Articolul 12 (1) prevede posibilitatea declansarii conflictelor de interese si pe perioada valabilitatii unui contract colectiv de munca in caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
Sindicatul Liber N. a declarat recurs la 15 iunie 2010 impotriva sentintei civile nr. 1106/14.06.2010 pronuntate de Tribunalul Constanta, pe care a criticat-o pentru motive de nelegalitate.
In fapt, prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.06.2010, SC D.H.I. SA a solicitat in contradictoriu cu SINDICATUL LIBER N., ca prin sentinta civila sa se dispuna incetarea grevei generale pe termen nelimitat, cu declansare in data de 14.06.2010, in conformitate cu dispozitiile art.58 din Legea 168/1999, intrucat aceasta a fost declansata in mod nelegal si obligarea paratului de a comunica tabelele cu semnaturile salariatilor care si-au exprimat acordul pentru declansarea grevei generale.
Pentru termenul fixat pentru judecarea cauzei reclamanta si-a completat actiunea cu un nou motiv de nelegalitate a grevei respectiv incalcarea dispozitiilor art. 42 din legea 168/1999 care prevede ca hotararea de a declansa greva se ia numai de organizatiile sindicale reprezentative cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor de sindicat, iar in speta pentru greva de avertisment au semnat 1190 de membri din totalul de 2050 membri, desi dupa emiterea adresei sindicatului nr. 65/10.06.2010 si procesului verbal dintre parti, la numararea semnaturilor s-a constatat un numar de 1220 membri fata de 1190 cat s-au raportat prin adrese oficiale, semnaturi care urmeaza a fi inlaturate ca fiind ulterioare.
Reclamanta a relevat faptul ca, desi concilierea era programata pe 17.05.2010, completarea tabelelor pentru semnaturi, in cadrul sectiilor, a fost realizata chiar inainte de conciliere, conducerea unitatii emitand mai multe comunicate prin care a informat salariatii despre consecintele unei greve generale.
Un alt aspect relevat de reclamanta este acela legat de refuzul sindicatului de a primi cererile prin care salariatii isi exprimau pozitia fata de declansarea grevei, salariata de la registratura comunicand sindicatului cererile, iar liderul de sindicat rupandu-le in fata salariatei registraturii.
In motivare se arata ca nelegalitatea grevei rezida din faptul ca nu s-au epuizat posibilitatile de solutionare a conflictului de interese, intre parti nu a avut loc concilierea obligatorie impusa de art. 17 din Legea 168/1999; totodata, declansarea conflictului de interese s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 13 din Legea 168/1999, si anume pe durata valabilitatii contractului colectiv de munca .
Prin sentinta civila nr.1106/14.06.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta, s-a admis cererea formulata de SN D. Mangalia H.I. SA Mangalia si s-a dispus incetarea grevei declansata de Sindicatul Liber N. Mangalia, ca fiind ilegala. A fost respins capatul de cerere privind comunicarea tabelelor cu semnaturile salariatilor ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:
Membrii sindicatului parat au calitatea de salariati ai societatii reclamante, iar litigiul dintre parti a fost generat de negocierile anuale ce vizau incheierea noului contract colectiv de munca pentru anii 2010-2011, incepute la data de 15.02.2010.
Conform art.6 din CCM la nivelul unitatii a existat un contract colectiv cu valabilitate de 1 an, respectiv pana la data de 14.05.2010. Negocierile dintre parti, in scopul incheierii unui nou contract colectiv au inceput la data 15.02.2010. Pe parcursul desfasurarii acestor negocieri, sindicatul din unitate a prezentat mai multe propuneri cu privire la noul contract ce urma a fi incheiat. Patru dintre revendicarile sindicatului au ramas in divergenta, intrucat partile nu au putut ajunge la un acord. In sedinta de negociere din data de 23.04.2010 a fost solutionata una dintre aceste revendicari, restul de trei ramanand nesolutionate.
Revendicarile sindicatului, conform adresei nr.55/26.05.2009, destinata conducerii societatii angajatoare, vizau modalitatea de promovare a salariatilor, cresteri salariale si sporuri suplimentare.
