Furt Sentinta penala nr. 34 din data de 23.01.2012
pronunțată de Judecatoria Moinesti

Judecatoria Moinesti
Sentinta penala nr.34 din 23 Ianuarie 2012
Prin Rechizitoriul din data de ... in dosarul nr. ... al Parchetului de pe langa Judecatoria Moinesti, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului M.R., pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art.208 alin.l- art. 209 alin. 1 lit. a si g Cod penal si a inculpatului M.I. pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art.208 alin.l -art. 209 alin. 1 lit. a si g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
in cuprinsul actului de sesizare al instantei, s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 25.04.2011, lucratorii de politie au depistat pe inculpatii M.R. si M.I. in timp ce transportau cu un atelaj hipo un numar de 6 parapeti metalici de protectie sustrasi de pe DJ 123.
in data de ..., in jurul orelor 22.50, inculpatii s-au deplasat cu caruta in zona Baraj Valea Uzului de unde au luat sase parapeti metalici care se aflau pe partea stanga a DJ123, sensul de mers Darmanesti-Coada Lacului, in vederea folosirii acestora in gospodariile propriii, cauzand astfel un prejudiciu de 4.369,45 lei recuperat.
Fiind audiati in cursul urmaririi penale inculpatii au recunoscut fapta comisa iar parapetii au fost predati pe baza de proces verbal Primariei orasului Darmanesti.
Situatia de fapt a fost retinuta pe baza urmatoarelor probe: proces verbal de cercetare (f. 5-7 dosar urmarire penala), planse foto (f. 8-9), declaratii invinuiti (f. 13-14, 18-19), dovada de predare (f.24), adresa constituire parte civila (f. 23), declaratii martori (f. 21-22).
in fata instantei, inculpatul M.I. a solicitat solutionarea cauzei prin parcurgerea procedurii prev.de art.3201 C.p.p., cererea acestuia fiind admisa de instanta.
Inculpatul M.R., legal citat, cu mentiunea dispozitiilor art. 320 ‘ Cod procedura penala, nu s-a prezentat in fata instantei.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, a fost administrata ca proba declaratia martorului B.A.G. (f. 67 dosar).
Analizand probele administrate pe parcursul urmaririi penale si actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 25.04.2011, orele 22.40, lucratorii de politie au depistat pe inculpatii M.R. si M.I. in timp ce transportau cu un atelaj hipo un numar de 6 parapeti metalici de protectie sustrasi de pe DJ 123, aSa cum rezulta din procesul verbal incheiat (f.5-5 dosar urmarire penala).
Conform declaratiilor inculpatilor date in cursul urmaririi penale, in data de 25.04.2011, injurai orelor 23.00, acestia s-au deplasat cu caruta in zona Baraj Valea Uzului de unde au luat sase parapeti metalici care se aflau pe partea stanga a DJ 123, sensul de mers Dannanesti-Coada Lacului, in vederea folosirii acestora in gospodariile proprii. Prejudiciul a fost recuperat insa partea vatamata C.J.B. - S.P.J.D. s-a constituit parte civila in cauza, in cursul urmaririi penale, cu suma de 4369,45 lei, conform adresei aflata la fila 23 dosar urmarire penala.
Instanta retine ca, in conformitate cu dispozitiile art.69 C.pr.pen, declaratia inculpatului are valoare probatorie conditionata, putand servi ca mijloc de proba in masura in care se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul materialului probator administrat in cauza.
Cu ocazia reconstituirii efectuata in prezenta martorului asistent B.A.G., inculpatii au condus organele de politie la locul de unde au sustras cei Sase parapeti, fiind incheiat cu aceasta ocazie proces verbal Si planse foto (f. 7-10 doar urmarire penala).
2
La stabilirea situatiei de fapt instanta a avut in vedere Si declaratia martorului B.A.G. care, audiat in fata instantei, a declarat ca a fost de fata cu ocazia efectuarii reconstituirii, ocazie cu care a fost indicat locul de unde inculpatii au ridicat parapetii.
Inculpatii au avut, pe parcursul urmaririi penale, o atitudine sincera, recunoscand savarsirea faptei. in fata instantei, inculpatul M.I. a solicitat solutionarea cauzei prin parcurgerea procedurii prev.de art.3201 C.p.p., recunoscand savarsirea infractiunii in modalitatea descrisa prin rechizitoriu. Inculpatul M.R. nu s-a prezentat in fata instantei, fiind legal citat, cu mentiunea dispozitiilor art. 3201 Cod proc. penala.
