Curtea constata ca dispozitiile art.177 si urmatoarele din Codul de procedura civila vizeaza procedura verificarii de scripte si respectiv procedura falsului cu referire la inscrisurile folosite de parti ca dovezi in proces.
In acest caz, expertiza efectuata in urma incuviintarii acestei probe de instanta, nu poate fi atacata cu procedura aratata anterior, partile avand la dispozitie alte mijloace procedurale pentru a o contesta. Astfel, partile au posibilitatea sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza atunci cand apreciaza ca nu corespunde realitatii constatarile expertului.
Domeniu – drept procesual civil
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE – DOSAR NR.21635/299/2004 – DECIZIA CIVILA NR.259/13.02.2013)
Prin cererea de chemare in judecata din data de 03.12.2004, inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti sub nr. unic 22383/2004 (21635/299/2004), reclamanta M.I. a chemat in judecata pe paratul M.V., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa stabileasca linia de hotar care le desparte proprietatile, iar paratul sa fie obligat sa ii respecte dreptul de proprietate si posesie asupra suprafetei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa; sa fie obligat paratul la mutarea gardului ce le desparte proprietatile incat sa ii lase in deplina posesie suprafata de teren de 12,36 mp pe care a ocupat-o fara drept, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
Prin intampinarea formulata, paratul M.V., a aratat ca gardul se afla astazi pe amplasamentul pe care a fost pozitionat in vara anului 1997 de catre numitul H.H., detinatorul de atunci al proprietatii de la nr. 83 pe care acesta a cumparat-o in 1995 si pe care, in august 1997, a revandut-o reclamantei M.I..
A aratat ca gardul a fost refacut si pozitionat pe actualul amplasament de catre numitul H.H. fara a avea aprobarile legale si fara acordul sau, iar pe amplasamentul actual, gardul include in granituirea proprietatii de la nr. 83, detinuta de reclamanta, precum si o suprafata de teren de 23,34 mp, ce apartine, de drept, proprietatii de la nr. 85, pe care paratul o detine in mod legal.
Folosind acelasi rationament ca si reclamanta, aceasta suprafata de 23,34 mp teren rezulta ca diferenta dintre 230 mp ce apartine de drept proprietatii de la nr.85 pe care o detine si 206,66 mp, cat a rezultat din masuratorile cadastrale efectuate in septembrie 2001 pentru Cartea funciara a acestei proprietati.
Prin cerere reconventionala paratul M.V., paratul reia solicitarea din intampinarea mai sus aratata si solicita instantei de judecata sa oblige reclamanta la reamplasarea gardului ce separa proprietatile pentru a-i reda in posesie suprafata de teren de 6,50 mp care in prezent este inclusa fara drept in granituirea proprietatii, pe care reclamanta o detine.
Aceasta stare de fapt a rezultat in urma refacerii in vara anului 1997 a gardului ce separa cele doua proprietati, de catre detinatorul de atunci al proprietatii de la nr. 83, proprietate pe care in prezent o detine reclamanta.
Urmare acestei cereri, la data de 21.01.2005 – fila 26, reclamanta parata M.I. a formulat intampinare la cererea reconventionala, prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondata motivat de faptul ca paratul nu-si probeaza calitatea de proprietar asupra suprafetei de teren pe care o revendica, el fiind cel care in fapt a ocupat suprafata de 12,36 mp teren din suprafata proprietatea reclamantei. Desi acesta pretinde ca a dobandit prin acte suprafata de 230 mp, acesta a dobandit prin acte doar 210 mp.
Cu privire la gardul despartitor, reclamanta sustine ca acesta este proprietatea sa fiind construit in anul 1997 de catre fostul proprietar al imobilului (H.).
Nici sustinerea paratului cum ca suprafata pierduta prin largirea trotuarului ar trebui impartita egal nu este fondata data fiind suprafata diferita a imobilelor.
La data de 29.08.2005, paratul reconvenient a formulat raspuns la intampinarea de mai sus la cererea reconventionala, prin care sustine ca reclamanta M.I. ignora aspectele ce fac contestabila valabilitatea actului sau de proprietate si a prezentat in mod eronat situatia conflictului.
Prin sentinta civila nr.4795/24.03.2006 pronuntata in dosarul nr.21635/299/2004 de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, instanta de fond a admis in parte actiunea reclamantei-parate M.I. impotriva paratului-reclamant M.V..
A omologat raportul de expertiza efectuat de expert P.D. si a stabilit linia de hotar conform planului cu propunere de granituire, intre punctele notate cu A si B (conform raportului de expertiza).
Urmare acestui fapt l-a obligat pe paratul reclamant sa isi mute gardul conform planului cu propunerea de granituire mai sus precizat.
A respins cererea de obligare a paratului reclamant sa respecte dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren pe care a ocupat-o, ca neintemeiat.
A admis in parte cerere reconventionala formulata de M.V. si a obligat reclamanta parata sa reamplaseze gardul conform planului de propunere de granituire mai sus precizat.
A respins cererea de obligare a reclamantei parate sa lase paratului reclamant in proprietate, posesie, suprafata de 6,50 mp si repararea prejudiciului creat prin defaimare, ca neintemeiata.
Impotriva sentintei civile nr. 4795/24.03.2006 pronuntata in dosarul nr.21635/299/2004 de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, a declarat apel reclamanta parata M.I., solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii atacate, in sensul admiterii actiunii formulata de apelanta-reclamanta-parata, astfel cum a fost precizata si respingerii ca neintemeiata a cererii reconventionale formulata de intimatul parat reclamant, urmand:
(1) sa se stabileasca linia de hotar intre terenul proprietatea apelantei, situat in B., str. Z. nr. 83, sector 1, si terenul proprietatea intimatului parat reclamant, situat in B., str. Z. nr. 85, sector 1, cu respectarea dreptului acesteia de proprietate;
(2) sa fie obligat intimatul parat reclamant sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren de 5,81 mp, inclusa abuziv in terenul din B., str. Z. nr. 85, sector 1;
(3) sa fie obligat intimatul parat reclamant sa mute gardul despartitor al celor doua proprietati, spre interiorul proprietatii sale.
De asemenea, solicita obligarea intimatului parat reclamant la plata cheltuielilor de judecata efectuate cu judecarea cauzei.
In motivare, apelanta reclamanta apreciaza ca sentinta civila apelata este nula deoarece exista dispozitii contradictorii in dispozitivul acesteia.
Astfel, solutiile dispuse de prima instanta sunt unele contradictorii, dupa cum urmeaza:
- Pe de o parte, a fost omologat raportul de expertiza efectuat de expertul P.D. si, in consecinta, s-a dispus ca linia de hotar dintre proprietatea apelantei reclamante si cea a intimatului parat reclamant sa fie stabilita in interiorul proprietatii apelantei reclamante, „conform planului cu propunerea de granituire intre punctele notate cu A si B (conform raportului de expertiza".
Pentru a se putea aduce la indeplinire aceasta dispozitie a instantei este necesara mutarea gardului despartitor al celor doua proprietati, inspre interiorul proprietatii apelantei reclamante (asa cum s-a aratat in expertiza omologata de prima instanta), astfel incat suprafata totala a terenului ramas in proprietatea apelantei sa nu mai fie de 222,05 mp (cat masoara in prezent), ci sa fie de numai 216,26 mp, asadar micsorata cu aproximativ 6 mp (5,81 mp).
- pe de alta parte, prima instanta a respins „cererea de obligare a reclamantei parate sa lase paratului reclamant in proprietate, posesie, suprafata de 6,50 mp".
Potrivit acestei masuri din dispozitivul hotararii apelate, in sarcina apelantei reclamante nu a fost stabilita obligatia de a lasa in proprietatea ori folosinta intimatului-parat-reclamant vreo portiune din terenul pe care il are in prezent in proprietate si posesie. Cu alte cuvinte, prin aceasta solutie din dispozitiv, prima instanta a hotarat ca terenul care trebuie sa ramana in posesia si proprietatea apelantei reclamante nu va fi afectat in nici un fel cu privire la suprafata sa actuala, care, potrivit aceleiasi expertize efectuate de expertul P.D., este de 222,05 mp.
