Pentru admiterea unei propuneri de arestare a unui invinuit sau inculpat, instanta de judecata trebuie sa verifice indeplinirea cumulativa a cerintelor prev. de art. 143 alin. 1 Cod procedura penala (existenta probelor sau indiciilor temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala), existenta unuia sau mai multor cazuri prev. de art. 148 alin. 1 lit.a-f Cod proc.pen. pentru luarea masurii arestarii preventive si realizarea scopului masurilor preventive prev. de art. 136 alin. 1 C.proc.pen. doar prin luarea masurii preventive a arestarii.
Raportat la mijloacele de proba administrate in cursul urmaririi penale pana in acest moment, nu se poate retine ca exista indicii sau probe temeinice din care sa reiasa presupunerea rezonabila ca inculpatul B.D. (tatal) ar fi savarsit la data de 16.01.2010 infractiunea de tentativa de omor prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal (parte vatamata N.N.), nefiind indeplinite cerintelor prev. de art. 143 alin. 1 Cod proc.penal, neimpunandu-se astfel a se analiza celelalte conditii pentru luarea masurii arestarii preventiva, respectiv incidenta dispozitiilor art. 148 alin. 1 lit.a-f Cod proc.pen. si a art. 136 alin. 1 C.proc.pen.
Prin incheierea de sedinta nr. 36 din 8 aprilie 2010, pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul penal nr. 4291/118/2010, in baza art. 1491 alin.9 teza I si alin. 10 Cod procedura penala, a fost admisa propunerea Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, ca fondata.
In baza art. 143 si art. 148 al. 1lit. f Cod procedura penala,s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului B.D. pe o perioada de 29 de zile, de la data de 08.04.2010 si pana la data de 06.05.2010, inclusiv.
S-a dispus emiterea de urgenta a mandatului de arestare preventiva.
Masura s-a comunicat potrivit dispozitiilor legale.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta incheiere, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin referatul intocmit la data de 08.04.2010 in dosarul nr. 41/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a formulat propunere de arestare preventiva a inculpatului B.D. pe o perioada de 29 de zile, cu incepere de la data de 08.04.2010.
Prin rezolutia cu acelasi numar din data de 07.04.2010, s-a inceput urmarirea penala si, ulterior, prin ordonanta procurorului din data de 08.04.2010, s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpatul B.D., sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa de omor, prevazuta de art. 20 rap. la art. 174 Cod penal.
S-a retinut ca intre inculpat si fiul acestuia, B.D.D., arestat in aceeasi cauza la data de 17.01.2010 - pe de o parte - si victima N.N. - pe de alta parte - exista o situatie conflictuala inca din anul 2009, motiv pentru care intre ei sau intre rudele acestora au avut loc mai multe conflicte fizice.
Aceasta stare conflictuala are la baza si incidentul din 05.11.2009, cand intre partea vatamata N.N. aflata cu un card de capre la pasunat pe raza comunei Credinta, a intrat in conflict cu inculpatul B.D. (tatal) care, in calitatea sa de paznic la SC A.M. SRL Conacu, i-a reprosat partii vatamate ca a pasunat oile pe o sola aflata in paza sa.
Discutia dintre cei doi a degenerat, situatie in care, potrivit declaratiilor inculpatului, N.N. i-a aplicat mai multe lovituri cu o bata, ceea ce i-a cauzat leziuni necesitand 50-55 zile de ingrijiri medicale, conform raportului de constatare medico-legala nr. 663/A1 agresiune din 17.12.2009 al SML Constanta, atasat la dosarul cauzei, prin preluarea lucrarii penale nr. 2387/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Mangalia, respectiv Postul de Politie Chirnogeni.
La randul sau, N.N. afirma ca inculpatul l-a atacat cu o toporisca si un cutit, cauzandu-i vatamari corporale si taierea hainelor cu care era imbracat, conform plansei foto de la dosarul cauzei, cu precizarea ca acesta nu a inteles sa formuleze plangere penala.
Partea vatamata a declarat ca in urma acestui eveniment din 05.11.2009, atat B.D.-tatal, cat si B.D.-fiul, in mod direct sau indirect l-au amenintat cu bataia si moartea, ca efect al razbunarii.
