Neindeplinirea conditiilor prevazute de art.41 din Legea nr.168/1999, pentru legala declarare a grevei. Incetare greva.
Legea nr.168/1999, art.40, 41, 42, 48
Indeplinirea procedurii de notificare prevazuta de art.41 din Legea nr.168/1999 de catre 4 federatii sindicale din invatamant, nu poate fi opozabila partii care nu a facut dovada calitatii de membru intr-unul dintre sindicatele afiliate, precum nici a faptului ca sindicatul, al carui lider era, ar fi fost afiliat la una din aceste federatii sindicale, participante la greva, iar Inspectoratul Scolar nu poate fi considerat echivalent al unitatii unde a fost declansata greva, in intelesul Legii nr.168/1999, unitate care trebuia notificata.
Cat priveste continuarea grevei, daca hotararea de declansare se ia de organizatiile sindicale cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor, atunci, in baza principiului simetriei actelor juridice, avand in vedere natura colectiva a grevei, aceasta inceteaza cand nu mai intruneste numarul de adeziuni exprimat la declansarea ei.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA CIVILA NR.796/09.02.2011)
Deliberand asupra recursului civil de fata constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.5102/14.06.2010 pronuntata in dosarul nr.28423/3/2010 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a admis actiunea formulata de reclamantii I.S.M.B. si Colegiul National**** in contradictoriu cu paratul R. C. si a dispus incetarea grevei continuata de parat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, potrivit contractului individual de munca depus, paratul este angajatul Colegiului National**** , in functia de profesor.
Din continutul adresei cu nr. **** din 16.04.2010 rezulta ca organizatiile sindicale afiliate la cele patru federatii sindicale reprezentative din invatamant au instiintat Ministerul Educatiei despre declansarea unei greve in data de 22 aprilie 2010 pe durata acelei zile. Intrucat revendicarile nu s-au soldat cu un rezultat favorabil, in 27 mai 2010 aceleasi sindicate au instiintat Ministerul Educatiei despre premisele declansarii unui conflict de interese la nivelul ramurii de invatamant, ceea ce s-a si intamplat incepand cu 31 mai 2010.
Paratul, la interogatoriul administrat, a declarat ca la inceput cam trei sferturi dintre cadrele didactice au fost in greva dar numarul lor s-a micsorat datorita presiunilor intervenite, iar in prezent, la nivelul colegiului, doar doi profesori din sindicate diferite mai sunt in greva. De asemenea multi dintre profesori, chiar daca au fost in greva, nu au mentionat acest lucru in condica de prezenta, desi nu au facut orele.
Instanta a mai retinut ca paratul este presedintele S.T.P. din Romania, si prin urmare nu i se poate contesta calitatea de membru de sindicat.
Din copia condicii de prezenta rezulta ca incepand cu data de 31.05.2010 mai multi profesori au scris in dreptul numelui greva si au semnat.
De asemenea, instanta a retinut ca, inainte de declansarea grevei, au existat consultari cu Sindicatul si cu ceilalti membri de sindicat, astfel ca, de comun acord, s-a luat decizia declansarii grevei, ca urmare a revendicarilor si nemultumirilor din sistem, si care evident nu au legatura cu situatia elevilor, care au fost afectati indirect de aceste actiuni.
Tribunalul a procedat la verificarea indeplinirii dispozitiilor legale privitor la declansarea grevei, pentru a aprecia daca se impune sau nu reluarea activitatii, deoarece dreptul la greva este garantat, ca si dreptul la munca, apreciind ca se impune cu necesitate parcurgerea unor etape de catre salariati pentru a se gasi solutii la revendicari, deoarece intreruperea activitatii este de esenta grevei.
Potrivit art. 40 din Legea nr.168/1999 greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declansata pe durata declansarii, conflictelor de interese, cu exceptiile prevazute de prezenta lege, iar art. 4 prevede expres ca se poate declara numai daca in prealabil au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de prezenta lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.
Tribunalul a retinut ca mai multe federatii sindicale au trimis un comunicat de presa prin care anuntau ca declanseaza in data de 31 mai 2010 actiuni de protest.
In cauza de fata nu exista nici un inscris din care sa rezulte ca s-a adus la cunostinta conducerii in alt mod decat prin mentiunile efectuate in condica de prezenta si in tabelele nominale despre declansarea grevei.
Comunicatul de presa nu tine loc de inscris inregistrat la unitatea angajatoare, si prin urmare sustinerile paratului au fost apreciate ca nefondate, cu atat mai mult cu cat in acest comunicat nu este mentionata nici daca greva este declansata pe o durata determinata, sau nedeterminata.
In prezent insa, a constatat prima instanta, doar doua cadre didactice din cadrul unitatii de invatamant mai sunt in greva, astfel ca aplicabile in cauza sunt si prevederile art. 48 din acelasi act normativ, potrivit caruia, in situatia in care dupa declansarea grevei, jumatate din numarul salariatilor care au hotarat declansarea grevei renunta la greva, acesta inceteaza.