Fata de cele de mai sus, rezulta in mod evident ca prin sentinta apelata au fost dispuse doua masuri contradictorii, una excluzand-o pe cealalta, fiind imposibil ca apelanta reclamanta sa fie obligata, pe de o parte, ca prin mutarea gardului, sa lase in proprietatea si linistita posesie a intimatului-parat-reclamant o suprafata de teren de circa 6 mp din cea care ii apartine in prezent, iar pe de alta parte, sa nu fie obligata sa lase in proprietatea si posesia partii adverse aceasta suprafata de teren.
Rezulta asadar ca, desi cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant a fost admisa (paragraful 3 din dispozitiv), in acelasi timp ea a fost respinsa (paragraful 8 din dispozitiv).
Un al doilea motiv de nelegalitate a sentintei civile apelate este acela ca hotararea apelata cuprinde considerente contradictorii.
In considerentele sentintei apelate se arata ca „instanta va lua in considerare raportul de expertiza intocmit de expertul P.D." si ca instanta „va omologa" acest raport de expertiza. Procedand astfel, rezulta neechivoc ca prima instanta si-a insusit atat constatarile facute de acest expert cu privire la situatia de fapt pe care a fost chemat sa o lamureasca, cat si concluziile acestuia cuprinse in raportul de expertiza pe care l-a intocmit.
In functie de aceasta situatie de fapt, urmare a masuratorilor efectuate de expertul P.D., prima instanta a concluzionat ca, „in aceste conditii linia de hotar dintre cele doua parcele este reprezentata pe Planul cu propunerea de granituire, intre punctele A si B (...) conform acestei propuneri de granituire, suprafetele de teren ale celor doua parcele sunt de: 216,26 mp pentru parcela de la nr. 83; 216,26 mp pentru parcela de la nr. 85" (pag. 4 din expertiza).
Din aceste constatari si concluzii, ca si din schita denumita „Planul cu propunerea de granituire" se impune insa concluzia (dedusa de expertul P.D. si insusita de prima instanta) ca terenul aflat in posesia paratului-reclamant este mai mic decat cel care i s-ar cuveni conform actelor sale de proprietate nu doar datorita largirii trotuarelor stradale, ci si datorita imprejurarii ca terenul aflat in prezent in proprietatea si posesia apelantei reclamante nu are 216 mp (cat ar fi trebuit sa aiba in aceasta opinie), ci are 222,05 mp, astfel incat acesta este mai mare cu circa 5,5 mp, in detrimentul terenului paratului-reclamant.
De altfel, acesta este si motivul pentru care linia despartitoare dintre terenurile aflate in proprietatea partilor a fost stabilita prin deplasarea acesteia spre interiorul terenului proprietatea apelantei reclamante.
Pe de alta parte, tot din considerentele sentintei apelate rezulta ca prima instanta a ajuns la concluzia ca „nu a reiesit incalcarea dreptului de proprietate ale paratului de catre reclamanta, situatia fiind identica si pentru acesta (suprafata lipsa din teren datorandu-se largimii trotuarului" (pag. 4, paragraful 4). Cu alte cuvinte, prima instanta a apreciat ca terenul apelantei reclamante nu este mai mare in detrimentul terenului paratului-reclamant.
In plus, apelanta reclamanta sustine ca prima instanta a facut o gresita apreciere a probelor, in raport de care a stabilit in mod eronat situatia de fapt.
Solutia primei instante de stabilire a liniei de hotar dintre proprietatile partilor, in interiorul terenului aflat in proprietatea apelantei reclamante, este rezultatul unei grave greseli de judecata determinata de incorecta stabilire a situatiei de fapt, facuta in urma eronatei aprecieri a probelor administrate in fata sa.
Astfel in mod gresit prima instanta a apreciat ca terenul apelantei reclamante trebuie sa fie egal cu terenul intimatului-parat-reclamant, concluzie trasa ca urmare a omologarii raportului de expertiza intocmit de expertul P.D..
In realitate, constatarile si concluziile acestui raport pornesc de la o premisa gresita, aceea ca terenul care ii apartine in prezent a fost initial (in anul 1913) egal ca suprafata cu terenul ce ii apartine in prezent intimatului-parat-reclamant.
Singurul aspect din care expertul a tras aceasta concluzie este acela ca in actele initiale de proprietate asupra terenurilor in cauza - contractele de vanzare-cumparare din 1913 - s-a mentionat ca suprafata parcelei de la nr. 83, ca si suprafata de la nr. 85 de pe str. Z. este de „circa 230 mp".
In nici un caz aceasta mentiune nu indreptatea expertul sa traga concluzia sus-aratata intrucat, in fapt, ea ignora realitatea existenta in anul 1913 cand Societatea comunala pentru construirea de locuinte eftine in Capitala a format mai multe parcele de teren, aceea ca aceste parcele nu au fost egale de la bun inceput, terenurile astfel formate avand, inca de la data parcelarii, suprafete diferite.
Legal citat, la data de 18.09.2006 – fila 28 vol.1 dosarul Tribunalului Bucuresti, intimatul parat M.V. a formulat intampinare la apelul formulat, solicitand respingerea acestuia ca nefondat si mentinerea sentintei atacate.
In motivare, intimatul parat sustine ca situatia de fapt este urmatoarea:
1 - in textul celor doua contracte de vanzare, intocmite in anul 1913 de Societatea comunala pentru construirea de locuinte ieftine in Capitala, este stipulata suprafata de 230 mp teren, atat pentru parcela nr. 83 a reclamantei cat si pentru parcela nr. 85 a paratului.
Parcelele nr. 83 si nr. 85 au fost concepute si formate cu suprafete de teren egale
2 - Aceste doua contracte de vanzare au ca parte integranta schite plan construite la scara si poarta pe ele mentiunea ca sunt la scara 1/100.
Din aceste schite plan, facute la scara 1/100, rezulta atat suprafata de teren de 230 mp stipulata in textul celor doua contracte, cat si dimensiunile laturilor aferente fiecareia din cele doua parcele;
3 - in decursul timpului, suprafetele de teren de cate 230 mp ale celor doua parcele, au fost micsorate prin largirea trotuarului stradal.
Suprafetele de teren ale celor doua parcele au fost micsorate dar au ramas in continuare egale;
4 - in anul 1997, cand reclamanta a cumparat parcela nr.83, a desfiintat gardul care separa curtile celor doua parcele si a construit partial altul in loc, parcelele nemaifiind de atunci separate prin gard pe toata lungimea laturii comune, cum era inainte de desfiintarea vechiului gard;
5 - Gardul despartitor nu se mai afla din anul 1997 pe linia de hotar. Dupa mutarea de catre apelanta a gardului, suprafetele de teren ale celor doua parcele au devenit neegale;
6 - Niciunul din cele doua contracte de vanzare-cumparare, intocmite ulterior celor doua contracte de vanzare initiale din anul 1913 si anume, cel al paratului din anul 1971 si cel al reclamantei din anul 1997, contracte in baza carora atat paratul cat si reclamanta detin parcelele nr. 85 si respectiv nr. 83, nu au in componenta lor schite plan si nici nu au mentionate dimensiuni, intrucat, la incheierea acestor contracte nu au fost efectuate masuratori, suprafetele consemnate sunt aproximative, deoarece suprafetele consemnate in contractele initiale din 1913, au fost afectate in timp prin largirea trotuarului stradal;
Singurele schite plan care exista pentru aceste doua parcele, de la izvorul lor pana in prezent, sunt cele incluse in cele doua contracte de vanzare initiale, din anul 1913.
Aspectele mentionate mai sus au fost puse in evidenta atat prin raportul de expertiza efectuat de expertul P.D., numit de prima instanta, cat si prin rapoartele de expertiza efectuate atat de consilierul expert N.C. al paratului-reclamant, cat si de consilierul expert V.G. al reclamantei-parate.
In cauza au fost administrate probele cu inscrisurile depuse de parti si expertize tehnice de specialitate cu lamuriri din partea ultimului expert.
