Desfacerea casatoriei Sentinta civila nr. 163 din data de 04.02.2016
pronunțată de Judecatoria Moinesti

Prin actiunea inregistrata in data de 20.02.2015 pe rolul Judecatoriei M. sub nr. 678/260/2015, reclamantul C. C. A. a formulat cerere de chemare in judecata a paratei C. P. solicitand instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna desfacerea casatoriei incheiata intre parti din culpa paratei, stabilirea domiciliului minorului C. C.L. la reclamant, obligarea paratei la plata pensiei de intretinere raportat la venitul minim pe economie, exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti, precum si revenirea paratei la numele avut anterior casatoriei, acela de P.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca partile s-au casatorit la data de 16.09.2011, iar din casatorie a rezultat minorul C.C. L. nascut la data de 21.11.2011.
Reclamantul a aratat ca la inceputul casatoriei relatiile dintre soti au decurs normal insa ulterior acestea s-au deteriorat datorita lipsurilor materiale, in prezent partile fiind despartite in fapt, parata locuind in municipiul O..
Reclamantul a mai aratat ca, desi a contactat-o pe parata pentru a relua relatiile de familie, aceasta nu a fost de acord.
In drept, au fost invocate prevederile art. 373 lit. b, 383, 400, 402, 499 din codul civil.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei inscrisuri.
Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 100 lei.
Parata a depus intampinare si cerere reconventionala.
Prin intampinare parata a aratat ca dupa incheierea casatoriei s-a mutat impreuna cu reclamantul in orasul P.N. unde au locuit impreuna un an de zile. Datorita comportamentului reclamantului, dupa un an de zile parata a plecat la B. Ulterior, la solicitarea reclamantului, parata s-a intors la P.N. Dupa un timp, tot datorita comportamentului reclamantului care a revenit la vechile obiceiuri de a cheltui bani pe jocuri de noroc si bauturi alcoolice, parata a aratat ca s-a mutat impreuna cu reclamantul la locuinta nasilor lor in municipiul O. unde au locuit in perioada septembrie 2014-ianuarie 2015. Insa reclamantul nu a inteles sa-si schimbe comportamentul, astfel ca in luna ianuarie 2015 a plecat inapoi in orasul P.N. parata ramanand sa locuiasca in O.
In ceea ce priveste cererea reconventionala parata a solicitat desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantului, reluarea numelui avut anterior casatoriei, exercitarea autoritatii parintesti in comun, stabilirea locuintei minorului la parata in Onesti, obligarea reclamantului la plata pensiei de intretinere, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
In drept, au fost invocate prevederile art. 373 lit. b, art. 383 alin. 3, 398, 400 alin. 1, 402, 530 alin. 2 si 3, 532 cod civil, art. 205-210, 453 din noul cod de procedura civila.
In vederea stabilirii competentei teritoriale a instantei a fost administrata proba testimoniala.
La termenul din 04.02.2016, instanta a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei M.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 915 cod procedura civila, cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor. Daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are locuinta paratul.
Potrivit art. 131 cod procedura civila, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina.
Instanta nu va retine declaratiile martorilor propusi de reclamant si parata, respectiv C.N., I. N, N.A. si B. E. referitoare la ultimul domiciliu comun al partilor avand in vedere caracterul contradictoriu al acestor declaratii.
In speta de fata, asa cum reiese din declaratiile martorilor incuviintati de instanta la termenul din 10.12.2015, respectiv S.I.M. si S.I.C.D., cei doi soti au avut ultimul domiciliu comun in municipiul Piatra-Neamt, iar ulterior parata s-a mutat in O. unde locuieste si in prezent. Din declaratia martorului S.I. M. instanta mai retine si ca parata si reclamantul nu au locuit niciodata impreuna la parintii reclamantului in comuna P., jud. B.
Totodata, instanta retine din declaratiile martorilor CN, IN, BE ca reclamantul locuieste in prezent in Comuna P., jud. B.
Asadar, in temeiul art. 131 si art. 132 raportat la dispozitiile art. 915 alin. 1 teza a II-a cod procedura civila, retinand ca ultimul domiciliul comun al sotilor a fost in municipiul PN, insa in prezent niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia Judecatoriei PN judecatoria competenta sa solutioneze cererea de divort este cea in care isi are domiciliul parata, respectiv Judecatoria O.
Instanta nu va retine sustinerea paratei referitoare la acordul partilor de solutionare a cauzei la Judecatoria M., avand in vedere ca in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 915 alin. 2 cod procedura civila, respectiv ca reclamantul si parata sa nu aiba locuinta in tara.
Prin urmare, avand in vedere considerentele aratate mai sus, instanta va admite exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei M. si va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei O. jud. B.