1. In drept, fapta inculpatului M.R., care, in timpul noptii de ..., impreuna cu inculpatul M.I. a sustras un numar de Sase parapeti metalici care se aflau pe partea stanga a DJ123, sensul de mers DarmaneSti - Coada Lacului pentru a-i folosi in gospodariile proprii intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 -art. 209 alin. 1 lit. a si g Cod pen.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de luare a unor bunuri mobile (parapeti) din posesia partii vatamate C J.B., fara consimtamantul acesteia. Momentul consumarii infractiunii este marcat de iesirea bunurilor - parapetii, din patrimoniul partii vatamate si trecerea lui in stapanirea inculpatilor. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin prejudiciul cauzat partii vatamate constand in iesirea din patrimoniul acesteia a valorii materiale reprezentate de bunurile sustrase si, corelativ, aproprierea bunurilor de catre inculpati. Legatura de cauzalitate dintre actiunea de sustragere si prejudiciul cauzat partii vatamate, rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul M.R. a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod pen. Astfel, din declaratia inculpatului (f. 13-14 dos.u.p.) reiese ca a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor pagubitoare asupra patrimoniului partii vatamate, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a luat bunurile din posesia altuia, fara consimtamantul acestuia.
Fapta savarsita de inculpat constituie infractiunea de furt calificat in conditiile art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a Si g. Forma agravata a infractiunii exista intrucat infractiunea a fost savarsita de doua sau mai multe persoane (impreuna cu inculpatul M.I.), in timpul noptii (in jurul orei 23.00).
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza a dispune condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g Cod pen.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 alin. 1 si art. 52 Cod pen.
In conformitate cu prevederile art. 72 Cod pen., instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, in privinta gradului de pericol social concret al faptei savarsita de inculpat, instanta apreciaza ca gradul de pericol social este specific acestui tip de infractiuni dar nu este unul foarte ridicat, fata de modalitatea de savarsire.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului. Astfel inculpatul nu are antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar, fiind astfel la prima incalcare a legii. Fata de scopul imediat si mediat al pedepsei respectiv prevenirea savarsirii unor noi infractiuni si crearea unei atitudini corecte a inculpatului fata de munca, ordinea
3
de drept si regulile de convietuire sociala, instanta va condamna inculpatul la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptelor savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 alin 1 lit.a teza a Ii-a si lit b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei.
in ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art.3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevazute de art.64 alin. 1 lit.c, d si e Cod penal.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia in regim de detentie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru indreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social si reeducat si fara izolare in regim de detentie.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.81 alin.l Cod Penal, astfel incat urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art.81 Cod penal, pe durata unui termen de incercare de 5 ani stabilit conform art.82 din Codul penal.
in baza art.359 Cod proc. pen, va fi atrasa atentia inculpatului asupra disp. art.83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate, in ipoteza savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
intrucat pedepsele accesorii sunt alaturate pedepsei principale a inchisorii, constand in interzicerea exercitiului unor drepturi pe durata executarii pedepsei, in baza art.71 alin.5 Cod penal, instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de incercare.
2. In drept, fapta inculpatului M.I., care, in timpul noptii de ..., impreuna cu inculpatul M.R., a sustras un numar de Sase parapeti metalici care se aflau pe partea stanga a DJ 123, sensul de mers DarmaneSti - Coada Lacului pentru a-i folosi in gospodariile proprii intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a Si g Cod pen.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de luare a unor bunuri mobile (parapeti) din posesia partii vatamate C.J.B., fara consimtamantul acesteia. Momentul consumarii infractiunii este marcat de iesirea bunurilor -parapetii, din patrimoniul partii vatamate si trecerea lui in stapanirea inculpatilor. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin prejudiciul cauzat partii vatamate constand in iesirea din patrimoniul acesteia a valorii materiale reprezentate de bunurile
4
sustrase si, corelativ, aproprierea bunurilor de catre inculpati. Legatura de cauzalitate dintre actiunea de sustragere si prejudiciul cauzat partii vatamate, rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul M.I. a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod pen. Astfel, din declaratia inculpatului (f. 13-14 dos.u.p.) reiese ca a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor pagubitoare asupra patrimoniului partii vatamate, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a luat bunurile din posesia altuia, fara consimtamantul acestuia.
Fapta savarsita de inculpat constituie infractiunea de furt calificat in conditiile art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a Si g. Forma agravata a infractiunii exista intrucat infractiunea a fost savarsita de doua sau mai multe persoane (impreuna cu inculpatul M.R.), in timpul noptii (in jurul orei 23.00).