Prin decizia civila nr.507 A/14.05.2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a admis apelul formulat de apelanta reclamanta parata D.G., mostenitoare a defunctei M.I., impotriva sentintei civile nr.4795/24.03.2006 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 21635/299/2004, in contradictoriu cu intimatul parat reclamant M.V., a schimbat in tot sentinta civila apelata in sensul ca a admis in parte cererea principala, a obligat paratul reclamant sa lase reclamantei parate in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 2,89 mp, identificat in anexa 4 a raportului de expertiza intre punctele 16-A-B-C-23-22-21-20-19-18, a dispus granituirea cu contributia egala a partilor a imobilului nr. 83 situat in B., str. Z., sector 1, proprietatea reclamantei parate de imobilul nr. 85 situat in B., str. Z. sector 1, proprietatea paratului-reclamant pe aliniamentul 16-A-B-C din anexa 4 la raportul de expertiza, a respins capatul de cerere privind obligarea paratului reclamant la mutarea gardului, a respins cererea reconventionala ca neintemeiata, a respins cererea paratului reclamant de obligare a reclamantei parate la plata de despagubiri ca inadmisibila, a obligat paratul reclamant la plata catre reclamanta parata a sumei de 8.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata si a obligat reclamanta parata la plata catre paratul reclamant a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Examinand apelul, prin prisma motivelor invocate, precum si din oficiu, tribunalul a apreciat ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:
Efectul devolutiv al apelului in cadrul procesului civil presupune trimiterea cauzei de la instanta de fond care a pronuntat hotararea atacata – „judex a quo” – la instanta imediat superioara competenta sa solutioneze apelul – „judex ad quem”. Instanta de apel va examinat hotararea atacata atat in fapt, cat si in drept si, daca este cazul, va adopta pe baza elementelor cauzei o solutie diferita de cea a primei instante.
Nu se poate transmite de la prima instanta, la instanta de apel decat ceea ce a fost supus judecatii celei dintai instante.
Instanta superioara (de apel) a luat in considerare doar actele si faptele care au facut obiectul judecatii in instanta de fond.
Suplimentar fata de instanta de fond, instanta de apel se va putea pronunta asupra actelor si faptelor cuprinse in cererea de chemare in judecata cu care a fost investita instanta inferioara (de fond), in cazul in care prima instanta nu s-a pronuntat asupra acestora.
Fata de sustinerile apelantei, instanta de apel va constata urmatoarele:
Autorul reclamantei-parate D.G., P.C., cu domiciliul in B., str. Z. nr. 83, a cumparat, conform contractului de vanzare din 27.08.1913, de la Societatea comunala pentru construirea de locuinte ieftine din Capitala, imobilul in care locuieste partea, imobil compus din curte si casa, terenul avand o suprafata de circa 230 mp, avand si o schita anexa (plan de situatie si instalatiuni), plan la scara 1: 100 (fara dimensiuni si vecinatati), care face parte integranta din contract si semnata numai de directorul societatii comunale (vanzatoarea), fara a fi semnate de proprietari.
Autorul paratului-reclamant M.V., E.D., cu domiciliul in Bucuresti, str. Z. nr. 85, a cumparat, conform contractului de vanzare din 27.08.1913, de la Societatea comunala pentru construirea de locuinte ieftine din Capitala, imobilul in care locuieste partea, imobil compus din curte si casa, terenul avand o suprafata de circa 230 mp, avand si o schita anexa, care reprezinta un plan al traseelor de instalatiuni ca si la nr. 83, plan la scara 1: 100 (fara dimensiuni si vecinatati), care face parte integranta din contract si semnata numai de directorul societatii comunale (vanzatoarea), fara a fi semnate de proprietari.
La nivelul anului 1943, prin procesul verbal nr. 63707/10.02.1943 se intabuleaza imobilul din str. ing. Z. nr. 83 compus din teren in suprafata de 218 mp (nu se specifica daca suprafata a fost obtinuta in urma unei masuratori), din suprafata de circa 230 mp, si casa cu parter, iar prin procesul verbal nr. 63706/10.02.1943 se intabuleaza imobilul din str. ing. Z. nr. 85, fara a se mentiona suprafata de teren, iar conform adresei nr. C1011/01.03.2007 se specifica faptul ca la Arhivele Nationale nu sunt in pastrare Partea I si Partea II ale Cartii Funciare in care sunt mentionate date despre teren si cladire.
Partile in momentul de fata sunt proprietari conform contractului de vanzare-cumparare nr. 3279/15.08.1997 (reclamanta-parata) pentru suprafata de 232 mp, iar conform actului de vanzare cumparare nr. 5892/12.07.1971 (parat-reclamant) pentru suprafata de 210 mp, conform actelor lor de proprietate.
Conform autorizatiei nr. 5X/31.08.1971, paratul-reclamant a amenajat un gard si a schimbat pozitia de acces in imobil.
Conform autorizatiei nr. 14/Z/10.09.1974, paratul-reclamant a extins constructia, a transformat 3 magazii in garaj si a construit un gard din prefabricate.
Conform autorizatiei nr. 6/Z/30.07.1991, paratul-reclamant a extins cladirea prin construirea a trei etaje, cladirea actuala avand P+3 etaje, actualmente situata in fundul curtii de la nr. 85.
Imobilele in litigiu au documentatii cadastrale.
Astfel, in documentatia cadastrala a reclamantei-parate, suprafata masurata este de 219.64 m, iar in documentatia cadastrala a paratului-reclamant suprafata masurata este de 206,66 mp.
Intre parti exista neintelegeri cu privire la amplasarea gardului care le desparte proprietatile despre care paratul pretinde ca a fost amplasat de proprietarul care a vandut proprietatea apelantei reclamante.
In legatura cu acesta si pretinsele incalcari ale drepturilor de proprietate invecinate a existat si o cercetare penala cu privire la caracterul fals al schitelor – plan care insotesc autorizatia de construire nr. 14Z/10.09.1974 a imobilului din mun. B., str. Ing. Z. nr. 85, sector 1, precum si folosirea acestora pentru a produce efecte juridice.
Neinceperea urmaririi in cauza – fila 512 vol. III apel - este relevanta in cauza doar prin faptul ca subliniaza starea conflictuala dintre parti.
Cu toate acestea, cu privire la aceste schite s-a constatat caracterul fals al acestora, fara a se cunoaste insa autorul falsului – fila 512 vol. III apel.
Data fiind natura cauzei care presupune cercetarea locului unde se afla amplasate proprietatile partilor, cu stabilirea tehnica a liniei de hotar de catre o persoana de specialitate in baza unor masuratori tehnice, instanta a avut in vedere expertizele tehnice intocmite in apel.
Aceasta deoarece in perioada de cand se judeca cererile de fata exista posibilitatea sa intervina modificari in situatia locului, iar aspectele cu privire la caracterul fals al schitei sus amintite au fost descoperite dupa pronuntarea sentintei civile apelate.
Cu privire la constatarile expertilor desemnati in cauza, tribunalul a retinut ca in apel s-au efectuat mai multe expertize in specialitatea topografie – fila 76 vol. 4 apel si fila 77 vol. 5 apel, cu concluzii nemultumitoare pentru parti.
Analizand expertizele astfel efectuate, tribunalul a omologat ultimul raport de expertiza tehnica in specialitatea topografie intocmit de expert B.C. – fila 135 vol. 5 apel.
Aceasta deoarece expertul sus mentionat are in vedere si expertizele anterioare efectuate in cauza si formuleaza concluzii inclusiv prin raportare la acestea, aratand de ce loturile de teren aferente proprietatilor partile nu erau egale si ca nu au fost niciodata reduse pentru crearea trotuarului. Folosirea sintagmei ”circa” denota doar o aproximare care confirma concluzia expertului, cu atat mai mult cu cat si alti experti care au efectuat expertize in cauza (expert C.N. – fila 106 dosar fond, exp. D.P. – fila 217 dosar fond) sustin ca la cumparare niciunul din imobile nu a fost masurat, suprafata inscrisa in actele de proprietate fiind cea inscrisa in actul precedent si nici nu rezulta ca a fost instrainata vreo suprafata din teren.
In cauza, expertul B.C. propune motivat doua variante (dar o prefera pe prima) in care suprafetele rezultate sunt aproximativ egale, diferente fiind doar la nivel de cm.