In privinta conditiilor de legalitate a grevei, analizand situatiile in care poate fi declansat conflictul de interese, revendicarile din prezenta cauza imbraca forma conflictului de interese conform prevederilor art. 12 din Legea 168/1999, in sensul in care unitatea nu accepta negocierea revendicarilor formulate de salariati.
Sub aspectul primului motiv de nelegalitate a grevei:
Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de prezenta lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.
Cerinta impusa de art. 41 alin. 1 din lege, sub aspectul epuizarii posibilitatilor de solutionare a conflictului de interese prin procedurile legale, nu presupune sistarea anterioara si ulterioara grevei, a negocierilor dintre parti, ci doar al parcurgerii legale a procedurii de declansare si de conciliere a conflictului, cu atat mai mult cu cat textul art. 57 prevede o norma imperativa care reglementeaza continuarea negocierilor de catre organizatorii grevei, cu conducerile unitatilor, in vederea satisfacerii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului de interese.
Cerinta anuntarii conducerii unitatii asupra declansarii grevei este indeplinita, dovada fiind adresa nr. 6520/09.06.2010, prin care se comunica declansarea grevei la data de 14.06.2010, ora 8.00, si revendicarile ramase in divergenta.
In cuprinsul adresei se comunica si numarul membrilor de sindicat care au semnat pentru declansarea grevei de avertisment - 1190 din totalul de 2500 de membri, mentionandu-se ca s-au epuizat toate etapele obligatorii.
In cuprinsul adresei se face, de asemenea, referire la tabelele cu semnaturi care pot fi verificate oricand la sediul unitatii, in prezenta unui membru de sindicat, si totodata, se solicita stabilirea unei intrevederi la data de 11.06.2010 pentru semnarea unui protocol in care sa se stabileasca bunurile protejate, instalatiile a caror oprire ar constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor, cu mentiunea ca acest conflict poate fi oprit oricand.
In speta de fata nu s-au epuizat toate modalitatile de conciliere, dovada fiind adresa nr. 15371/25.05.2010 emisa de AJPS Constanta catre conducerea unitatii, prin care i s-a adus acesteia la cunostinta faptul ca inregistrarea sesizarii la MMFPS /AJPS s-a realizat la data de 14.05.2010 sub nr. 4052/25.
Potrivit art. 19 din Legea 168/1999, convocarea partilor la procedura de conciliere se face intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile de la inregistrarea sesizarii, astfel delegatul AJPS poate realiza sedinta de conciliere oricand in acest interval, in speta fiind stabilita sedinta la data de 17.05.2010 - a treia zi de la data inregistrarii sesizarii.
Cadrul legal nu permite delegatului sa stabileasca unilateral amanarea sedintei de conciliere, ci doar sa staruie pentru acceptarea unei reprogramari a concilierii pentru motivul invocat de patronat, respectiv imposibilitatea delegatilor desemnati sa participe la sedinta, dovedita, astfel ca imposibilitatea de participare este justificata.
De asemenea, se va retine si adresa nr. 15308/20.05.2010, prin care sindicatul comunica unitatii faptul ca nu este de acord cu amanarea sedintei de conciliere ce trebuia sa aiba loc in termen de 7 zile potrivit art. 19 din Legea 168/1999, astfel ca reprogramarea solicitata de unitate nu a mai avut loc, desi la data formularii sale se incadra in acest termen.
Concilierea conflictului din data de 28.04.2010 la sediul AJPS Constanta a fost anulata desi, potrivit art. 26 din lege, partile puteau hotari prin consens initierea procedurii de mediere sau conform art. 32 puteau alege arbitrajul unei comisii, insa de la aceasta ultima data a si avut loc greva de avertisment la 31.05.2010, asupra careia s-a pronuntat sentinta civila nr. 989/28.05.2010, ramasa definitiva si irevocabila.
La data de 09.06.2010 sindicatul a anuntat unitatea ca este posibila solutionarea conflictului cu continuarea negocierilor pana la rezolvarea tuturor punctelor de divergenta, nici sindicatul si nici patronatul nu au mai intreprins nici un demers pentru acest scop, ca de altfel nici anterior, de la data de 31.05.2010.
