Neprezentarea materialului de urmarire penala dupa administrarea de noi dovezi . Sanctiune
Neprezentarea materialului de urmarire penala dupa administrarea de probe noi atrage sanctiunea nulitatii actului de sesizare , cu consecinta restituirii cauzei la procuror pentru inlaturarea acestei neregularitati – art. 250 Cod proc. penala
Prin sentinta penala nr. 342 din 28 iunie 2007 Judecatoria Roman a constatat , in conditiile art. 300 alin. 2 si art. 197 alin. 2 Cod proc. penala , neregularitatea sesizarii instantei prin rechizitoriul nr. 3280/P/2005 din 27 decembrie 2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Roman privind pe inculpatul Z.V.L. , trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat, prevazuta de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 , republicata (fost art. 77 alin. ) si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare , prevazuta de art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 , republicata ( fost art. 77 alin. 2 ) . S-a restituit dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Roman pentru refacerea urmaririi penale cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la prezentarea materialului de urmarire penala , potrivit art. 250 si urm. Cod proc. penala .
Pentru a hotari astfel instanta a constatat ca prin actul de sesizare s-a retinut ca in seara zilei de 27 martie 2005 , in jurul orei 22,30 , lucratori din cadrul politiei mun. Roman executau o actiune de prevenire si combatere a furturilor de autoturisme la intersectia E85 cu DN2 . La un moment dat , dinspre mun. Bacau s-a apropiat un autoturism marca BMW de culoare neagra a carui placuta cu nr. de inmatriculare din spate nu era vizibil , motiv pentru care a fost anuntat echipajul postat in dreptul statiei PECO pentru a proceda la oprirea vehiculului . Observand intentia echipajului de politie conducatorul auto a virat brusc stanga pe str. Sucedava , accelerand puternic , iar politistii au pornit in urmarirea sa . Conducatorul auto a oprit vehiculul in parcarea din Piata Centrala si impreuna cu cealalta persoana din autoturism a incercat sa scape prin fuga de urmaritori , fiind imobilizati la scurt timp . Inculpatul a negat ca ar fi condus autoturismul , a refuzat sa-l deschida si sa dea vreo declaratie . Autoturismul a fost sigilat si parcat in curtea sediului Politiei mun. Roman , iar ulterior s-a procedat la efectuarea unei perchezitii a acestuia , ocazie cu care au fost gasite bunuri de uz personal apartinand inculpatului . S-a mai constatat ca placutele cu numerele de inmatriculare apartin unui autoturism marca VW , proprietatea S.C. E S.R.L. Iasi .
In conditiile art. 300 alin. 1 Cod proc. penala instanta este datoare sa verifice din oficiu , la prima zi de infatisare , regularitatea actului de sesizare . In cazul in care constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii , iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop , dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare in scopul refacerii acestuia .
Indeplinindu-si aceasta obligatie instanta este datoare sa verifice daca inculpatului i-au fost respectate in cursul urmaririi penale garantiile procesuale si dreptul la aparare si daca organele de urmarire penala au indeplinit actele procesuale menite sa valorifice acest drept in ordinea si la momentele prevazute de lege .
In acest context , instanta a retinut ca potrivit art. 255 Cod proc. penala in cauzele in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare , organul de cercetare , dupa efectuarea actelor prevazute la art. 232 Cod proc. penala , procedeaza la o noua ascultare a invinuitului , aducandu-i la cunostinta invinuirea si intrebandu-l daca are noi mijloace de aparare . Daca invinuitul nu are probe noi sau propunerea sa nu a fost gasita intemeiata , ori daca cercetarea a fost completata cu probele solicitate , cercetarea penala se considera intemeiata , iar dosarul este inaintat procurorului impreuna cu referatul de terminare a urmaririi penale . Primind dosarul , procurorul cheama invinuitul si procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala , potrivit dispozitiilor art. 250 si urm. Cod proc. civila . Astfel , procurorul trebuie sa puna in vedere invinuitului ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala , aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite si asigurandu-i posibilitatea de a lua cunostinta de indata de material . Dupa ce invinuitul a luat cunostinta de material el urmeaza a fi intrebat daca are de formulat cereri noi sau daca doreste sa faca declaratii suplimentare . Daca invinuitul formuleaza cereri noi , iar acestea sunt gasite intemeiate si se dispune completarea urmaririi penale cu actele solicitate , se va proceda din nou la prezentarea materialului de urmarire penala .
Ratiunea prezentarii din nou a materialului de urmarire penala este legata de necesitatea asigurarii accesului invinuitului la continutul intregului dosar de urmarire penala si reprezinta o metoda eficienta de respectare a dreptului sau la aparare . Este evident ca , omitand a-si indeplini aceasta obligatie de prezentare suplimentara a materialului de urmarire penala , procurorul pune invinuitul in imposibilitatea de a-si formula apararile si de a putea invoca , intre altele , orice cauza exoneratoare de raspundere care ar putea paraliza exercitarea actiunii penale. Din acest considerent , prezentarea materialului de urmarire penala reprezinta un reper foarte important in cursul urmaririi penale , vicierea sa atragand insasi nulitatea actului de sesizare a instantei , potrivit art. 197 alin. 2 Cod proc. penala . Fiind un act procesual specific urmaririi penale , prezentarea materialului de urmarire penala nu poate fi realizata in fata instantei , iar neregularitatile nu ar putea fi acoperite in aceasta modalitate . Obligatiile reglementate de art. 250 si urm. Cod proc. penala privesc nu doar actele procesuale indeplinite la solicitarea invinuitului , ci , pentru identitate de ratiune , si pe cele indeplinite din oficiu de organele de urmarire penala .
In speta , inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmarire penala la data de 1 decembrie 2005 , fara a se mentiona reperele orare ale indeplinirii acestui act , dar dupa acest moment au fost administrate mai multe dovezi in sprijinul invinuirii, fara a se mai proceda la o noua prezentare a materialului de urmarire . Astfel , la data de 9 ianuarie 2006 s-a intocmit expertiza criminalistica dactiloscopica , la data de 7 februarie 2006 a fost audiat martorul P.I. , la data de 15 martie 2006 prin Ordonanta procurorului s-a dispus extinderea cercetarilor si cu privire la infractiunea prevazuta de art. 77 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 , iar la data de 16 martie 2006 s-a efectuat un experiment judiciar cu privire la imprejurarile de fapt in care au fost constatate infractiunile si s-au luat declaratii martorilor asistenti L.V. si C.M. . Cu toate ca a fost vorba de probe deosebit de relevante sub aspectul conturarii vinovatiei inculpatului , nu s-a mai procedat din nou la prezentarea materialului de urmarire , ceea ce i-a incalcat in mod flagrant dreptul la aparare . Este adevarat ca inculpatul a mai fost convocat la sediul Politiei mun. Roman , dar pentru efectuarea experimentului judiciar si nu pentru prezentarea materialului de urmarire penala la procuror , asa incat nu poate fi retinuta aplicabilitatea dispozitiilor art. 254 alin. 1 Cod proc. penala .
Pentru toate considerentele expuse instanta a apreciat ca actul de sesizare este lovit de nulitate absoluta , fiind intocmit cu incalcarea dreptului la aparare . Constatand aceasta neregularitate instanta a dispus restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare si respectarea dispozitiilor art. 250 si urm. Cod proc. penala .