In cauza de fata, pe baza materialului probator administrat, prin propunerea formulata, se retine ca cei doi inculpati, in baza unui plan dinainte stabilit, au hotarat sa surprinda partea vatamata in timp ce aceasta se intorcea dinspre oborul organizat in satul Scarisoreanu catre domiciliul sau din satul Credinta, astfel ca in dimineata de 16.01.2010, s-au inteles sa se intalneasca in zona bazei de receptie siloz Casicea, zona prin care urma ca de la obor sa treaca cu calul si caruta, partea vatamata. B.D.-tatal a solicitat sprijinul unor persoane ramase necunoscute, in numar de patru, ce s-au folosit de un autoturism marca - posibil WV - de culoare neagra, iar B.D.-fiul cu un autoturism Dacia de culoare alba imprumutata de la martorul S.S din Credinta, impreuna cu ciobanul sau pe nume B.S. si nepotul sau C.M., urma sa formeze un al doilea grup.
In jurul orelor 9,30, in timp ce se afla in autoturism cu numitii B.S. si C.M., in drum spre oborul din General Scarisoreanu, a fost sunat la telefon de tatal sau si chemat la locuinta acestuia din satul Credinta, l-a preluat pe tatal sau inarmat cu o toporisca si doua bate, apoi s-au deplasat la locul de intalnire din zona bazei Casicea. In momentul intalnirii cu autoturismul de culoare neagra in zona bazei Casicea, din acesta au coborat trei persoane ramase neidentificate care l-au preluat pe B.D.- tatal cat si cele 2 bate si toporisca. In momentul in care in zona bazei Casicea a aparut cu caruta numitul G.C., caruta in care se mai aflau partea vatamata si martorii G.M. si G.C., ocupantii autoturismului tip WV de culoare neagra i-au barat calea de acces incercand sa-i imobilizeze iar persoanele aflate in atelajul hipo realizand starea de pericol au reusit sa ocoleasca autoturismul si sa fuga pe campul din apropiere parasind partea carosabila.
In aceste imprejurari, ocupantii celor doua autoturisme au plecat in urmarirea carutei, in asa fel incat sa o poata incercui si dupa ce au ajuns din urma caruta si au efectuat mai multe manevre de incercuire a calului si carutei, au reusit sa determine calul sa se opreasca. Apoi, din autoturismul WV de culoare neagra ce se afla pozitionat undeva in partea din spate a carutei, au coborat trei agresori ramasi neidentificati pana in prezent, inarmati cu bate, ce s-au napustit asupra carutei dar in special, asupra lui N.N. Din autoturismul Dacia de culoare alba, ce ulterior s-a stabilit ca apartinea martorului S.S., a coborat B.D.- fiul, acesta fiind pozitionat in partea opusa celuilalt autoturism. In timp ce ocupantii atelajului hipo tipau la agresori sa nu fie loviti, moment in care partea vatamata se afla cu fata spre grupul celor trei agresori, a fost lovita din spate, in zona capului, de inculpatul B.D.- fiul, lovitura ce a determinat caderea victimei in pozitia in genunchi, in cosul carutei. In continuare, cei trei agresori au reusit sa-l smulga din caruta pe N.N. si sa-l tranteasca la sol, dupa care i-au aplicat cu batele o multitudine de lovituri pe intreaga suprafata a corpului. Partii vatamate i-au fost cauzate in urma loviturilor aplicate leziuni cranio-cerebrale ce i-au pus viata in pericol prin hemoragie si contuzie meningo-cerebrala, necesitand circa 55 de zile de ingrijiri medicale, daca nu survin complicatii. Ca urmare a intensitatii loviturilor s-a constatat existenta unei fracturi al perineul stang una la falanga police stang si o alta fractura piramidala nazala.
Cu ocazia cercetarii la fata locului, au fost identificate, printre altele, o bata, un cutit si un cablu electric.
Martorii declara ca, profitand de neatentia agresorilor, au fugit cu calul si caruta de la fata locului oprindu-se la o distanta de aproximativ 200 m de unde, prin strigate si larma au incercat sa-i determine pe agresori sa renunte la agresionarea victimei, ce ramasese intinsa la sol in nemiscare. Aceiasi martori precizeaza ca, dupa ce au incetat agresarea victimei, s-au urcat in autoturismele cu care au venit si au parasit zona, situatie in care ei s-au apropiat de victima si i-au acordat acesteia primul ajutor, invelind-o in mai multe paturi, deoarece intrase intr-o stare de fibrilatie si au anuntat autoritatile.
Grupul de martori de mai sus si, ulterior, partea vatamata, cand si-a revenit la spital, au precizat ca l-au recunoscut pe unul dintre agresori ca fiind B.D.- fiul, precum si pe unul dintre ocupantii autoturismului Dacia, ce nu a participat la agresionarea partii vatamate, ca fiind ciobanul inculpatului, respectiv martorul B.S.