Desi majoritatea documentelor prezentate de reclamanta se refera la perioada anterioara datei de 14.06.2010, sustinerile fiind de asemenea referitoare la situatia de pana la data de 14.06.2010, singurul act ce vizeaza data stabilita pentru declansarea grevei generale este protocolul nr. 6637/11.06.2010 care cuprinde conditiile de protectie a bunurilor unitatii.
Concilierea conflictului s-a incercat la data de 22.04.2010, dovada fiind sesizarea sindicatului catre AJPS Constanta - adresa nr. 12222/22.04.2010.
Chiar AJPS comunica reclamantei ca procedura concilierii se putea finaliza intr-o singura zi si se raporteaza la faptul ca reclamanta a raspuns revendicarilor sindicatului la data de 21.04.2010, desi chiar aceasta institutie a anulat inregistrarea conflictului pe motiv ca nu expirase valabilitatea contractului.
Se va retine, totodata, din analiza actelor care confirma intalnirile de negociere, ca nu se regasesc propunerile de solutionare a revendicarilor formulate pentru greva generala, singurele propuneri fiind cele comunicate de sindicat prin adresele 4476/19.04.2010, pentru greva de avertisment, contrar cerintelor art. 14 din lege, ceea ce face ca etapa negocierii si concilierii pentru greva generala sa nu aiba un caracter serios si real, fiind urmarit doar scopul de declansare a grevei, ceea ce invalideaza demersurile partii in culpa si imprima grevei un caracter nelegal.
Din aceste considerente, acest prim motiv de nelegalitate este intemeiat.
Sub aspectul celui de al doilea motiv de nelegalitate invocat se constata:
Hotararea de declansare a grevei se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a ½ cel putin din numarul salariatilor unitatii in ambele forme de greva ,iar in situatia in care nu exista sindicat sau acesta nu cuprinde toti salariatii, hotararea se ia prin vot secret de catre salariatii unitatii sau subunitatii, de grupul care se afla in conflictul de munca.
In speta, numarul membrilor de sindicat care au semnat pentru declansarea grevei de avertisment - atestat prin adresa nr.6520/2010 - de 1190, a fost redus pana la pronuntarea prezentei sentinte cu un numar de 250 membri care si-au retras acordul privind declansarea grevei, declaratiile lor fiind depuse la dosar, astfel ca la data declansarii grevei generale, numarul lor - 840 membri care sustin in continuare declansarea grevei, nu reprezinta jumatatea legala din totalul salariatilor - 2050 prevazuta de art.48 din lege.
Astfel, instanta a admis si acest motiv de nelegalitate ca intemeiat.
Cel de al treilea motiv de nelegalitate:
Potrivit dispozitiilor art. 13 alin. 1 din Legea 168/1999, pe durata valabilitatii contractului colectiv de munca anual nu se poate declansa un conflict de interese in conditiile stabilite de actul normativ.
La solicitarea unitatii, AJPS Constanta a raspuns in sensul ca din analiza documentelor depuse la sediul sau rezulta ca societatea a fost de acord cu urmarea procedurii de declansare a conflictului de interese deoarece a raspuns la revendicarile sindicatului si nu a mentionat despre ilegalitatea declansarii unui eventual conflict de interese.
In speta, contractul colectiv de munca la nivelul unitatii expira la data de 14.05.2010, partile se aflau in negocierea noului contract de munca la nivelul unitatii, existand puncte de divergenta referitor la drepturile salariale, asupra carora nu s-a reusit finalizarea negocierii.
Pe perioada valabilitatii contractului colectiv de munca - de 1 an - potrivit art. 12 lit. e si art. 13 alin. 2 din Legea 168/1999, se interzice aplicarea acestor dispozitii si nu se pot declansa conflicte de interese.
