10. Termenul de introducerii a actiunii in despagubiri in cazul condamnarii pe nedrept
Cuprins de materii: Dr. civil.
Indice alfabetic : Dr. civil- actiunea in despagubiri in cazul condamnarii pe nedrept.
Legislatie relevanta: art. 504 C.pr.pen, Legea nr. 248/2005, decizia civ. nr.5865/15.10.2008 I.C.C.J.
Dispunerea ingradirii dreptului la libera circulatie incepand cu data ramanerii irevocabile a hotararii, incalca dispozitiile art. 39 al. 6 din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani i strainatate, conform careia caile de atac –apel –recurs, nu suspenda executarea hotararii instantei.
Curtea de Apel Bacau – decizia civ nr. 66 din 16 iunie 2010.
Prin sentinta civila 539 din 07.04.2010, pronuntata de Tribunalul Bacau, in dosarul nr. 1674/110/2010 a fost admisa cererea formulata de reclamanta D.G.P. BUCURESTI, in contradictoriu paratul B.P..
A fost restrans dreptul de circulatie pe teritoriul NORVEGIEI pentru paratul B. P., CNP - pe o perioada de 3 ani de la data ramanerii irevocabile a prezentei sentinte.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a avut in vedere urmatoarele:
Potrivit art. 38 din Legea 248/2005 restrangerea exercitarii dreptului de circulatie in strainatate a cetatenilor romani poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 3 ani numai in conditiile si cu privire la urmatoarele categorii de persoane:
a) cu privire la persoana care a fost returnata dintr-un stat in baza unui acord de readmisie incheiat intre ROMANIA si acel stat;
b) cu privire la persoana a carei prezenta pe teritoriul uni stat, prin activitatea pe care o desfasoara sau pe care ar urma sa o desfasoare, ar aduce atingere grava intereselor ROMANIEI sau, dupa caz, relatiilor bilaterale dintre ROMANIA si acel stat.
Potrivit art. 27 alin.(1) din DIRECTIVA 2004/38/ CE, sub rezerva dispozitiilor prezentului capitol, statele membre pot restrange libertatea de circulatie si de sedere a cetatenilor Uniunii si a membrilor lor de familie, indiferent de cetatenie, pentru motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica. Aceste motive nu pot fi invocate in scopuri economice.
Potrivit alin.(2) al aceluiasi articol, masurile luate din motive de ordine publica sau siguranta publica respecta principiul proportionalitatii si se intemeiaza exclusiv pe conduita persoanei in cauza. Condamnarile penale anterioare nu pot justifica in sine luarea unor asemenea masuri.
Conduita persoanei in cauza trebuie sa constituie o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii. Nu pot fi acceptate motivari care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideratii de preventie generala.
Din interpretarea coroborata a acestor texte de lege rezulta urmatoarele:
- restrangerea libertatii de circulatie a persoanelor cetateni romani este o masura exceptionala si care nu poate fi dispusa decat in conditiile restrictive permise de Constitutie si de legislatia comunitara; aceste conditii trebuie sa fie expres prevazute de lege si sa fie prezente la cazul concret in integralitatea lor, atat cu privire la numar, cat si cu privire la fundamentul lor, adica in cazul de fata sa fie vorba de o persoana returnata pe baza unui acord de readmisie, returnarea sa aiba ca motiv, fie tulburarea ordinii publice, fie punerea in pericol a sigurantei publice ori a sanatatii publice din statul norvegian;
- pe langa existenta conditiilor prevazute expres de lege se cere ca masura restrangerii dreptului (libertatii) de libera circulatie sa fie proportionala cu scopul pentru care este permisa, adica sa nu depaseasca ceea ce este suficient pentru atingerea scopului si in plus sa se intemeieze exclusiv pe conduita persoanei in cauza, conduita care sa reprezinte o amenintare reala, prezenta si suficient de grava pentru un interes fundamental al societatii (ordine publica, siguranta publica ori sanatate publica).