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza a dispune condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g Cod pen.
In ceea ce priveste individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului pentru savarsirea faptei de furt calificat, instanta, va tine cont, in primul rand, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, care, potrivit art. 3201 Cod proc.pen., se reduc cu o treime.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere de asemenea dispozitiile art. 72 alin. 1 si art. 52 Cod pen.
in conformitate cu prevederile art. 72 Cod pen., instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, in privinta gradului de pericol social concret al faptei savarsita de inculpat, instanta apreciaza ca gradul de pericol social este specific acestui tip de infractiuni dar nu este unul foarte ridicat, fata de modalitatea de savarsire.
Din analiza fisei de cazier a inculpatului M.I. rezulta ca acesta se afla in stare de recidiva postcondamnatorie fata de condamnarea suferita prin sentinta penala nr. ... definitiva prin neapelare, la 2 ani inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Dat fiind faptul ca, la data de 25.04.2011 cand a fost savarsita infractiunea de furt din prezenta cauza, termenul de incercare de 4 ani stabilit prin sentinta anterior mentionata nu expirase, fiind indeplinite si celelalte conditii prevazute de art. 37 alin.l lit.a C.pen si nefiind incident nici un caz din cele prevazute de art. 38 C.pen., a luat nastere starea de recidiva postcondamnatorie, inculpatul savarsind noua infractiune in aceste conditii.
Instanta apreciaza ca, desi inculpatul a avut o atitudine sincera pe parcursul intregului proces penal, colaborand cu organele judiciare, fata de perseverenta infractionala de care a dat dovada acesta, se impune aplicarea unei pedepse mai ferme. Avand in vedere aceste considerente instanta considera ca pentru a atrage atentia inculpatului asupra gravitatii reale a faptelor sale, descurajandu-1 totodata sa mai savarseasca alte fapte penale, numai aplicarea unei pedepse de 3 ani inchisoare ar fi suficienta pentru atingerea scopurilor pedepsei penale in concret in acest caz astfel cum sunt acestea prev. de art.52 C.pen..
In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptelor savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea
5
drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 alin 1 lit.a teza a Ii-a si lit b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei.
in ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proporfionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art.3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevazute de art.64 alin.l lit.c, d si e Cod penal.
Potrivit art. 83 Cp. instanta urmeaza a dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. ... a Judecatoriei ..., ramasa definitiva prin neapelare si a dispune executarea in intregime in regim de detentie, alaturi de aceasta pedeapsa, a pedepsei aplicate prin prezenta hotarare. Instanta va proceda in acest sens avand in vedere ca fapta din prezenta cauza a fost savarsita de catre inculpat in cadrul termenului de incercare de 4 ani privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 2 ani pronuntata prin sentinta sus mentionata, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa in intregime in regim de detentie. Inculpatul va executa 5 ani inchisoare.
Ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a acestei pedepse instanta urmeaza a aplica inculpatului pedepsele accesorii a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cp. pe durata si in conditiile art. 71 Cp.
Instanta va lua act ca inculpatul M.I. a fost judecat fiind arestat in alta cauza.
Cat priveste latura civila a cauzei, din probele administrate rezulta ca partea civila Consiliul Judetean Bacau - Serviciul Public Judetean de Drumuri s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 4369,45 lei, reprezentand valoarea parapetilor desi valoarea prejudiciului a fost recuperata integral (conform dovezii de predare-primirea a bunurilor sustrase, fila 24 d.u.p.).
Potrivit art.998 Cod civil, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-1 repara.
Din interpretarea acestor prevederi legale rezulta ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale este necesar sa fie intrunite in mod cumulativ mai multe conditii, si anume: existenta unei fapte ilicite, vinovatia celui caruia i se imputa fapta ilicita, existenta unui prejudiciu si existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
Pentru aceste considerente, nefiind indeplinite in cauza toate conditiile prevazute de lege pentru angajarea raspunderii civile delictuale, respectiv constatand lipsa prejudiciului partii civile, acesta fiind recuperat, in temeiul art. 346 Cod proc. pen., instanta va respinge actiunea civil aca neintemeiata.
in baza art. 191 alin 2 Cpr.pen, instanta va obliga inculpatii la plata sumei de cate 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care 300 lei onorarii aparatori. De asemenea, va dispune plata onorariilor aparatori din oficiu de cate 300 lei fiecare catre Baroul Bacau, pentru avocati P.S. si M.I., din fondurile Ministerului de Justitie.