Unitatea a apreciat in cuprinsul adresei nr. 30/23.04.2010 ca nu sunt incidente in speta dispozitiile art. 13 alin. 1 din lege deoarece acestea isi gasesc aplicabilitatea doar in cazul contractelor de munca multianuale, argumentand ca, daca s-ar considera aplicabile dispozitiile alin. 2, atunci nu s-ar mai justifica ratiunea reglementarii in lege a art. 13 alin. 1, ceea ce ar aduce atingere grava intentiei legiuitorului de a reglementa o garantie a pacii sociale in interiorul unei unitati economice, in final apreciindu-se ca pana la data de 15.05.2010 declansarea conflictului de interese este ilegala.
In conditiile in care contractul este valabil pana la 14.05.2010, nu pot fi aplicate prevederile art.12 lit. e si art.13 alin. 2 ca temei al declansarii conflictului de interese si, astfel, pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
De mentionat este faptul ca lit. e a fost modificata prin Legea 261/2007, in sensul ca este imposibila declansarea conflictului de munca in caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
De asemenea, Legea 261/2007 modifica art. 13 alin. 2 in sensul ca fac exceptie de la regula prevazuta in alin. 1 situatiile reglementate de art. 12 lit. d si e.
Asadar, se considera ca situatia unitatii este incadrata in disp. art. 12 lit. e si art. 13 alin. 2 din lege, care exclud declansarea conflictului de interese, ceea ce denota nelegalitatea declansarii conflictului de interese.
In referire la exceptia nulitatii recursului, intemeiata pe dispozitiile art. 306 cod pr.civila, invocata de intimata, Curtea o va respinge avand in vedere imprejurarea ca in cuprinsul cererii de recurs sunt aduse ample critici hotararii pronuntate de tribunal, sub toate aspectele de nelegalitate retinute de instanta de fond in cuprinsul sentintei pronuntate.
Critica sentintei prin motivele de recurs a vizat in esenta urmatoarele:
1. Primul motiv de nelegalitate a sentintei vizeaza modalitatea de solutionare a capatului de cerere avand ca obiect neefectuarea concilierii obligatorii prev. de art. 17 si urmatoarele din Legea nr.168/1999.
Recurentul a invederat faptul ca partile semnatare au inceput negocierile anuale vizand incheierea noului contract colectiv de munca pentru anii 2010 - 2011 la 15.02.2010, in temeiul art. 7 din C.C.M. la nivel de unitate care permitea acest lucru.
In urma acestor negocieri, s-a ajuns la peste 20 de propuneri de modificare a contractului colectiv de munca, la patru articole ramase in divergenta la 21.04.2010, respectiv trei articole la data sesizarii AJPS pentru concilierea conflictului de interese.
2. In ceea ce priveste sesizarea catre A.J.P.S., aceasta a avut drept temei art. 12 alin. 1 lit.e din lege, norma exceptata de la interdictia prevazuta la art. 13 alin.1.
Sustinerea intimatei reclamante in sensul ca “doar in cazul in care contractul colectiv este incheiat pe mai mult de 1 an, exista situatia de exceptie prev. de art. 13(2) din lege “este rezultatul unei interpretari proprii ce nu a fost in intentia legiuitorului si care nu-si gaseste support in doctrina juridica de dreptul muncii.
O asemenea interpretare ar atrage o restrangere a drepturilor sindicatelor de a declansa un conflict de interese in cadrul negocierilor anuale obligatorii, chiar si in cazul in care valabilitatea C.C.M. este de un an.
Din aceasta perspectiva, anularea procedurii de conciliere din data de 26.04.2010 de catre A.J.P.S. Constanta, la sesizarea sindicatului din 19.04.2010, in temeiul art. 14 din Legea nr.168/1999, apare ca nelegala aceasta institutie, neavand caderea de a aprecia daca conflictul de interese este legal declansat sau nu.
Se sustine de catre reclamanta imprejurarea ca a formulat o a doua cerere catre A.J.P.S. Constanta, insa aceasta este o denaturare a realitatii, Sindicatul apreciind ca urmare anularii nelegale a numarului de inregistrare a primei cereri, s-a facut o incalcare grava a legii, astfel ca a revenit la prima cerere, aratand ca nu intelege sa formuleze o noua sesizare.