Astfel, in acest ultim raport de expertiza tehnica imobiliara in specialitatea topografie intocmit de expert judiciar B.C., dupa ce acesta a analizat fiecare act relevant cu privire imobilele in cauza, expertul a concluzionat ca suprafata de la imobilul nr. 83 este de 222.55 mp (suprafata delimitata de punctele 16, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 23, 22, 21, 20, 19, 18, 17, 47, 46, anexa 1), iar cea a imobilul nr. 85 este de 210.54 mp (suprafata delimitata de punctele 11, 16, 46, 47, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 13, 12, anexa 1), deoarece gardul despartitor dintre imobilele nr. 81 cu nr. 83 si nr. 85 cu nr. 87 este in linie dreapta de la fatada cladirilor la gardul stradal.
De asemenea, a constatat ca exista constructii proprietatea paratului-reclamant pe terenul detinut de reclamanta-parata, acest lucru datorandu-se constructiei cu trei nivele (anexa 4). Suprafata construita ocupata este de 1.13 mp, iar suprafata ocupata de curte (prin mutarea gardului) este de 1.76 mp. Total suprafata ocupata este de 2.89 mp, suprafetele finale ale terenurilor sunt de 225.44 mp pentru nr. 83 si 207.65 mp pentru nr. 85.
Linia de hotar care desparte cele doua imobile este delimitata de punctele 16, A, B si C (anexa 4). La stabilirea acestei linii de hotar s-a tinut cont de faptul ca laturile din spate ale celor doua proprietati sunt egale cu laturile de la fatada, respectiv 9.45 m la nr. 83 si 8.76 m la nr. 85, precum si faptul ca distanta de la linia cladirii nr. 83 pana la gardul despartitor ar trebui sa fie mai mare de 1.87 m.
De la inceput parcelele in oglinda au avut aceeasi lungime la fatada, cu mici diferente. Din schitele depuse la dosar reiese ca fatada cladirilor de la grupul nr. 81 si nr. 83 este mai mare decat cel al grupului nr. 85 si nr. 87.
Din anul 1913 pana in prezent (indiferent ce suprafata aveau terenurile) parcelele in oglinda au avut aceeasi suprafata (din acte), fapt care reiese si din planul anexa 3, respectiv suprafata de 218 mp pentru grupul nr. 81, nr. 83 si suprafata de 196 mp pentru grupul nr. 85, nr. 87.
Ambele grupuri de imobile nu au fost afectate de constructia strazii sau largirea trotuarului (a se vedea adresa nr. 184/23.03.2005, pag. 157 din dosarul de fond, anexa 3 si anexa 5).
Aceste concluzii au fost determinate de faptul ca expertul a constatat ca suprafetele din acte nu sunt suprafete masurate (confirmate de o autoritate) si nu au avut niciodata 230 mp si nici nu au fost egale.
De asemenea str. Z. nu a fost niciodata largita si implicit nu s-a luat teren din proprietati pentru crearea trotuarului (adresa nr. 184/23.03.2005, pag. 157 din dosarul de fond).
Imobilele de la nr. 67 si nr. 69, respectiv nr. 71 si nr. 73 nu sunt imobile identice(chiar daca au aceeasi suprafata), adica nu sunt in oglinda cum sunt imobilele nr. 81 cu nr. 83 sau nr. 85 cu nr. 87. De altfel grupul de imobile nr. 71 (imobil cu etaj) cu nr. 73 (imobil cu parter) ca pozitie sunt inversate fata de grupul de imobile nr. 83 cu nr. 85(deci nu sunt comparabile).
Referitor la imobilele nr. 67 si nr. 69 s-a observat ca gardurile de la strada ale celor doua imobile nu sunt egale(anexa 3), deci nu au cum sa aiba aceeasi suprafata. Fara efectuarea de masuratori nu se poate aprecia daca au sau nu aceeasi suprafata de teren inscrisa in anexa 3.
Din cauza acestor neconcordante, grupurile de imobile de la nr. 67 si nr. 69, respectiv nr. 71 si nr. 73 nu pot fi comparate cu grupurile de imobile in litigiu.
Astfel, din concluziile ultimului raport de expertiza tehnica in specialitatea topografie intocmit in cauza pe care instanta l-a omologat deoarece inlatura nelamuririle instantei determinate de celelalte expertize efectuate in cauza, rezulta ca 1,13 mp din suprafata construita de parat ocupa teren al apelantei reclamante. Prin mutarea gardului, de asemenea paratul ocupa 1,76 mp din terenul apelantei reclamante.
In total, paratul ocupa 2,89 mp din suprafata de teren a apelantei reclamante.
Urmare celor de mai sus, pentru faptul ca instanta de fond a avut in vedere probe care au condus la alta concluzie decat cea in cauza care are la baza probe suplimentare, instanta de apel a admis apelul de fata si a modificat in tot sentinta civila apelata, admitand in parte actiunea reclamantei (apelanta in cauza).
Astfel, a obligat paratul reclamant sa lase apelantei reclamante parate in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 2,89 m.p, identificat in anexa 4 a raportului de expertiza intre punctele 16-A-B-C-23-22-21-20-19-18, sens in care a dispus granituirea cu contributia egala a partilor a imobilului nr. 83 situat in B., str. Z., sector 1, proprietatea apelantei reclamante parate de imobilul nr. 85 situat in B. str. Z. sector 1, proprietatea paratului-reclamant pe aliniamentul 16-A-B-C din anexa 4 la raportul de expertiza.
Nefiind probat faptul ca intimatul parat este cel care a efectuat gardul, instanta de apel a respins cererea reclamantei de obligare a acestuia la mutarea lui.
Pentru faptul ca prin cererea reconventionala, paratul reconvenient revendica o suprafata de teren pe care expertul nu a constatat ca o foloseste reclamanta, instanta a respins aceasta cerere ca neintemeiata.
Cu privire la cererea paratului reconvenient de obligare a apelantei reclamante parate la plata de despagubiri – fila 6 vol. 4 apel, tribunalul a respins-o ca inadmisibila deoarece cererea are in vedere o pretinsa fapta ilicita de neexecutare a sentintei civile apelate care s-a dovedit mai sus ca este netemeinica.
In plus, aceasta cerere este formulata prima data in apel, fiind noua si astfel inadmisibila.
Fata de cererile formulate in cauza de obligare reciproca la plata cheltuielilor de judecata, tribunalul le-a admis deoarece litigiul profita ambilor prin faptul ca lamureste situatia juridica a imobilelor in cauza, situatie care nu a fost neaparat generata de culpa procesuala a acestora, ci mai mult de imprecizia suprafetelor din actele de proprietate ale fiecarei parti.
Impotriva deciziei civile nr.507 A/14.05.2012 a formulat recurs paratul – reclamant M.V., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate, in intregime si, pe cale de consecinta, rejudecand cauza in fond, sa fie admisa cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, prin care paratul – reclamant a solicitat reconstituirea liniei de hotar dintre imobilele situate pe str. Ing. Z. la nr. 83 si la nr. 85, pe aliniamentul pe care a existat din anul 1913 pana in anul 1997, cand gardul dintre imobile a fost daramat si mutat samavolnic spre interiorul imobilului de la nr. 85 proprietatea recurentului – parat - reclamant de catre intimata - reclamanta-parata D.G..
Daramarea si mutarea samavolnica a gardului dintre imobile a fost savarsita de intimata-reclamanta-parata D.G. in luna august 1997, cand aceasta a cumparat imobilul de la nr. 83.
