrucat reclamanta, avand calitatea de vanzator gestionar al magazinelor la care s-a facut inventarul, raspunde de lipsurile constatate in aceasta gestiune.
Recursul a fost admis ca fondat.
Potrivit art. 24 din Legea 22/18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, angajatii raspund material, potrivit Codului muncii si prevederile prezentei legi, pentru pagubele cauzate in gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni.
Potrivit art. 25 din aceasta lege speciala „gestionarul raspunde integral pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa”.
Acest text de lege, instituie in sarcina gestionarilor, incadrati in baza unui contract de munca, o prezumtie relativa de culpa pentru daunele directe produse in legatura cu munca lor de gestionare in cadrul unitatii unde lucreaza.
Aceasta prezumtie rastoarna sarcina probatiunii instituita in dreptul muncii in sarcina angajatorului (art. 287 Codul muncii).
In speta, N.A. are calitatea de vanzator-gestionar la magazinele apartinand S.C. „COMTINA” SRL Sibiu, calitate avuta in vedere de intimata la emiterea deciziilor de imputare nr. 154/19.12.2002, 156/19.12.2002, 3/14.01.2003, care fac obiectul litigiului dedus judecatii.
Astfel, in baza acestor decizii, s-a imputat contestatoarei suma de 296.993.268 lei, reprezentand paguba inregistrata in aceasta gestiune in perioada 9.08.2002 – 2.01.2003, constatata ca urmare a inventarelor efectuate la data de 20.11.2002, 3.12.2002 si respectiv 8.01.2003.
Asa fiind, solutia primei instante fundamentata pe nedovedirea de catre intimata angajatoare a conditiilor antrenarii raspunderii materiale in cauza, in contextul in care, potrivit reglementarii speciale sus evocate, contestatoarei ii revenea sarcina rasturnarii prezumtiei de vinovatie operante reprezinta o nesocotire a dispozitiilor legale incidente.
Ca atare, solutionand cauza doar pe acest aspect formal, bazat pe o interpretare gresita a sarcinii probatiunii ce incumba partilor, si nu a administrat probe pentru stabilirea realitatii si certitudinii prejudiciului – ca si conditie esentiala de antrenare a raspunderii materiale; se va admite ca fondat recursul promovat in cauza in conformitate cu art. 304 pct. 9 si 10 raportat la art. 312 Cod procedura civila coroborat cu art. 81 din Legea 168/1999, se va casa hotararea pronuntata si se va fixa termen de judecata in vederea evocarii fondului cauzei si completarea probatiunii in acest sens.