Pentru considerentele deja expuse instanta a admis actiunea si pe cale de consecinta a dispus incetarea grevei continuata de catre parat.
Impotriva acestei sentinte in termen legal a declarat recurs recurentul R.C., in baza dispozitiilor art. 304 pct.9 Cod de procedura civila.
In sustinerea recursului a aratat ca, in ceea ce il priveste, greva nu era determinata de interese personale si nu reprezenta un conflict de drepturi ci era determinata de conflictul de interese la care se referea adresa nr. **** din 23.05.2010 ( inregistrata la M.Ed.C.T.S.) de catre cele 4 Federatii sindicale reprezentative la nivelul de ramura de invatamant, respectiv interesul tuturor educatorilor si profesorilor acestei tari, interesul tinerei generatii care va suporta consecintele Legii Educatiei Nationale care prin proiectul sau prevede multe anomalii si nelegalitati de natura sa deprecieze "in continuare" procesul de invatamant.
Recurentul arata in motivarea recursului care sunt dispozitiile cu efecte negative asupra personalului din invatamant, sustinand ca, pe langa aceste nemultumiri determinate de proiectul Legii Educatiei Nationale exista nemultumiri ale sistemului in legatura cu diminuarea veniturilor salariale, reducerea a 15.000 de posturi din invatamantul preuniversitar, neplata unor sporuri reglementate de lege, nepunerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, refuzul constant al conducerii M.Ed.C.T.S. de a purta un dialog social real si constructiv cu partenerii de dialog social, precum si politizarea excesiva a actului decizional la toate nivelurile.
Recurentul a aratat ca toate actele si actiunile premergatoare grevei si declansarea efectiva a acesteia au fost realizate de cele 4 federatii reprezentative din invatamant, respectiv F.S.L.I., F.S.I. "S.H.", F.E.N. si F.N.S." A:M." , hotararea fiind luata cu respectarea art. 42 din Legea nr.168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca.
Prin Comunicatul de presa din 31 mai 2010 conducerile celor 4 federatii sindicale reprezentative din invatamant anuntau: "in urma centralizarii datelor primite din teritoriu, a rezultat ca peste 60% din membrii de sindicat au fost in greva, chiar in conditiile in care ministrul D.F., impreuna cu inspectorii scolari si o parte dintre directori au facut presiuni mari pentru a impiedica participarea la actiunea de protest si la boicotarea probei de bacalaureat."
Recurentul considera ca prin aratarea celor de mai sus a dovedit ca acest conflict de interese, a fost motivat, a fost la nivel national si a indeplinit toate cerintele legale pentru declansarea grevei.
Reducerea acestui eveniment la nivelul unui conflict de drepturi intre el ca profesor si I.S.M.B. impreuna cu Colegiul National**** nu face altceva decat sa minimalizeze si sa decada in derizoriu protestul intregului personal din invatamant si problemele esentiale ridicate de acesta pentru invatamantul romanesc si educatia tinerei generatii.
Recurentul a sustinut ca greva nu a fost declansata de el, care nici nu putea fi partener de dialog social intr-un dialog social real, iar participantii la greva nu erau numai cadrele didactice ale Colegiului National****(membre ale unor diverse federatii sindicale inclusiv directoarea I.B., participanta si ea la greva initial).
De asemenea, arata ca nu avea interese personale, nu revendica nimic pentru el personal (ceea ce ar fi constituit un conflict de drepturi ) si nici nu prejudicia cu nimic situatia elevilor din anii terminali pentru a nu le periclita acestora participarea la Bacalaureat sau la Admiterea in Liceu, pentru ca acestor elevi le incheiase mediile anuale.
In mod nesincer s-a sustinut de catre Inspectorat ca atitudinea recurentului putea prejudicia in mod ireversibil situatia acestor elevi, care fara mediile incheiate nu ar fi putut participa la examene. Situatia era cea aratata de recurent si toti elevii sai care au dat examen la istorie, au luat note mari la aceasta materie.
Pentru a nu se considera ca a refuzat sa munceasca si ca dorea sa beneficieze de ore nemuncite in programul de invatamant recurentul arata ca a sustinut in toata perioada grevei ore de meditatie la istorie, neplatite, la scoala, anuntand aceasta situatie la avizierul scolii, pe usa cancelariei si direct elevilor.
Intimatul I.S.M.B. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei civile ca legala si temeinica.
Analizand intregul material probator administrat in cauza prin prisma criticilor invocate pe calea recursului, cat si din oficiu conform art.3041 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 40 din Legea nr.168/1999, greva reprezinta o incetare voluntara si colectiva a muncii in scopul satisfacerii unor revendicari ale salariatilor.
In mod corect instanta de fond a apreciat ca in cauza nu s-a facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art. 41 din Legea 168/1999, pentru legala declansare a grevei. Astfel, potrivit acestui text de lege, greva poate fi declarata numai daca in prealabil au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori, cu 48 de ore inainte.