Recurentul – parat – reclamant solicita:
1) Sa fie reconstituita linia de hotar care a existat intre terenul proprietatea recurentului situat in B., str. Ing. Z.nr.85 sector 1 si terenul proprietatea intimatei-reclamante-parate D.G., situat in B.,str. Ing. Z. nr. 83, sector 1, cu respectarea dreptului sau de proprietate, (recurentul nu solicita stabilirea unei noi linii de hotar, ci solicita reconstituirea liniei de hotar care a existat intre terenurile celor doua imobile);
2) Sa fie obligata intimata-reclamanta-parata D.G., sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren de 6.5 mp, inclusa samavolnic de catre aceasta in terenul imobilului din B., str. Ing.Z. nr. 83, sector 1;
3) Sa fie obligata intimata-reclamanta-parata D.G. sa mute la loc gardul despartitor dintre cele doua imobile, spre interiorul imobilului nr.83 proprietatea sa, pe toata lungimea liniei de hotar, din str. Ing. Z. pana la limita cu proprietatile din str. G.G., asa cum era inainte de a fi daramat si mutat de catre aceasta;
4) Sa fie obligata intimata-reclamanta-parata D.G., la plata unor daune pentru blocarea accesului in garajul auto situat in partea din spate a imobilului nr. 85 care ii apartine recurentului, (in temeiul art. 294 Cod de procedura civila);
5) Sa fie obligata intimata-reclamanta-parata D.G., la plata cheltuielilor de judecata efectuate de recurent in prezenta cauza
Pentru a dispune in sensul celor de mai sus, recurentul solicita instantei de recurs sa constate si sa aiba in vedere urmatoarele motive de recurs:
A. Decizia nr. 507A/14.05.2012 este data de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii, - nu a fost respectat principiul continuitatii. - art. 304 aliniatul 2 Cod de procedura civila;
B. Decizia nr.507A/14.05.2012, incalca formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin 2 Cod de procedura civila - art. 304 aliniatul 5 Cod de procedura civila;
C. Prin decizia nr. 507A/14.05.2012, instanta de apel a acordat apelantei-reclamante-parate D.G., ceea ce aceasta nu a cerut - art. 304 aliniatul 6 Cod de procedura civila;
D. Decizia nr. 507A/14.05.2012, cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii - art. 304 aliniatul 7 Cod de procedura civila;
E. In decizia nr. 507A/14.05,2012, instanta de apel, a interpretat gresit faptele si imprejurarile deduse judecatii si a schimbat intelesul lamurit si vadit
neindoielnic al acestora - art. 304 aliniatul 8 Cod de procedura civila;
F. Decizia nr. 507A/14.05.2012, este lipsita de temei legal, este data cu
incalcarea legii - art. 304 aliniatul 9 Cod de procedura civila.
Decizia nr. 507A/14.05.2012, este data de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii - nu a fost respectat principiul continuitatii .
Acest aspect intra sub incidenta prevederilor - art. 304 aliniatul 2 Cod de procedura civila.
Recurentul arata ca :
In intervalul de timp din data de 25.09.2006 pana in data de 05.12.2011, pe parcursul a 29 de termene, dezbaterile au fost facute (in marea majoritate a termenelor) in completul de judecata format din Presedinte: L.O., Judecator: N.V. si Grefier: G.V..
Pe parcursul dezbaterilor din cele 29 termene de judecata, completul de judecata precizat mai sus (numit in continuare "vechiul complet de judecata") si-a format convingerea privitor la dreptul partilor asupra unor terenuri egale, conform actelor de proprietate din anul 1913 si a cartilor funciare din anul 1943.
Acest aspect rezulta din cuprinsul incheierii interlocutorie din sedinta publica de la data de 07.10.2010, (fila 15 vol.4, dosar apel) prin care completul de judecata precizat mai sus a stabilit pentru cea de a treia expertiza topografica urmatorul obiectiv:
-"formularea unor propuneri de linie de hotar atat in varianta dreptului partilor asupra unor terenuri egale, cat si in varianta mai economica (cu evitarea desfiintarii constructiei existente).
Din formularea de mai sus rezulta fara putinta de tagada convingerea Instantei privind dreptul partilor asupra unor terenuri egale, conform actelor de proprietate din anul 1913, si a cartilor funciare din anul 1943.
Recurentul arata ca:
In desfasurarea procesului civil, sedinta de judecata constituie o faza hotaratoare, intrucat in aceasta perioada se clarifica faptele ce au generat litigiul dintre parti, prin administrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, se stabilesc drepturile incalcate in legatura cu care instanta va trebui sa emita hotararea de restabilire a normelor de drept incalcate.
In aceasta faza se da eficienta principiilor disponibilitatii, rolului activ al judecatorului, nemijlocirii si continuitatii, aflarii adevarului, dreptului la aparare etc.
Are caracter interlocutoriu incheierea prin care s-a consemnat rezultatul unei verificari de scripte etc. In cauza de fata, au fost verificate actele de proprietate din anul 1913 si cartile funciare din anul 1943.
Incheierile interlocutorii sunt acelea prin care se adopta masuri decisive pentru soarta procesului, care, fara a hotara intru totul pricina, pregatesc dezlegarea ei, fapt ce le confera si calitatea de a anticipa decizia finala.
Incheierile interlocutorii obliga judecatorii la respectarea intocmai a celor dispuse in cuprinsul lor. (dispozitiile art. 268 alin. 3 C.pr.civ.).
La data de 05.12.2011, completul de judecata a fost schimbat.
Noul complet de judecata compus din Presedinte: V.S., Judecator: C.F.I., Grefier: G.V., a dat un curs nou judecarii litigiului, vadit partizan in favoarea reclamantei-parata D.G..
Preluand judecarea dosarului, noul complet de judecata, in dezbaterile care au avut loc in sedinta publica din data de 05.12.2011, a continuat discutiile aflate in curs, privind obiectiunile la raportul de expertiza intocmit de exp. B.E., numit de vechiul complet de judecata pentru cea de a treia expertiza topografica, dupa care a dispus ramanerea dosarului in pronuntare.
Recurentul precizeaza ca :
In Raportul de expertiza intocmit de expertul B.E. (numit de vechiul complet de judecata), aliniamentul propus pentru linia de hotar separa cele doua imobile cu terenuri egale de cate 215.05 mp fiecare .
In data de 08.12.2011, noul complet de judecata repune dosarul pe rol
in absenta partilor, care nu au fost citate, in mod surprinzator a incuviintat o noua expertiza topografica, si a stabilit obiectivele acestei noi expertize, fixand termen de judecata 22.12.2012.
Iar la data de 09.12.2011 prin incheierea de sedinta din Camera de Consiliu, noul complet de judecata a revenit asupra termenului si a fixat un nou termen de judecata pentru data de 22.12.2011 ora 15.00, pentru cand urmeaza sa fie citate partile.
Obiectivele stabilite de noul complet de judecata, prin incheierea din 08.12.2011, in absenta partilor, comparativ cu obiectivele stabilite prin incheierea de sedinta din 07.10.2010 (fila 15 vol.4, dosar apel), de catre vechiul complet de judecata, (complet care in fapt a dezbatut cauza pe fond in cele 29 de termene) sunt in mod vadit sugestive, partinitoare, neclare si imprecise.
Urmare a acestor formulari sugestive, partinitoare, neclare si
imprecise a obiectivelor celei de a patra expertize topografice incuviintata de noul complet de judecata prin incheierea din 08.12.2011, a rezultat un raport de expertiza vadit falsificat cu ocazia intocmirii acestuia de catre expertul B.C., numit de noul complet de judecata.
Raportul de expertiza intocmit de exp.B.C. (numit de noul complet de judecata) este in intregime un fals intelectual, intrucat rezultatele atestate nu se puteau obtine prin masuratorile cu ruleta efectuate de acesta in data de 27.01.2012.
Expertul B.C., aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, a falsificat raportul de expertiza cu prilejul intocmirii acestuia, prin atestarea unor date, fapte si imprejurari necorespunzatoare adevarului.
Privitor la faptul ca expertul B.C.nu a respectat Regulamentul ANCPI - "Privind Continutul si Modul de intocmire a Documentatiilor Cadastrale" aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 634/2006 cu completarile aprobate prin Ordinul ANCPI nr. 785/2011, recurentul arata urmatoarele:
Expertul B.C., nu a respectat prevederile Regulamentului ANCPI referitoare la limita imobilelor, cand a ales punctele de masura pentru masurarea laturilor de la frontul stradal al imobilelor nr. 83 al reclamantei-parata si nr. 85 al paratului-reclamant.
Procedand in acest mod expertul B.C. a incalcat prevederile Regulamentului ANCPI care la art. 7(1) lit.b prevede ca: - "limitele imobilelor sa se determine la jumatatea grosimii gardului (a gardului dintre imobile).
Expertul B.C., neavand ca aparat de masura decat o ruleta (rupta) nu a putut face la teren decat masuratori partiale si a intocmit o documentatie (Raportul de expertiza ) incorecta.
Fapta expertului B.C. se incadreaza in prevederile art. 10 alineatul (41) litera h) a Regulamentului ANCPI care prevede ca :
- " (41) Prin documentatie intocmita incorect se intelege :
- h) documentatie intocmita fara executarea masuratorilor la teren."