Formalismul exagerat pe care il doreste partenerul social si anume formularea unei noi sesizari cu privire la existenta premiselor declansarii conflictului de interese, nu isi gaseste aplicabilitatea in lumina disp. Art. 14 din Legea nr. 168/1999, sustinut de argumentul ca din cele patru revendicari au ramas in discutie trei.
Mai mult, solicitarea intimatei de amanare a sedintei de concliere de catre A.J.P.S. Constanta cu motivarea ca prezenta delegatilor proprii nu este posibila, nu a avut un temei plauzibil si drept urmare nu se poate constitui in argument decisiv in aprecierea ca in cauza nu a avut loc concilierea obligatorie.
Ulterior emiterii Procesului verbal din 17 mai 2010 de catre A.J.P.S. Constanta, negocierile au continuat, ultima sedinta bipartita avand loc la data de 27.05.2010.
3. In referire la ultimul motiv de nelegalitate din perspective dezlegarii date capatului de cerere intemeiat pe disp. art. 42 din Legea nr. 168/1999, recurenta a invederat ca a respectat ipoteza prevazuta de textul de lege, in sensul ca in urma retragerii unui numar de 250 de membri de sindicat de pe tabelul nominal privind acordul pentru greva generala din numarul total de 1190 membri semnatari, oricum au ramas mai mult de jumatate de membri de sindicat sustinatori ai grevei generale.
Avand in vedere nelegalitatea sentintei din perspectiva criticilor mai sus redate, recurenta a solicitat admiterea recursului si, rejudecand cauza, in temeiul art. 81 din Legea nr. 168/1999, sa se respinga cererea reclamntei ca nefondata.
Recursul este fondat.
Curtea, analizand sentinta atacata din perspective criticilor formulate prin motivele de recurs, il va admite avand in vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept :
Texte de lege incidente in cauza :
Art. 13 din Legea nr.168/1999.
(1) Pe durata valabilitatii unui contract de munca salariatii nu pot declansa conflicte de interese . Fac exceptie de la regula prev. la alin.(1) situatiile prevazute la art. 12 lit.d) si e).
Art.12 lit.e).
Conflictele de interese pot fi declansate :
e)in caz de difergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
Art.14.
(1) In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatele representative sau, in cazul in care in unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentantii alesi ai salariatilor vor sesiza unitatea despre aceasta situatie.
(2) Sesizarea se va face in scris_
(3) Cerinta prev. la alin.(2) se considera indeplinita si daca revendicarile salariatilor, motivarea acestora, precum si propunerile de solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ_ cu ocazia primirii la conducerea unitatii si daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces verbal.
Art.41 (1).
Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de prezenta lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.
Art.42.
(1) Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflicte de interese, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective.
Art.48.
In situatia in care, dupa declararea grevei, jumatate din numarul salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza.
Analizand conflictul de interese din perspective temeiurilor de drept mai sus redate, Curtea retine ca acesta a fost declarat si declansat in mod legal, sentinta civila atacata fiind nelegala, avand in vedere urmatoarele :
1. O prima analiza vizeaza nelegalitatea sentintei din perspective interpretarii art.13 din Legea nr. 168/1999.
Textul de lege instituie regula potrivit careia pe perioada valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
Fac exceptie de la aceasta regula situatiile prevazute la art. 12 lit.d) si e) din acelasi act normative.
Art. 13 (1) din Legea nr. 168/1999 instituie regula conform careia pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
Art.13 (2) instituie o exceptie de la alin.(1) si anume pentru situatiile prevazute de art. 12 lit.d) si e).
Art. 12 (1) prevede posibilitatea declansarii conflictelor de interese si pe perioada valabilitatii unui contract colectiv de munca in caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
Aceeasi concluzie se desprinde si din prevederile art. 3 alin. 2 lit.b din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, potrivit careiea negocierea colectiva are loc in fiecare an, cu cel putin 30 de zile anterior expirarii contractelor collective de munca incheiate pe un an.
