Art.7, art.20, art.21, art.22 - Legea nr.554/2001
Art.1 al.1, art.8 al.1, art.18 al.3 - Legea nr.554/2004
Prin actiunea promovata si inregistrata la data de 26.02.2010 pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal sub nr.2218/118/2010, reclamanta O.I.J., in contradictoriu cu paratul Ministerul Sanatatii, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea paratului la comunicarea completa a informatiilor de interes public solicitate, respectiv aferente intrebarii nr.7. S-a solicitat de asemenea a se dispune obligarea paratului la plata de daune morale in valoare de 10.000 lei precum si la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca reclamanta a formulat o cerere - nr.300/14.01.2010, catre parat, pentru comunicarea de informatii de interes public, cererea ce cuprindea 9 intrebari referitoare la decesele raportate de Ministerul Sanatatii ca fiind cauzate de gripa AH1N1.
In raport cu solicitarile reclamantei, s-a aratat ca paratul, la data de 29.01.2010 a dat un raspuns pozitiv la 5 dintre intrebarile formulate iar pentru 3 intrebari s-a invocat faptul ca relatiile solicitate nu se inscriu in cadrul informatiilor de interes public.
S-a mai a aratat ca reclamanta, nemultumita de raspunsurile primite, a formulat reclamatie inregistrata sub nr.7894/01.02.2010, paratul, la data de 11.02.2010 procedand la comunicarea unui raspuns aferente acestei reclamatii, inclusiv pentru cele 3 intrebari pentru care, anterior, s-a invocat faptul ca nu constituie informatii de interes public.
Se sustine ca paratul insa a procedat la emiterea unui raspuns evaziv in ce priveste intrebarea - “Ce a cauzat decesul persoanelor declarate de Ministerul Sanatatii ca fiind decedate de gripa AH1N1".
Reclamanta a aratat faptul ca in urma corespondentei purtate cu paratul, acesta, la data de 18.02.2010 a procedat la emiterea unui comunicat catre mass-media, prin care au fost prezentate relatiile furnizate de catre parat. Pe de alta parte se arata ca paratul, tot la data de 18.02.2010 a emis un comunicat de presa, prin care a catalogat informatiile prezentate de catre reclamanta ca fiind eronate si tendentioase.
S-a mai sustinut ca pozitia avuta de catre parat este neconforma cu prevederile legale reprezentate de art.7 alin.2, art.20 alin.1, art.21 alin.1 din L.nr.554/2001, art.20 alin.4, art.35 din HG nr.123/2002, respectiv in ceea ce priveste termenele si modalitatea de solutionarea a cererii principale si a reclamatiei administrative.
Paratul, legal citat, a formulat si depus intampinare, prin care s-a solicitat a se dispune respingerea actiunii promovata de catre reclamanta, ca nefondata. Pe cale de exceptie s-a invocat lipsa de obiect a cererii promovate de catre reclamanta, in conditiile in care, pentru intrebarea nr.7, paratul a procedat la emiterea unui raspuns.
Prin sentinta civila nr. 894/28.07.2010, Tribunalul Constanta a respins actiunea promovata de reclamanta O.I.J. in contradictoriu cu paratul Ministerul Sanatatii, ca nefondata.
Pentru a pronunta in acest sens prima instanta a retinut urmatoarele:
In referire la exceptia invocata de catre parat, instanta a apreciat ca aspectele invocate reprezinta aparari de fond, fiind analizate in consecinta.
In cauza, s-a solicitat instantei a se dispune obligarea paratilor la comunicarea completa a informatiilor de interes public solicitate, respectiv pentru intrebarea nr.7 aferenta cererii nr.300/14.01.2010-filele 8-9.
Cu raportare la prevederile art.2 lit.c din L.nr.544/2001, informatia de interes public vizeaza - “orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suport ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei;"
Potrivit art.1 alin.1 din L.nr.554/2004- "orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori printr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in temeiul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim_".
Art.8 alin.1 din L.nr.554/2004 modificata prevede ca "Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
Din probatoriul administrat, respectiv inscrisurile depuse in cauza, se retine ca paratul a emis raspunsurile aferente cererii promovate si inregistrate de reclamanta sub nr.3523/19.01.2010, cat si a cererii reclamantei inregistrata sub nr.7894/10.02.2010, pentru intrebarea nr.7 fiind dat un raspuns detaliat.
Pentru aceste considerente, cu raportare la prevederile art.1, art.2 alin.2, art.18 din L.nr.554/2004, instanta constata ca solicitarea avuta de catre reclamanta este nefondata, paratul procedand la comunicarea unor raspunsuri catre reclamanta.