Expertul B.C., nu a respectat nici prevederile art. 24 aliniatul (2) din Regulamentul ANCPI, care prevede ca :
"Persoana autorizata este obligata sa execute masuratorile la teren si sa completeze toate rubricile anexelor prevazute de regulament."
Expertul B.C. prin faptele sale nu a respectat prevederile Regulamentului ANCPI careia art. 272 aliniatul (1) prevede ca:
- (1) Pentru neefectuarea masuratorilor la teren persoana autorizata este sanctionata cu suspendarea autorizatiei pe 3 luni1‘.
Privitor la aparatura folosita de expertul B.C. numit de noul complet de judecata si la modul in care acesta a efectuat masuratorile in teren, recurentul arata urmatoarele :
Aparatura cu care expertul B.C.s-a prezentat la fata locului in ziua de 27.01.2012 pentru a efectua expertiza topografica a constat doar dintr-o ruleta cu panglica de masura rupta, avand partea de inceput lipsa.
Neavand cu ce masura, expertul B.C. nu a facut masuratori unghiulare, desi masuratorile unghiulare sunt importante pentru determinarea suprafetelor. Expertul B.C. s-a limitat doar la masurarea anumitor distante (nu toate) cu o ruleta rupta.
Expertul B.C. in raportul de expertiza pe care l-a intocmit se straduieste sa dovedeasca faptul ca suprafetele imobilelor cu nr. 83 si nr. 85 nu au fost niciodata egale. In acest sens expertul B.C. da ca exemplu schita imobilului cu nr. 81, schita care, afirma expertul, are suprafata de 225.15 mp si care, afirma expertul, este identica cu " suprafata de la nr. 83 din Cartea funciara din anul 1943 .
Afirmatia expertului B.C.este un neadevar deoarece in Cartea funciara din anul 1943 imobilul cu nr. 83, are inscrisa suprafata de 218 mp si nu de 225.15 mp.
Arata recurentul ca, lamurirea problemelor de drept cum este, dreptul partilor la terenuri egale, conform actelor de proprietate din anul 1913, nu este de competenta expertului topografic B.C., deoarece aceasta cade in sarcina judecatorilor.
Din cele prezentate mai sus se desprinde concluzia ca din masuratorile asa cum au fost efectuate de expertul B.C. in data de 27.01.2012, nu se puteau obtine rezultatele prezentate de expertul B.C. in raportul de expertiza si ca raportul de expertiza este in sine un fals intelectual.
Incalcand procedura legala, instanta de apel, (noul complet de judecata) nu a dat curs cererii de inscriere in fals, desi procedura legala prevede ca, daca partea interesata staruie in a sustine ca actul este fals, instanta inainteaza inscrisul impreuna cu procesul verbal procurorului competent.
La pronuntarea deciziei nr. 507A/14.05.2012, instanta de apel (noul complet de judecata) a solutionat procesul fara sa intre in cercetarea fondului, a avut in vedere numai raportul de expertiza nou (care este un fals) intocmit de exp. B.C., nesocotind in totalitate, actele de proprietate din anul 1913 si cele ulterioare dupa largirea trotuarului stradal, Cartile Funciare din anul 1943, raportul de expertiza intocmit de exp. P.D. (omologat de instanta de fond) si raportul de expertiza intocmit de exp. B.E., cat si inscrisurile aflate in cele 6 (sase) volume ale dosarului, limitandu-se numai la speculatiile si neadevarurile din raportul de expertiza intocmit de exp. B.C., fara o confruntare a raportului de expertiza nou intocmit de exp. B.C. cu rapoartele de expertiza anterioare si cu restul probelor din dosar.
Decizia nr. 507A/14.05.2012, incalca formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 Cod de procedura civila.
Acest aspect intra sub incidenta prevederilor art. 304 aliniatul 5 Cod de procedura civila.
Arata recurentul ca :
Avand in vedere falsul intelectual savarsit de exp. B.C., a depus la Departamentul Registratura o cerere de inscriere in fals.
La inceputul sedintei publice din 23.04.2012 ora 17,00, precizarile scrise prezentate de exp. B.C. nu se aflau in dosar, se aflau la D-na Presedinte a noului complet de judecata privat.
Se pune intrebarea, de ce precizarile scrise ale exp. B.C. nu se aflau in dosar (ca sa poata fi consultate) si se aflau la d-na Presedinte a completului de judecata.
Sustine recurentul ca nu i-a fost acordat un termen pentru a formula obiectii scrise la precizarile scrise si la „lamuririle” orale formulate de expertul B.C., consemnate in proces verbal, al carui continut nu i-a fost adus la cunostinta.
Acest aspect constituie motiv de casare a hotararii.
Privitor la expertiza anterioara incuviintata de vechiul complet de judecata, efectuata de exp. B.E., recurentul precizeaza:
- Considera ca expertului B.E. numit de vechiul complet de judecata, care a efectuat a treia expertiza topografica, i s-a aplicat un tratament discriminator, intrerupand dezbaterile asupra raportului de expertiza pe care acesta l-a intocmit, in comparatie cu tratamentul partinitor chiar curtenitor aplicat expertului B.C.al carui raport de expertiza este un fals intelectual.
Expertiza efectuata de exp. B.E. numit de vechiul complet de judecata, ca si expertiza efectuata de exp. P.D., numit de instanta de fond, au fost efectuate cu aparatura de precizie de tip statie totala, iar rapoartele de expertiza intocmite de acestia, respecta prevederile regulamentului ANCPI privind Continutul si modul de intocmire a documentatiei cadastrale, fiind concludente si pertinente.
Pe cand expertiza efectuata de exp. B.C. a fost efectuata cu un instrument rudimentar (o ruleta in stare avansata de degradare) iar raportul de expertiza intocmit de acesta arogandu-si competente in materie juridica (de judecator), privitor la dreptul partilor asupra unor terenuri egale, este lipsit de claritate, confuz, incalca normele legale si contine date si relatari care nu corespund cu realitatea, fiind in mod vadit un fals intelectual.
Este, de asemenea de neinteles, de ce instanta de apel, noul complet de judecata, a nesocotit raportul de expertiza omologat de instanta de fond, intocmit de exp. P.D., cat si coraportul intocmit de exp. N.C., si a omologat raportul de expertiza intocmit de exp. B.C., care este in mod vadit un fals intelectual impotriva caruia este in dosar o cerere de inscriere in fals.
Instanta de apel, noul complet de judecata, nu a dat curs cererii de inscriere in fals, desi procedura legala prevede ca, daca partea interesata staruie in a sustine ca actul este fals, instanta inainteaza inscrisul impreuna cu procesul verbal procurorului competent, urmand ca acesta sa efectueze cercetari pentru infractiunea de fals si sa sesizeze instanta penala in masura in care se constata savarsirea unei infractiuni.
Procedand in acest fel instanta de apel prin decizia data a incalcat prevederile legale privitor la inscrierea in fals si formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 Cod de procedura civila.
Prin decizia nr. 507A/14.05.2012, instanta de apel a acordat apelantei-reclamante-parate D.G. ceea ce nu a cerut.
Acest aspect intra sub incidenta prevederilor art. 304 aliniatul 6 Cod de procedura civila.
Ingradirea rezulta neechivoc din dispozitiile art.129 alin, 6 Cod de procedura civila „Judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii".
Instanta de apel (noul complet de judecata) a schimbat intelesul neindoielnic al plangerii dedusa judecatii, formulata de reclamanta-parata D.G..
Un aspect fundamental pe care recurentul il invedereaza instantei de recurs, consta in faptul ca suprafata de teren revendicata de reclamanta-parata D.G., de 12.36 mp este de fapt, tocmai suprafata de teren pe care a fost largit trotuarul stradal si pe care reclamanta-parata D.G. urmareste sa o recupereze din curtea imobilului nr. 85 al paratului-reclamant M.V..
Timp de peste 26 de ani, din anul 1971 cand recurentul-parat-reclamant a cumparat imobilul de la nr. 85 si pana in anul 1997, cand reclamanta-parata D.G. a cumparat imobilul de la nr. 83, si a daramat si a mutat gardul dintre imobile, recurentul-parat-reclamant M.V. a avut in posesie netulburata suprafata de teren de 216 mp aferenta imobilului nr. 85.