In plus, potrivit art. 42 din lege, hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective iar in cazul salariatilor unitatilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative hotararea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel putin unei patrimi din numarul salariatilor unitatii sau, dupa caz, ai subunitatii, compartimentului sau grupului de salariati in care s-a declansat conflictul de interese.
Curtea retine ca, in cauza, nu s-a facut dovada epuizarii posibilitatilor de solutionare a conflictului, dar nici dovada ca declansarea grevei a fost adusa la cunostinta conducerii unitatii, in termenul prevazut de lege.
Astfel, in raspunsul la interogatoriul administrat in fata instantei de fond, recurentul parat a sustinut ca a fost membru in Sindicatul S.H. din anul 1990, iar din luna mai 2010 este presedintele S.T.P. din Romania.
Recurentul nu a facut nicio dovada in sensul ca, in aceasta calitate ar fi notificat Colegiul in legatura cu declansarea conflictului de interese sau ca sindicatul nou infiintat este afiliat la o confederatie sindicala participanta la greva. Cu toate acestea, el a incetat activitatea, ca forma de protest, alaturi de alti colegi din unitatea de invatamant, asa cum rezulta din copia condicii depusa la dosarul de fond, in care a consemnat cuvantul "greva" dar si din sustinerile sale, incepand cu data de 31.05.2010 cel putin pana la data de 11.06.2010.
Recurentul a sustinut ca procedura de notificare a fost indeplinita de cele 4 federatii sindicale din invatamant. Intrucat acesta nu a facut dovada calitatii de membru intr-unul dintre sindicatele afiliate sau ca sindicatul tinerilor profesori al carui lider era ar fi fost afiliat la una din aceste federatii sindicale participante la greva, Curtea apreciaza ca notificarea invocata in sprijinul sau nu ii este opozabila, in conditiile in care notificari anterioare declansarii grevei au fost facute, catre Inspectoratul Scolar, de S.I.P. Sector 3 si de catre S.L.S.I.P. Sector 6.
Pe de alta parte, nici Inspectoratul Scolar nu poate fi considerat echivalent al unitatii unde a fost declansata greva, in intelesul Legii nr.168/1999, unitate care trebuia notificata potrivit acestei legi, cu atat mai mult cu cat, la nivelul sau, isi desfasura activitatea sindicatul nou infiintat.
In consecinta, Curtea retine ca recurentul parat nu a facut dovada ca indeplinea cerintele prevazute de lege pentru a putea urma aceasta forma de protest.
In ceea ce priveste continuarea grevei, daca hotararea de declansare se ia de catre organizatiile sindicale cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor, atunci, in baza principiului simetriei actelor juridice, avand in vedere natura colectiva a grevei, aceasta inceteaza atunci cand nu mai intruneste numarul de adeziuni exprimat la declansarea ei. Astfel, potrivit art. 48 din Legea 168/1999, in situatia in care, dupa declararea grevei, jumatate din numarul salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza.
Din actele depuse la dosar de catre angajator, rezulta ca, la data judecarii cererii pendinte, putine cadre didactice mai continuau greva, astfel ca nu rezulta ca forma de protest mai intrunea adeziunea participantilor, in procentul prevazut de lege pentru la declansarea ei.
La data pronuntarii sentintei instantei de fond care, constatand ca greva a fost declarata si continuata cu nerespectarea legii, a dispus incetarea acesteia, nu exista nici certitudinea ca paratul renuntase la forma de protest. Chiar daca acesta a depus, ca proba in recurs, copia filei din condica de prezenta din care rezulta ca la data pronuntarii sentintei, 14.06.2010 a semnat aceasta condica, din practicaua sentintei recurate, rezulta ca a fost in aceeasi zi si in fata instantei de judecata, exercitandu-si personal dreptul la aparare, in sensul ca forma de protest este legala.
Avand in vedere faptul ca recurentul parat nu a invederat instantei de fond, sustinerea sa din recurs referitoare la faptul ca la data de 14.06.2010 isi reluase activitatea, precum si caracterul echivoc al prezentei sale la serviciu in ziua termenului de judecata, aceasta imprejurare nu poate fi interpretata ca o reluare a lucrului, cu atat mai mult cu cat insusi recurentul a mentionat ca au existat colegi care au semnat condica dar nu au desfasurat activitatea, fiind, in fapt, in greva.
In fine, Curtea mai retine ca sustinerile recurentului privind faptul ca nu a prejudiciat elevii claselor terminale, incheindu-le media scolara nu prezinta relevanta in aprecierea caracterului nelegal al grevei, motiv pentru care nu vor fi analizate intrucat exced cadrului procesual.
In consecinta, in mod corect prima instanta, constatand neindeplinirea acestor conditii de legalitate a dispus incetarea formei de protest de catre recurentul-parat.
Fata de toate aceste considerente, in temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul ca nefondat, hotararea instantei fiind temeinica si legala.