Din cercetarile efectuate in cauza, s-a retinut, conform propunerii formulate, ca martorul B.S. a facut afirmatii nesincere in ceea ce priveste deplasarea sa cu autoturismul Dacia de culoare alba impreuna cu B.D.-fiul si martorul C.M., precum si abandonarea acestui autoturism la martorul S.I. zis Minciunica, din comuna Cobadin, de unde a fost preluat in zilele urmatoare de martorul S.S. - proprietarul de fapt al autoturismului, dupa retinerea si arestarea inc. B.D.-fiul.
Inculpatul B.D. - fiul a negat comiterea faptei si participarea sa, dar la data de o6.o4.2o1o, din proprie initiativa a dat declaratie in fata procurorului, cand a relatat imprejurarile comiterii faptei, acestea fiind confirmate de depozitiile martorilor B.S., C.M., S.I. zis Minciunica, S.G.D. si S.S. Acelasi inculpat a precizat ca, in grupul agresorilor din autoturismul WV de culoare neagra, se afla o cunostinta a tatalui sau, din Mangalia, pe nume U. sau I. pe care, daca l-ar vedea, l-ar putea recunoaste. A mai aratat ca, dupa indepartarea de la fata locului a carutei cu cei trei martori, din autoturismul WV de culoare neagra a coborat si tatal sau cu o bata, aplicandu-i partii vatamate N.N., mai multe lovituri pe intreg corpul, concomitent cu adresarea mai multor reprosuri si amenintari cu moartea.
La randul sau, martorul C.M. - nepotul inculpatilor - a declarat ca dupa arestarea susnumitului, B.D. - tatal l-a amenintat cu bataia si moartea in cazul in care il va denunta, daca va fi chemat pentru audiere.
Inculpatul B.D. (tatal) a negat participarea la comiterea faptei pentru care este cercetat, sustinand ca s-a aflat la locul de munca si a refuzat sa fie confruntat cu fiul sau, precum si cu martorii din lucrari.
Cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva, acesta s-a prevalat de dreptul la tacere.
Examinand propunerea formulata, in raport cu materialul de urmarire penala, tribunalul a apreciat ca aceasta este fondata.
Din mijloacele de proba administrate pana in prezent, rezulta presupunerea ca inculpatul B.D. a savarsit acte materiale ce pot intruni continutul constitutiv al infractiunii de tentativa de omor asupra partii vatamate N.N. Indiciile temeinice - prevazute de art.143 alin.1 Cod proc.pen.si definite de art.68/1 Cod proc.pen. - din care rezulta aceasta presupunere rezonabila, sunt evidentiate de mijloacele de proba administrate pana in prezent, relevante fiind: procesul - verbal de cercetare la fata locului, ocazie cu care au fost ridicate un cutit, o bata si un cablu electric, declaratiile partii vatamate, concluziile medico-legale provizorii care confirma ca N.N. a prezentat leziuni traumatice prin lovire cu corpuri dure, ce i-au pus in primejdie viata prin hemoragie si contuzie meningo - cerebrala, necesitand 55 de zile de ingrijiri medicale daca nu survin complicatii, concluzii consemnate in procesul-verbal intocmit la data de 16.01.2010, semnat si de medicul legist, declaratia inculpatului B.D. (fiul), depozitiile martorului C.M., precum si declaratiile martorilor G.M., G.C. si G.C., care nu exclud participarea mai multor persoane, inclusiv prezenta si participarea inculpatului B.D. (tatal), la agresarea partii vatamate.
Sunt cumulativ intrunite si conditiile prevazute de art. 148 al. 1 lit. f Cod proc. pen., in raport de limitele de pedeapsa pentru infractiunea de comiterea careia este suspectat inculpatul, mai mare de 4 ani si pericolul concret pentru ordinea publica daca inculpatul ar fi lasat in libertate, avand in vedere natura acuzatiei, gravitatea faptei, circumstantele concrete si modul de savarsire (pe fondul unor relatii conflictuale preexistente, de mai multe persoane impreuna, prin aplicarea de lovituri cu corpuri dure, cu consecinta lezarii unor zone vitale ale corpului, apoi abandonarea victimei pe camp si lasarea in stare de inconstienta, fara ajutor, pe timp de iarna punerea in primejdie a vietii acesteia fiind cauzata de leziunile cranio - cerebrale, urmarea loviturilor in zona capului, mod de actiune ce demonstreaza o violenta deosebita si denota o periculozitate sporita din partea prezumtivului autor si prin prisma persoanei acestuia, de altfel nefiind la prima confruntare cu legea penala, pentru infractiuni de violenta, prin care se aduce atingere integritatii corporale a persoanei), conduita procesuala, rezonanta sociala puternic negativa a unei fapte atat de grave, ce provoaca sentimente de temere, nesiguranta si insecuritate dar si de indignare in cadrul comunitatii rurale restranse din care provine inculpatul.