Chiar daca recurentul nu ar avea acte de proprietate, dreptul sau de proprietate asupra terenului in suprafata de 216 mp ar intra sub incidenta prevederilor legale privind uzucapiunea (posesie neintrerupta, netulburata, publica, de buna credinta si exercitata sub nume de proprietar) art. 1846-1847, art. 1895 Cod civil.
Desi prin plangerea dedusa judecatii reclamanta-parata Marin Ioana (D.G.) nu a cerut sa-i fie lasata in proprietate si linistita posesie terenul aflat sub fundatia cladirii cu trei etaje, situata in partea din spate a imobilului nr. 85, care apartine parat-reclamant M.V., totusi, instanta de apel prin decizia nr. 507A/14.05.2012 , decide dupa cum urmeaza:
-"Obliga intimatul-parat-reclamant sa lase apelantei-reclamante-parate in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 2,89 mp, asa cum este identificat in anexa 4 a raportului de expertiza (intocmit de exp. B.C.), intre punctele 16-A-B-C-23-22-21-20-19-18".
Suprafata de 2.89 mp fiind compusa din :
- suprafata de 1.76 mp teren curte identificat, intre punctele 16-A-B si ;
- suprafata de 1.13 mp teren, aflat partial sub bordura (adica sub urmele fundatiei vechiului gard dintre imobile) si partial sub fundatia constructiei cu trei etaje, situata in partea din spate a imobilului nr. 85 al recurentului-parat-reclamant M.V., identificat intre punctele B-C-23-22-21-20-19-18.,
Instanta de apel nu precizeaza cat teren din cei 1.13 mp identificat intre punctele B-C-23-22-21-20-19-18, se afla sub bordura (care, in fapt, sunt urme ale fundatiei vechiului gard dintre imobile) si nici cat teren din cei aceiasi 1.13 mp se afla sub fundatia cladirii cu trei etaje.
Instanta de apel nu precizeaza in ce maniera sa-i fie lasati apelantei-reclamante-parate D.G., in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 1.13 mp si anume:
a) - acei centimetri patrati de teren din cei 1,13 mp aflati sub urmele fundatiei vechiului gard dintre imobile, intrucat acest teren este deja in posesia reclamantei-parata D.G. din luna august 1997 cand aceasta a cumparat imobilul de la nr. 83 si a daramat si a mutat samavolnic gardul dintre imobile ;
b) - acei centimetri patrati de teren din cei aceiasi 1,13 mp aflati (chipurile) sub fundatia cladirii cu trei etaje situata pe parcela de la nr. 85 a paratului-reclamant, M.V., avand in vedere faptul ca nu este posibila retragerea cladirii.
Despre cladirea situata pe parcela de la nr. 85 care apartine recurentului-parat-reclamant, M.V., precizeaza ca aceasta a fost construita in anii 1913 si este mentionata in Cartea Funciara din anul 1943, cat si pe toate planurile topografice existente la Primaria sectorului 1 din anul 1913 pana in prezent.
Decizia nr. 507A/14.05.2012, cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii.
Acest aspect intra sub incidenta prevederilor art. 304 aliniatul 7 Cod de procedura civila.
In sustinerea acestui motiv de recurs recurentul arata urmatoarele :
Decizia 507A/14.05.2012 este o decizie abuziva pronuntata dupa trei amanari, urmate de o lunga tergiversare a redactarii, de peste 140 de zile.
Pentru a manevra mai usor in motivarea deciziei, au fost sustrase din dosar trei inscrisuri depuse la Registratura Sectiei a V-a Civile in ziua de 25.04.2012 de recurentul - parat-reclamant M.V..
Inscrisurile care au fost sustrase sunt:
- Nota din Sedinta din 23.04.2012 (2 pagini );
- O sinteza Lamuritoare (13 pagini );
- Concluzii (7 pagini ).
Precizeaza recurentul ca inscrisurile sustrase poarta stampila Registraturii Sectiei V Civila si in opinia sa sunt importante pentru stabilirea adevarului si pentru justetea deciziei ce urma sa se pronunte, motiv pentru care in mod deliberat au fost sustrase din dosar.
Sustragerea s-a facut in timp ce dosarul se afla la noul complet de judecata pentru redactarea deciziei.
Fapta de sustragere se incadreaza in prevederile art. 242 aliniatele (1) si (3) Cod penal.
Instanta de apel, in motivarea deciziei nu numai ca a interpretat gresit faptele deduse judecatii si a schimbat intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestora, dar in cuprinsul motivarii a prezentat denaturat faptele, chiar a imaginat si a adaugat asa zise probe suplimentare (care in fapt nu exista ).
Astfel a adaugat proba suplimentara mincinoasa precum ca in dosarul de fond au fost depuse filele 38 si 39 din dosarul de apel volumul l reprezentand schite-plan care insotesc autorizatia de construire nr.14Z/10.09.1974 eliberata de Consiliul Popular al Sectorului 8 Bucuresti.
Adaugarea facuta de instanta de apel nu corespunde adevarului deoarece aceste schite plan au fost depuse de recurentul-parat-reclamant numai in dosarul de apel vol. l nu si in dosarul de fond, pentru ca in timpul judecarii cauzei in prima instanta nu stia de existenta acestor schite.
In timpul judecarii dosarului in apel, aceste file au fost desfiintate de parchet si instanta de apel, noul complet de judecata, speculeaza acest aspect al desfiintarii, insinuand ca aceasta desfiintare ar produce efecte asupra sentintei civile apelata.
Arata recurentul ca desfiintarea acestor file nu poate produce efecte asupra sentintei civile apelate, pronuntata in dosarul de fond deoarece in dosarul de fond nu exista aceste file, ceea ce se poate constata.
In motivarea deciziei, instanta de apel arata ca: - „Partile in momentul de fata sunt proprietari conform contractului de vanzare-cumparare nr. 3279/15.08.1997 (reclamanta-parata) pentru suprafata de 232 mp iar conform actului de vanzare-cumparare nr. 5892/12.07.1971 (parat-reclamant) pentru suprafata de 210 mp”.
Facand aceasta precizare in forma aratata, instanta de apel ascunde aspectul ca in contractele de vanzare initiale emise de Societatea Comunala pentru Construirea de Locuinte Eftine in Capitala in anul 1913 pentru aceste doua imobile, sunt mentionate terenuri egale de cate 230 mp pentru fiecare imobil.
Instanta de apel omite sa lamureasca de ce exista diferente de suprafata intre contractele de vanzare initiale din anul 1913 si contractele de vanzare-cumparare ulterioare din anul 1971 si din anul 1997.
Instanta de apel omite sa constate si sa lamureasca de ce in contractul de vanzare-cumparare nr. 3279/15.08.1997 al reclamantei-parate este mentionata suprafata de 232 mp, avand in vedere ca in contractul de vanzare initial din anul 1913 emis de Societatea Comunala pentru Construirea de Locuinte Eftine in Capitala care sta la baza contractului de vanzare-cumparare nr. 3279/15.08.1997 este mentionata suprafata de 230 mp, cat si faptul ca din aceasta suprafata de 230 mp a fost luata o suprafata de 15 mp pentru largirea trotuarului stradal.
Instanta de apel omite sa constate prin motivarea deciziei aspectul ca, niciunul din contractele de vanzare-cumparare aferente celor doua imobile (nr. 83 si nr. 85) incheiate ulterior contractelor de vanzare din anul 1913, respectiv contractul de vanzare-cumparare nr. 5892/12.07.1971 prin care paratul-reclamant M.V. a cumparat imobilul situat la nr. 85 si contractul de vanzare-cumparare nr. 3279/15.08.1997 prin care reclamanta-parata D.G. a cumparat imobilul situat la nr. 83, nu are ca parte integranta din contract un plan intocmit la scara, sau cotat, din care sa rezulte suprafata parcelei de teren mentionata in respectivele contracte de vanzare-cumparare si dimensiunile laturilor parcelei de teren.
Suprafata de teren a fost mentionata in aceste contracte de vanzare-cumparare ulterioare contractelor de vanzare din anul 1913, pe baza de declaratii, declaratii care nu corespund realitati din teren pentru ca nu au fost facute masuratori.
Instanta de apel omite sa constate prin motivarea deciziei aspectul ca, singurele contracte de vanzare-cumparare care au ca parte integranta un plan intocmit la scara 1/100 din care rezulta suprafata si dimensiunile laturilor parcelelor de teren sunt contractele initiale din anul 1913.