Avand in vedere aceste prevederi si considerente in drept, instanta a constatat in fapt ca paratul a fost returnat de autoritatile din NORVEGIA ca urmare a savarsirii de catre acesta a unor infractiuni repetate de furt pentru care a fost condamnat la 3 luni inchisoare; tinand cont ca paratul a savarsit aceste infractiuni in grup organizat, imediat dupa ce a ajuns in strainatate, iar savarsirea acestor fapte era considerata de parat ca o modalitate de existenta, instanta a apreciat ca sunt intrunite conditiile exceptionale impuse de legislatia comunitara si care permit luarea masurii restrangerii libertatii de circulatie pentru parat pe teritoriul norvegian, din moment ce conduita acestuia reprezinta o amenintare prezenta si reala pentru ordinea publica norvegiana, in sensul ca poate fi trasa concluzia ca scopul deplasarii in NORVEGIA a fost exclusiv acela de a savarsi fapte antisociale, paratul fiind in imposibilitate de a da o alta explicatie plauzibila deplasarii sale in aceasta tara, fapt ce denota o conduita incompatibila cu ordinea si siguranta publica a statului norvegian (ca si cu scopul si limitele libertatii de circulatie), in acelasi timp fiind afectata si imaginea ROMANIEI in randul cetatenilor norvegieni.
Activitatea concreta pentru care s-a cerut luarea masurii contra paratului constituie in concret o amenintare suficient de grava la adresa ordinii si sigurantei publice norvegiene, motive pentru care cererea a fost admisa si a fost restransa libertatea de circulatie a paratului pe teritoriul NORVEGIEI pe o perioada de 3 ani, dat fiind gravitatea infractiunii si cuantumul pedepsei aplicate de acest stat, cuantumul de 3 ani fiind proportional si totodata necesar pentru atingerea scopului propus (indepartarea pericolului real reprezentata de persoana paratului pentru interesele fundamentale ale statului norvegian si imaginii tarii noastre in randul opiniei publice norvegiene).
Impotriva sentintei civile mai sus mentionate, a declarat in termen legal apel Ministerul Administratiei si Internelor – D.G.P., intrucat gresit prima instanta a dispus curgerea termenului de 3 ani de la data ramanerii irevocabile a hotararii si nu de la data pronuntarii sentintei.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru si timbru judiciar.
Analizand sentinta civila apelata sub aspectul motivului de apel, Curtea de Apel retine urmatoarele:
Din eroare, prin sentinta civila nr.539/07.04.2010 s-a dispus ca termenul de restrangere a dreptului la libera circulatie al paratului, sa curga „de la data ramanerii irevocabile a prezentei hotarari” si nu „de la data pronuntarii hotararii” , respectiv 07.04.2010, cum ar fi fost corect (decizia civila a I.C.C.J. nr. 5865 din 15.10.2008).
Astfel, dispunandu-se ingradirea dreptului la libera circulatie al paratului, pe o perioada de 3 ani, incepand cu data ramanerii irevocabile a hotararii, se incalca dispozitiile art.39 al. 6 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cu modificarile si completarile ulterioare, conform caruia „exercitarea cailor de atac ... nu suspenda executarea hotararii instantei”.
Intrucat masura are caracter judiciar (se dispune de catre instanta, conform art.39 din legea nr.248/2005, pe baza probelor administrate), momentul de la care devine eficienta este acela al pronuntarii hotararii, in absenta unei dispozitii legale contrarii care sa lege acest moment, prin posibilitatea instituirii unei masuri provizorii, de exemplu, pentru parcursul desfasurarii judecatii, de o alta data (cum ar fi cea a returnarii paratului sau a investirii instantei).
Fata de considerentele retinute, Curtea de Apel in temeiul art. 296 C.pr. civ., a admis apelul , a schimbat in parte sentinta apelata , in sensul ca a dispus ca masura sa curga de la data pronuntarii sentintei, in loc de data ramanerii irevocabile a hotararii.