Masura arestarii preventive corespunde si scopului masurilor preventive prevazut in art.136 Cod proc.penala, in vederea bunei desfasurari a urmaririi penale, prin asigurarea prezentei inculpatului la dispozitia organului judiciar, in vederea efectuarii si a altor acte de urmarire penala si aflarea adevarului in cauza. Prin urmare, o alta masura preventiva nu este oportuna, luarea unei masuri preventive neprivative de libertate, nejustificandu-se, cel putin in acest moment procesual.
Luarea masurii arestarii preventive respecta prevederile art.5 pct.1 lit.c din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale referitor la cazurile de exceptie in care o persoana poate fi lipsita de libertate, existand motive verosimile de a banui ca a savarsit o fapta penala, fiind necesara astfel apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul B.D., motivele de recurs fiind expuse oral la termenul din data de 13.04.2010 de catre aparatorul inculpatului cu ocazia dezbaterilor.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a solicitat admiterea recursului, casarea incheierii Tribunalului Constanta si judecarea inculpatului in libertate, aratandu-se ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca exista indicii temeinice ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea pentru care este cercetat penal, din declaratiile date de partea vatamata si de catre martorii care au fost alaturi de partea vatamata in incident, rezultand ca B.D. fiul a fost cel care a agresat partea vatamata, ca lovitura de la cap i-a fost aplicata partii vatamate de catre B.D. fiul. Nu exista nici o dovada ca B.D. tatal ar fi fost prezent la incident, inculpatul s-a aflat in tot acest timp la locul de munca asa cum rezulta din actele depuse la dosar si, numai dupa ce fiul acestuia l-a acuzat, au spus ca si tatal a fost la locul faptei; s-a mai apreciat ca nu sunt incidente dispozitiile art. 148 lit. f cod pr. penala, pentru ca inculpatul nu a fost prezent la incident.
La termenul din data de 13.04.2010 inculpatul a precizat ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei de recurs.
La acelasi termen, aparatorul ales al inculpatului a depus la dosar o nota de relatii privind pe inculpat intocmita de SC A.M. SRL (locul de munca al inculpatului).
Examinand incheierea recurata in raport de motivele de recurs si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca recursul formulat de catre inculpat este fondat, pentru urmatoarele:
Pentru admiterea unei propuneri de arestare a unui invinuit sau inculpat, instanta de judecata trebuie sa verifice indeplinirea cumulativa a cerintelor prev. de art. 143 alin. 1 Cod proc.penal (existenta probelor sau indiciilor temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala), existenta unuia sau mai multor cazuri prev. de art. 148 alin. 1 lit.a-f Cod proc.pen. pentru luarea masurii arestarii preventive si realizarea scopului masurilor preventive prev. de art. 136 alin. 1 C.proc.pen. doar prin luarea masurii preventive a arestarii.
Curtea apreciaza ca din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale pana in prezent nu se poate retine existenta unor indicii sau probe temeinice din care sa reiasa presupunerea rezonabila ca inculpatul B.D. (tatal) ar fi savarsit la data de 16.01.2010 infractiunea de tentativa de omor omor prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal (parte vatamata N.N.).
Astfel, Curtea retine ca atat prin propunerea de arestare preventiva a inculpatului B.D. (tatal), cat si in incheierea recurata, s-a avut in vedere doar declaratia data la data de 06.04.2010 de catre inculpatul B.D.- fiul), care a precizat ca tatal sau a planuit agresarea partii vatamate N.N. si chiar ca a participat la agresarea partii vatamate, lovindu-l o data cu un par in zona capului) si declaratia martorului C.M., data la data de 07.04.2010 (acesta declarand ca B.D. a participat la agresarea victimei, lovind-o de cateva ori cu un bat, fara sa poata preciza in ce zona a corpului a lovit).
Curtea constata ca instanta de fond nu a oferit nici o explicatie cu privire la faptul ca, in acest moment, aceste ultime mijloace de proba nu se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Astfel, Curtea retine ca partea vatamata N.N. a declarat in mod constant ca a fost agresat doar de catre inculpatul B.D. (fiul) si de catre alte persoane necunoscute, fara sa-l mentioneze si pe inculpatul B.D. (tatal) ca fiind printre persoanele care se afla in autoturismele care l-au urmarit, partea vatamata cunoscandu-l pe inculpatul B.D. (tatal), avand cu acesta alte incidente anterioare.