In motivarea deciziei instanta de apel arata ca : - „Imobilele in litigiu au documentatii cadastrale", dar nesocoteste aspectul ca aceste documentatii cadastrale au fost efectuate in timp ce gardul dintre proprietati este mutat de pe linia de hotar de reclamanta-parata, aspect mentionat in P III a Cartii funciare.
Avand in vedere ca gardul nu se afla pe linia de hotar, in documentatia cadastrala a reclamantei-parata, suprafata masurata de 219,64 mp include si cei 6.5 mp care fac obiectul cererii reconventionale a paratului-reclamant iar in documentatia cadastrala a paratului-reclamant din suprafata masurata de 206.66 mp lipsesc cei 6.50 mp care fac obiectul cererii reconventionale paratului-reclamant.
Instanta de apel omite sa constate prin motivarea deciziei aspectul ca pentru cele doua imobile exista si Carti funciare si plan cadastral intocmit de Comisiunea pentru infiintarea Cartilor funciare in Bucuresti in anul 1943 in care pentru imobilul de la nr. 83 al reclamantei-parata este mentionata suprafata de teren de 218 mp in fapt 216 mp, nu 232 mp cat este mentiona in contractul de vanzare-cumparare nr. 3279/15.08.1997 al reclamantei-parate.
Un aspect fundamental pe care recurentul il invedereaza instantei de recurs, consta in faptul ca suprafata revendicata de reclamanta-parata este de fapt, tocmai suprafata de teren pe care a fost largit trotuarul stradal si pe care reclamanta-parata D.G. urmareste sa o recupereze din curtea imobilului nr. 85 al recurentului - parat-reclamant M.V..
Este de remarcat aspectul ca reclamanta-parata isi schimba pretentiile de la stadiul de fond la stadiul de apel, solicitand astfel :
- prin plangerea dedusa judecatii solicita suprafata de 12.36 mp;
- prin cererea de apel solicita suprafata de 5.81 mp;
- prin motivarea deciziei instanta de apel stabileste suprafata de 2.8 mp.
Instanta de apel cu rea credinta, trece sub tacere aspectul ca in conformitate cu Rezolutia nr. 11345/P/2007 din 14.06.2010 a Parchetului, de pe langa Judecatoria Sectorului 1, au fost efectuate doua expertize criminalistice pentru Planul aflat la fila 38 in dosarul de fond de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Serviciul Criminalistic, expertize care au concluzionat ca pretinsul fals nu exista. Fila 38 a dosarului de fond (fata verso) reprezentand schita plan care insoteste actul de vanzare cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov, Sectia Notariat sub nr. 17538/1913
Instanta de Apel cu rea credinta, trece sub tacere aspectul ca filele 38 si 39 ale dosarului de apei – vol.I reprezentand schite-plan care insotesc autorizatia de construire nr. 14Z/1 0.09.1 974 eliberata de Consiliul Popular al Sectorului 8 Bucuresti, nu se afla si in dosarul de fond pentru simplul fapt ca paratul-reclamant a aflat de existenta acestor schite numai dupa ce prima instanta a pronuntat sentinta civila apelata, deci aceste schite plan nu au nici o legatura cu sentinta civila apelata.
Instanta de apel cu rea credinta, in motivarea deciziei, face confuzie intre fila 38 a dosarului de fond reprezentand schita plan care insoteste actul de vanzare cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov, Sectia Notariat sub nr. 17538/1913, despre care Parchetul prin Rezolutia nr. 11345/P/2007 din 14.06.2010 precizeaza ca falsul nu exista si filele 38. 39 ale dosarului de apel – vol. l - reprezentand schite-plan care insotesc autorizatia de construire nr. 14Z/10.09.1974 eliberata de Consiliul Popular al Sectorului 8 Bucuresti, despre care Parchetul prin Rezolutia nr. 11345/P/2007 din 14.06.2010, precizeaza ca sunt desfiintate.
Instanta de apel in mod deliberat face aceasta confuzie pentru a putea decide ca cercetarea efectuata de Parchet concluzionata prin Rezolutia nr. 11345/P/2007 produce efecte asupra sentintei civila apelata, ceea ce este o grava eroare.
Instanta de apel cu rea credinta, trece sub tacere aspectul ca filele 38 si 39 ale dosarului de apel – vol. l - reprezentand schite-plan care insotesc autorizatia de construire nr. 14Z/10.09.1974 eliberata de Consiliul Popular al Sectorului 8 Bucuresti, nu exista in dosarul de fond, pentru simplu fapt ca aceste schite-plan au fost depuse de paratul-reclamant numai in dosarul de apel pentru a sustine intampinarea la apelul declarat de reclamanta-parata.
Instanta de apel in motivarea deciziei apreciaza ca desfiintarea acestor schite-plan de catre Parchet produce efecte asupra sentintei civila apelate, ceea ce este o grava eroare.
De remarcat ca vechiul complet de judecata a respectat prevederile legale privind procedura falsului, pe cand noul complet de judecata a incalcat prevederile legale privitoare la procedura falsului in cazul cererii de inscriere in fals a paratului-reclamant impotriva raportului de expertiza intocmit de exp. B.C..
Singurul expert dintre cei patru si anume B.C., cel al carui raport de expertiza este un fals intelectual, neaga micsorarea terenurilor celor doua imobilele pentru largirea trotuarului stradal, pentru a putea sustine aberatia ca suprafata cu care este micsorat terenul imobilului nr. 83 al reclamantei-parate nu se afla in trotuarul stradal ci se afla in curtea imobilului nr. 85 al paratului-reclamant.
Privitor la aspectul micsorarii suprafetei de teren a celor doua imobile, cauzata de largirea trotuarului stradal, recurentul arata ca:
Micsorarea suprafetelor de teren aferente celor doua imobile a fost cauzata de largirea trotuarului stradal, care este o certitudine dovedita de Cartile Funciare din anul 1943 si de Comunicarea Primariei Municipiului Bucuresti.
- Comparand Cartile Funciare din anul 1943 cu contractele de vanzare
din anul 1913, ale acestor doua imobile, rezulta ca suprafetele de teren ale
celor doua imobile, prevazute in Cartile Funciare din anul 1943 sunt mai
mici decat suprafetele de teren prevazute in contractele de vanzare din anul
1913, existand o diferenta de suprafata.
- Pe de alta parte, comparand planurile care fac parte integranta din
contractele de vanzare din 1913 cu schitele intocmite pe baza masuratorilor
efectuate recent in teren in timpul celor patru expertize topografice dispuse
de instantele de fond si de apel, rezulta de asemenea ca suprafetele de
teren ale celor doua imobile prevazute in schitele intocmite in baza
masuratorilor efectuate recent in teren de catre expertii numiti de cele doua
instante, sunt mai mici decat suprafetele (de 230 mp) prevazute in contractele in anul 1913.
Din aceasta comparatie rezulta ca lungimea laturii dintre cele imobile:
- era de 25.30 ml conform planurilor care fac parte integranta din
contractele de vanzare din anul 1913;
- si este acum dupa largirea trotuarului stradal de numai 23.50 ml,
conform schitelor intocmite pe baza masuratorilor efectuate recent in teren in
timpul celor patru expertize topografice dispuse de instantele de fond si de
apel ;
Diferenta de 1.80 ml dintre marimea de 25.30 ml a laturii dintre cele doua imobile rezultata din planurile care fac parte integranta din contractele de vanzare ale celor doua imobile si marimea de 23.50 m a aceleiasi laturi dintre cele doua imobile, inscrisa pe schitele rezultate din masuratorile efectuate in timpul celor patru expertize topografice, se afla in trotuarul stradal care a fost largit.
Micsorarea prin largirea trotuarului stradal a suprafetelor de teren de cate 230 mp aferente fiecaruia dintre cele doua imobile rezulta si din planul cadastral intocmit la scara 1:500 in anul 1943 de Comisiunea pentru infiintarea Cartilor Funciare in Bucuresti, filele 224, 225 in dosarul de apel vol.I, in care cele doua imobile sunt figurate cu suprafete de teren de cate circa 216 mp fiecare, cat si din Partea l-a emisa in anul 1943 de aceasta Comisiune pent