Negocierile intre partile semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de societate - parti in litigiul de fata - au demarat la data de 15.02.2010 in deplin consens si in acord cu dispozitia explicita cuprinsa in art. 7 din Contractul Colectiv de munca 2009 - 2010 valabil pana la 14 mai 2010.
In orice caz, negocierea colectiva trebuie sa se deruleze in asa fel incat sa conduca la incheierea noului contract colectiv de munca inainte de incetarea celui aflat in curs de executare.
Rezulta cu claritate ca ne aflam in aceasta ipoteza de exceptie prevazuta de legiuitor, astfel ca declansarea conflictului de interese apare din aceasta perspectiva ca legala.
2. In referire la efectuarea concilierii obligatorii, Curtea retine :
Cu adresa nr. 34/19.04.2010, Sindicatul a sesizat patronatul in temeiul art. 14 din Legea nr. 168/1999 ca in unitate exista premisele declansarii conflictului de interese pentru un numar de patru revendicari ramase in divergenta.
A.J.P.S. Constanta a comunicat intimatei la 26.04.2010 cu adresa nr. 12540 ca a anulat concilierea stabilita la 28.04.2010 cu motivarea ca a fost in eroare cu privire la termenul de valabilitate a contractului colectiv de munca, desi aceasta institutie nu are competenta de a se pronunta cu privire la acest aspect, o asemenea dezlegare fiind atributul exclusiv al instantelor judecatoresti.
La data de 23.04.2010 au continuat negocierile ramanand in discutie din cele patru revendicari numai trei, aspect consemnat in Procesul verbal nr. 16/05.05.2010.
O noua runda de negocieri a fost satabilita pentru data de 7 mai 2010, respectiv 13 mai 2010.
La data de 11 mai 2010, sindicatul formuleaza cerere de revenire catre Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Constanta, in vederea efectuarii concilierii conflictului de interese declansat cu ocazia negocierilor privind incheierea contractului colectiv de munca.
La acest moment, 11 mai 2010, intimata reclamanta cunostea cu exactitate cuprinsul celor trei revendicari ramase in divergenta, dovada fiind procesul verbal incheiat in sedinta de negociere din 23 aprilie 2010 si, respective, 5 mai 2010, cand administratia societatii a propus o crestere salariala de 25 lei, iar sindicatul a scazut pretentiile salar de crestere salariala de la 350 lei - la 325 lei, fiind astfel pe deplin indeplinita cerinta prev. de art. 14 din Legea nr. 168/1999.
In aceste conditii, este exclusa ipoteza sustinuta de intimata reclamanta, ca la data de 14 mai 2010, cand a fost convocata la sedinta de conciliere de catre A.J.P.S. Constanta, pentru data de 17 mai 2010, nu ar fi cunoscut continutul acestora.
Desi cerinta Patronatului are un caracter formal excesiv, la data de 17 mai 2010, A.J.P.S. Constanta, inainteaza prin fax, la ora 8,55, revendicarile sindicatului.
Norma cuprinsa in art. 14 din Legea nr. 168/1999 trebuie interpretata in spiritul ei si integrata corpului legii, respectiv capitolului 2. “Modul de solutionare a conflictelor de interese", nefiind in intentia legiuitorului instituirea unei proceduri incarcate de formalism excesiv ce ar avea menirea de a infrana si ingradi libertatea sindicala.
Prin urmare, apreciem ca aceasta cerinta este pe deplin indeplinita prin incheierea proceselor verbale din data de 23.04.2010 si respectiv 05.05.2010.
O confirmare a acestei realitati o constituie faptul ca si dupa data de 17.05.2010, cand a fost fixat termenul pentru conciliere la A.J.P.S. Constanta, conciliere pentru care patronatul s-a declarat ca fiind neinformat cu privire la cuprinsul revendicarilor sindicale, negocierile au continuat si pe data de 27.05.2010, cu aceleasi obiective, dovada fiind procesul verbal nr.19/27.05.2010.
Toata aceasta evolutie a negocierilor mai sus redata ne formeaza convingerea ca in cauza greva s-a declansat cu respectarea conditiei concilierii obligatorii impusa de art. 17 si urmatoarele din Legea nr. 168/1999, iar imprejurarea ca unul dintre partenerii sociali nu s-a prezentat la conciliere, in lipsa unui motiv plauzibil, nu poate constitui premisa a neefectuarii acesteia.