In acelasi sens, Curtea retine si declaratiile martorilor oculari G.C., G.M. si G.C. care au declarat ca dupa ce au fugit cu calul si caruta de la fata locului, s-au oprit la o distanta de aproximativ 200 m de unde, prin strigate si larma au incercat sa-i determine pe agresori sa renunte la agresionarea victimei, ce ramasese intinsa la sol in nemiscare, iar dupa ce aceste persoane au incetat agresionarea victimei, s-au urcat in autoturismele cu care au venit si au parasit zona, fara sa-l mentioneze si pe inculpatul B.D. (tatal) ca fiind printre persoanele care l-au lovit pe N.N.
Curtea mai constata ca exista contradictii chiar intre declaratia din 06.04.2010 a inculpatului B.D. (fiul) si declaratia martorului C.M. data la data de 07.04.2010, primul declarand ca inculpatul B.D. (tatal) a lovit pe partea vatamata o singura data cu un par, pe cand cel de al doilea a declarat ca inculpatul B.D. (tatal) a lovit victima de mai multe ori cu un bat.
De asemenea, declaratia martorului C.M., data la data de 07.04.2010, prin care a aratat ca martorul D.G. l-a sunat pe inculpatul B.D. (tatal) si i-ar fi spus ca partea vatamata N.N. este in oborul de animale, nu se coroboreaza cu declaratia martorului D.G., data in data de 06.03.2010, prin care a precizat ca nu l-a sunat in data de 16.01.2010 pe inculpatul B.D. (tatal) deoarece nu are telefon mobil si nici nu a imprumutat vreun telefon mobil de la nimeni.
Curtea constata ca, pana in prezent, in cursul urmaririi penale nu s-au efectuat cercetari pentru lamurirea acestor contradictii (respectiv verificari privind listingul convorbirilor telefonice ale inculpatului B.D.- tatal), potrivit art. 202 alin. 1 teza a II-a C.proc.pen., organul de urmarire penala trebuind sa adune probele atat in favoarea cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului.
In acelasi sens, Curtea constata ca nu s-a efectuat nici o verificare a apararii inculpatului B.D. (tatal), care a sustinut ca a fost la serviciu in perioada 15.01.2010, orele 17:00 - 16.01.2010, orele 16:00, aspect confirmat de catre martora B.N., impunandu-se lamurirea contradictiilor din acest punct de vedere cu privire cu declaratiile recente ale inculpatului B.D. (fiul) si declaratia martorului C.M., privind prezenta inculpatului B.D.- tatal la incidentul privind agresarea victimei N.N.
Raportat la toate aceste considerente expuse, Curtea constata ca, raportat la mijloacele de proba administrate in cursul urmaririi penale pana in acest moment, nu se poate retine ca exista indicii sau probe temeinice din care sa reiasa presupunerea rezonabila ca inculpatul B.D. (tatal) ar fi savarsit la data de 16.01.2010 infractiunea de tentativa de omor prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal (parte vatamata N.N.), nefiind indeplinite cerintelor prev. de art. 143 alin. 1 Cod proc.penal, neimpunandu-se astfel a se analiza celelalte conditii pentru luarea masurii arestarii preventiva, respectiv incidenta dispozitiilor art. 148 alin. 1 lit.a-f Cod proc.pen. si a art. 136 alin. 1 C.proc.pen.
In consecinta, in baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C. Pr. Pen., Curtea va admite recursul formulat de recurentul - inculpat B.D. impotriva incheierii nr. 36/08.04.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 4291/118/2010.
In baza art. 385 ind. 17 alin. 2 C. Pr. Pen., Curtea va casa in parte incheierea penala recurata si, rejudecand, in baza art. 149 ind. 1 alin. 9 C. Pr. Pen. va respinge ca nefondata propunerea de arestare preventiva a inculpatului B.D. (tatal), formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta.
In baza art. 140 ind. 3 alin. 7 C. Pr. Pen., Curtea va revoca masura arestarii preventive a inculpatului B.D. (tatal) dispusa prin incheierea nr. 36/08.04.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 4291/118/2010.
Curtea va dispune punerea de indata in libertate a inculpatului B.D. (tatal) de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 35/08.04.2010 emis de Tribunalul Constanta, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
Masura dispusa se va comunica administratiei locului de detinere.
Se va inlatura din incheierea recurata dispozitia de admitere a propunerii de arestare preventiva si dispozitiile art. 143 alin. 1, 148 lit. f si art. 149 ind. 1 alin. 9,10 C. Pr. Pen.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale incheierii penale recurate.
In baza art. 192 alin. 3 C. Pr. Pen. cheltuielile judiciare avansate de stat la solutionarea recursului vor ramane in sarcina acestuia.