Obiect: revendicare imobiliara , obligatia de a face , pretentii.
Sentinta civila nr. 647/09 Martie 2011
Constata ca prin actiunea inregistrata la aceasta instanta reclamantul S.B. a chemat in judecata pe paratii M.C. si C.A. pentru revendicare teren, granituire, daune si pentru demolarea constructiilor edificate pe terenul sau.
In motivare a aratat ca este proprietarul suprafetei de 1330 m.p. arabil, sola 21, parcela 486 din intravilanul satului R. comuna X. judetul Neamt, cu vecinii N-B.F., E-B.C., E-B.C., S-M.C., V-drum satesc, conform sentintei civile nr.685/2007 pronuntata de Judecatoria Tg.Neamt, ca aceasta parcela face parte dintr-un trup mai mare de 3991 m.p., inscris in titlu de proprietate nr. xx/xxx/2002 emis pe numele tatalui sau, B.C. si ca paratii i-au ocupat abuziv o parte din teren, au edificat o fanarii si il impiedica sa cultive terenul, motiv pentru care a solicitat ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa fie obligati paratii sa-i lase terenul in deplina proprietate, sa se stabileasca linia de hotar dintre proprietatea lui si cea a paratilor, sa-si ridice constructiile de pe terenul lui si sa-i plateasca daune pe ultimii 3 ani pentru lipsa de folosinta a terenului.
In dovedire a depus la doar copii dupa sentinta civila nr.685/2007 pronuntata de Judecatoria Tg.Neamt, titlu de proprietate nr. xx/xxx/2002 emis pe numele tatalui sau, B.C. si a solicitat sa se efectueze o expertiza tehnica in cadastru si una pentru evaluarea pagubelor pentru lipsa de folosinta a terenului revendicat.
Actiunea a fost timbrata initial cu 20 de lei taxa de timbru, taxa fiind completata dupa efectuarea expertizelor tehnice cu 69 de lei.
Paratul M.C. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului, a aratat ca el are teren care se invecineaza cu terenul reclamantului, ca are casa, grajd si o anexa construite inainte de anul 1989 si in baza art.23 din Legea 23 din Legea 18/1991, chiar daca aceste constructii sunt pe terenul reclamantului, terenul ramane in proprietatea lui. A precizat ca el cu bunicul reclamantului, cel de la care provine terenul, nu a avut nici un conflict, acesta intelegand ca terenul ii revine potrivit legii.
Parata C.A. a formulat si ea intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului, motivand ca ea nici nu se invecineaza cu reclamantul, asa cum rezulta din vecinatatile parcelei atribuite lui la partajul succesoral, acestea fiind: N-B.F., E-B.C., E-B.C., S-M.C., V-drum satesc.
S-a dispus efectuarea expertizelor solicitate de reclamant, iar partile nu au facut obiectiuni la acestea.
Analizand probele administrate in cauza constata ca actiunea reclamantului este intemeiata in parte, din urmatoarele considerente:
Din expertiza tehnica efectuata in cadastru si din sentinta civila nr.685/2007 pronuntata de Judecatoria Tg.Neamt a reiesit faptul ca reclamantul se invecineaza doar cu paratul M.C. nu si cu parata C.A., astfel ca actiunea formulata fata de aceasta va fi respinsa.
S-a dovedit ca reclamantul este proprietarul suprafetei de 1330 m.p. arabil, sola 21, parcela 486 din intravilanul satului R. comuna X. judetul Neamt, cu vecinii : N-B.F., E-B.C., E-B.C., S-M.C., V-drum satesc, conform sentintei civile nr.685/2007 pronuntata de Judecatoria Tg.Neamt, ca aceasta parcela face parte dintr-un trup mai mare de 3991 m.p., inscris in titlu de proprietate nr.xx/xxx/2002 emis pe numele tatalui sau, B.C., trupul acesta de teren fiind identificat de expert. Paratul M.C. nu a prezentat nici un titlu de proprietate pentru terenul pe care il stapaneste, iar la expertiza s-a constatat el ocupa 146 m.p. de teren din terenul reclamantului, expertul marcand cu culoarea portocalie terenul ocupat de parat, formand un triunghi cu aria de 146 m.p. si a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului si cea a paratului pe aliniamentul ED. Expertul a identificat pe o portiune din terenul reclamantului, doua soproane din lemn, acoperite cu tabla si o fanarie, constructii ridicate fara autorizatie de paratul M.C., inainte de 1989.
Avand in vedere acestea, urmeaza ca in baza art.480 din codul civil si art.584 din codul civil sa se admita cererea de revendicare si granituire formulata de reclamant impotriva paratului M.C.. Reclamantul a solicitat ca paratii sa fie obligati la plata daunelor constand in lipsa de folosinta a terenului, pe ultimii 3 ani, iar expertul tehnic a calculat ca pentru lipsa de folosinta a terenului revendicat de reclamant, de 146 m.p., dauna este in valoare 84, 36 lei, suma pe care paratul M.C. o va plati reclamantului, in baza art.998 din codul civil, intrucat doar acesta ocupa terenul cu constructiile sale – C1, C2 si C3.
In ce priveste cererea de demolare a constructiilor paratului, formulata de acelasi reclamant, aceasta cerere urmeaza a fi respinsa, intrucat s-a dovedit ca paratul a fost constructor de buna credinta, constructiile fiind ridicate inainte de anul 1989, fara ca paratul sau autorul acestuia sa se opuna acestui fapt.
Potrivit art. 494 C. civ, proprietarul terenului, in ipoteza pe care o analizam, adica a constructorului de buna-credinta este obligat sa accepte accesiunea, dar, pentru a nu se imbogati fara justa cauza, va trebui sa opteze intre doua posibilitati: sa plateasca constructorului contravaloarea materialelor si a muncii; sa plateasca constructorului o suma egala eu cresterea valorii fondului ca urmare a ridicarii constructiei.
Reclamantul nu a propus o evaluare a constructiilor paratului, iar daramarea acestora nu are temei juridic daca se au in vedere prevederile art. 494 alin.3 din codul civil: „Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin facerea unor asemenea plantatii si constructii, cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri, si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului”.
In temeiul art.274 din codul de procedura civila urmeaza ca paratul fata de care s-a admis in parte actiunea sa fie obligat sa plateasca reclamantului cheltuielile de judecata constand in taxa de timbru, onorariile pentru avocat si expert.