Din procesul verbal incheiat la data de 17 mai 2010, la sediul A.G.P.S. Constanta, in sedinta de conciliere a conflictului de interese, rezulta faptul ca au fost prezenti delegatii sindicatului Liber N., iar din partea conducerii unitatii s-a primit un fax, prin care se solicita amanarea concilierii pentru o alta data intrucat delegatia imputernicita pentru conciliere se afla in imposilibitate de a se prezenta la intalnire.
Verificand motivul aceste imposibilitati, observam ca este vorba de o delegare a doi dintre cei 5 membri intr-o vizita de lucru la un alt santier naval.
Avand in vedere disp. art. 21 din lege, care prevede faptul ca delegatia imputernicita de conducatorul unitatii poate fi compusa din 2-5 membri, iar conducerea unitatii a fost instiintata prin adresa nr. 124922/14 mai 2010 de catre A.J.P.S. de faptul ca sedinta de conciliere este programata pentru data de 17 mai 2010, si fata de importanta prezentarii la conciliere, prioritar oricaror alte activitati, se prefigureaza o culpa exclusiva a patronatului in absentarea de la conciliere si, respective, a imposibilitatii efectuarii concilierii din aceasta cauza.
Art.19 din Legea nr. 168/1999 instituie un termen de 48 de ore de la inregistrarea sesizarii de conciliere la A.J.P.S., termen in care aceasta are obligatia comunicarii sesizarii catre unitate si convocarea partilor la conciliere intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile de la inregistrare.
Nu rezulta din economia textului posibilitatea conferita A.J.P.S. de a acorda termene inlauntrul celor 7 zile mai sus aratate, numai partenerii sociali, de comun acord avand aceasta posibilitate, si cum patronatul nu s-a prezentat la conciliere din culpa exclusiva, concilierea s-a finalizat in modalitatea redata in procesul verbal din 17 mai 2010.
Trebuie de asemenea evidentiat ca, dupa acest moment, patronatul nu a mai facut nici un efort pentru continuarea negocierilor, desi potrivit legii el este initiatorul acestora, iar obligatia subzista, chiar si in timpul grevei, numai refuzul organizatorilor grevei de a indeplini obligatia prevazuta la alin.(1) atragand raspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unitatii.
3. Un alt motiv de nelegalitate il reprezinta dezlegarea eronata din perspective incalcarii dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 168/1999.
Textul de lege impune cerinta ca hotararea de declarare a grevei sa se ia de catre organizatiile sindicale representative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor, respectiv:
Greva generala a fost declarata la nivel de unitate la data de 9.06.2010, urmand ca declansarea acesteia sa aiba loc incepand cu data de 14.06.2010 ora 8,00.
Hotararea de declarare a grevei a fost luata cu acordul a 1190 salariati, dovada fiind in acest sens tabelele cu evidenta nominala atasate la dosar.
Intre momentul declararii grevei si momentul declansarii acesteia, un numar de 250 salariati din cei 1190 care semnasera initial si-au retras acordul.
Acest fapt nu afecteaza legalitatea grevei, fiind pe deplin respectata cerinta impusa de art. 48 din Legea nr. 168/1999 care prevede obligativitatea incetarii acesteia numai daca jumatate din numarul salariatilor care au hotarat greva renunta la greva, si cum 250 nu reprezinta jumatatea lui 1.190, rezulta ca si aceasta dezlegare data de tribunal este gresita.
Pe cale de consecinta, Curtea, gasind toate criticile intemeiate, va admite recursul, in baza art. 312 cod procedura civila si modificand in parte sentinta, va respinge actiunea privind constatarea nelegalitatii grevei, apreciind ca au fost parcurse toate etapele legale de declarare si declansare a grevei generale.
In conformitate cu art. 274 cod pr.civila, va obliga reclamanta intimata la plata cheltuielilor de judecata de 6500 lei reprezentand onorariu avocat pentru fond si recurs.