Instanta a respins, ca nefondata, si solicitarea formulata de catre reclamanta privind obligarea paratului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, in speta reclamanta nedovedind in niciun mod, cu raportare la disp.art.18 alin.3 din L.nr.554/2004 existenta si intinderea prejudiciului moral invocat, aspectele invocate fiind pur formale.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs O.I.J., criticand-o sub urmatoarele aspecte:
- Instanta nu a procedat la controlul de oportunitate al raspunsurilor date de parat (Ministerul Sanatatii) la solicitarea de informatii publice;
- Instanta nu s-a pronuntat referitor la depasirea de catre parat a termenului legal de 5 zile pentru comunicare refuzului de acces la informatii;
- Instanta nu s-a pronuntat referitor la depasirea de catre parat a termenului legal de 10 zile pentru comunicarea raspunsului la solicitarea de informatii;
- Instanta nu s-a pronuntata referitor la neconstituirea de catre parat a comisiei de analiza a incalcarii dreptului de acces la informatiile publice si necomunicarea sanctiunilor dispuse impotriva persoanelor care se fac vinovate de incalcarea acestui drept;
- Instanta a respins cererea de acordare a daunelor morale, pe motiv ca nu este dovedita existenta si intinderea acestor daune, desi prin natura lor daunele morale se prezuma, iar intinderea lor este stabilita de instanta, prejudiciul moral neconfundandu-se cu prejudiciul material.
Pentru aceste motive solicita admiterea recursului, desfiintarea hotararii instantei de fond si obligarea paratului la comunicarea unui raspuns corect si comprehensibil la intrebarea 7 din solicitare, precum si obligarea paratului la plata de daune morale in suma de 10.000 lei (RON).
In drept, recursul este intemeiat pe prev, art.22 alin.(3) in Legea nr.544/2001.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimatul Ministerul Sanatatii a solicitat respingerea recursului ca nefondat, intrucat prin sentinta civila nr. 894/200, instanta de fond in mod temeinic si legal a respins actiunea promovata de O.I.J. ca nefondata, retinand ca Ministerul Sanatatii a emis raspunsurile aferente cererilor promovate si inregistrate de reclamanta cu nr.3523/19.01.2010 si nr. 7898/10.02.2010, pentru intrebarea nr.7 ministerul procedand la comunicarea unui raspuns detaliat.
Examinand recursul prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor art. 3041 Cod proc. civ., Curtea retine caracterul sau nefondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art.22 din Legea nr.554/2001, "in cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului," iar solutiile pe care le poate lua instanta de judecata sunt referitoare la obligarea autoritatii sau institutiei publice sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale.
Astfel, ceea ce avea de cercetat prima instanta, investita cu plangerea reclamantei recurente, era doar respectarea Legii nr.544/2001 referitor la comunicarea informatiilor solicitate prin adresa nr.300/14.01.2010.
Ori, dupa cum se arata in motivele de recurs, prima critica vizeaza lipsa unui control de oportunitate din partea primei instante asupra raspunsurilor date de intimatul parat la solicitarea de informatii publice.
Ceea ce este indreptatita instanta de fond, sesizata in procedura Legii nr. 544/2001, este de a analiza daca petentului i s-a raspuns de catre autoritatea administrativa potrivit solicitarii acestuia, daca solicitarea priveste informatii de interes public.
S-a aratat in cuprinsul hotararii recurate ca solicitarea petentei recurente a primit raspuns, depus la filele 12-13, revenindu-se, ca raspuns la intrebarea nr. 7 din solicitare, cu informatii suplimentare.
In raport de obiectul plangerii cu care reclamanta O.I.J. Constanta a sesizat prima instanta, Curtea retine ca in recurs se invoca aspecte noi, ce nu au fost supuse controlului judecatoresc in prima etapa. Astfel, cererea recurentei petente, formulata in raport de dispozitiile art.22 din Legea nr.544/2001, a avut ca obiect obligarea paratului la comunicarea completa a informatiilor solicitate si la plata de daune morale in cuantum de 10 000 lei, iar in recurs se solicita a se cenzura imprejurarea ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra depasirii termenelor de 5 zile, respectiv 10 zile prevazute de lege pentru comunicarea refuzului ori a raspunsului la solicitare, si, totodata, ca nu s-a pronuntat asupra neconstituirii de catre parat a comisiei de analiza a incalcarii dreptului de acces la informatiile publice si necomunicarii sanctiunilor dispuse impotriva persoanelor care se fac vinovate de incalcarea acestui drept.
Este evident ca in recurs se invoca aspecte noi, care nu au legatura cu ceea ce a format obiectul judecatii in prima instanta, iar controlul judiciar se exercita doar in raport de aspectele relevate in cursul judecatii la prima instanta.
Prin urmare, Curtea constata ca in mod temeinic si legal a fost respinsa actiunea ca nefondata, retinandu-se corect ca recurentei reclamante i s-au comunicat informatiile solicitate, ca nu a facut dovada calitatii de persoana vatamata in drepturile sale prevazute de Legea nr.544/2001, cerinta imperios prevazuta in cuprinsul art.22, astfel ca si solicitarea de acordare a daunelor morale este nefondata prin prisma acelorasi conditii relevate in temeiul juridic al cererii, nedovedite de catre titularul actiunii si al prezentului recurs.
Pentru aceste considerente, in conformitate cu dispozitiile art. 312 Cod proc. civ., Curtea va respinge recursul declarat de reclamanta Organizatia de Investigatii Jurnalistice ca nefondat.