Chemare in judecata Sentinta civila nr. 3318 din data de 18.11.2011
pronunțată de Judecatoria Moinesti

ROMANIA
JUDECATORIA MOINESTI Dosar nr. 4508/260/2011
SENTINTA CIVILA nr. 3318
Sedinta publica de la 18 NOIEMBRIE 2011
PRESEDINTE PATRASC-BALAN MIHAI-CRISTINEL
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Moinesti, sub nr. 4508/260/2011, reclamanta UAT a formulat cerere de chemare in judecata a S.C. solicitand instantei obligarea paratei sa puna la dispozitie listele cu abonatii din orasul X la care s-au efectuat bransamente si racorduri la televiziune, telefonie si internet in orasul X din anul 2006 si pana in luna mai 2011, obligarea paratei la plata valorii totale a taxei de bransament pentru toti abonatii racordati din anul 2006 si pana in prezent reprezentand valoarea prejudiciului pe care acesta 1-a produs bugetului orasului X prin nedeclararea racordurilor efectuate.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca societatea nu a platit taxa de racordare pentru nici un bransament efectuat la abonati - persoane fizice sau juridice - din orasul X din 2006 pana in prezent.
Conform art. 267 alin. 11 din Codul Fiscal (actualizat 2011) "Taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrarile
de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu se stabileste de consiliul local si este de pana la 11 lei pentru fiecare racord."
Prin Norma Metodologica de punere in aplicare a Legii nr. 271/2003 privind Codul Fiscal la art. 141 alin. 3 se arata faptul ca "Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrarile de racorduri sau bransamente decat dupa obtinerea autorizatiei".
Prin adresele nr. 29640/14.04.2011 si 26562/02.03.2011 (anexate la prezenta - filele 3-4 ) a solicitat societatii sa ne comunice listele cu bransamentelor efectuate pentru televiziune, internet si telefon in perioada 2006-2011, dar a primit raspuns prin adresa nr. 100/05/02/02/03/833 din 30.03.2011, prin care se comunica faptul ca racordarile efectuate in orasul X"au fost aprobate de factorii in drept dupa aprobarea autorizatiei de construire". Se observa clar din textul adresei ca lucrarile de racordare la reteaua de telecomunicatii din orasul s-au facut fara aprobarea autoritatii publice locale si fara plata taxei de racordare sau bransament pentru fiecare nou abonat la reteaua societatii.
Reclamanta mai arata ca in conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998 - privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, retelele de transport si distributie de telecomunicatii fac parte din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ teritoriale.
in aceste conditii societatea avea obligatia ca pentru fiecare lucrare de bransament/racordare, respectiv pentru fiecare abonat nou, potrivit prevederilor Codului fiscal si Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal actualizat, sa solicite eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri/ bransamente la retea, de la structura de specialitate a autoritatii publice locale.
Ca urmare a faptului ca nu a solicitat aceste autorizatii si nu a platit taxa aferenta societatea a cauzat Unitatii Administrativ Teritoriale un prejudiciu care poate fi evaluat cand se va stabil numarul de racordari/bransamente la reteaua de cablu efectuate in perioada 2006-2011 .
in fiecare an s-a stabilit prin hotarare de catre Consiliul Local valoarea exacta a taxei de autorizare pentru bransament/racordare.
Astfel prin Hotararea Consiliului Local - privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pe anul 2011 s-a stabilit taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice la valoarea de 11 lei pentru fiecare record.
Neplata taxei de autorizare pentru racordare la retea de catre societatea a creat un prejudiciu Unitatii Administrativ Teritoriale si implicit comunitatii orasului.
In drept, au fost invocate prevederile Codului Fiscal, codul de procedura civila si art. 998-999 Cod Civil.
Reclamanta a solicitat in temeiul art. 242 alin. 2 cod procedura civila judecarea cauzei si in lipsa.
in sustinerea cererii reclamanta a depus inscrisuri(fila 4-10 dosar).
Legal citata, parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Moinesti si declinarea cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sucursalei societatii, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca nefondata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata reclamanta UAT a solicitat instantei in contradictoriu cu S.C. pronuntarea unei hotarari prin care parata sa fie obligata sa-i puna la dispozitie listele cu abonatii din orasul X la care s-au efectuat bransamente si racorduri la televiziune, telefonie si internet din anul 2006 si pana in luna mai 2011 precum si obligarea paratei la plata valorii taxei de bransament pentru toti acesti abonati.
Potrivit art. 137 alin. 1 cod procedura civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 500.000 de lei se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale.
De asemenea, potrivit art. 7 alin. 1 cod procedura civila, cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal, iar potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.
Din cuprinsul cererii de chemare in judecata reiese ca obiectul acesteia il reprezinta obligarea paratei la plata catre UAT a valorii taxei de bransament pentru toti abonatii racordati la televiziune, telefonie si internet din anul 2006 si pana in prezent.
In aceste conditii, avand in vedere ca prin art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se stabileste o competenta exclusiva de solutionare a litigiilor privind taxele, impozitele si accesorii ale acestora datorate autoritatilor publice locale si judetene, precum si dispozitiile art. 7 cod procedura civila, instanta va admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Moinesti si va declina competenta de solutionare a prezentei cauze in favoarea Tribunalului Bacau - sectia contencios si administrativ fiscal.