Cerinta formei autentice a actului de reorganizare (hotararea AGA de aprobare a fuziunii) este prevazuta in mod expres la art. 242 alin. 3 din Noul Cod civil, care este aplicabil potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011.
- Legea nr. 71/2011
- Noul Cod Civil (Legea nr. 287/2009)
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 544 din 11.03.2013)
I. Prin cererea inregistrata sub nr. 895732/13.12.2012, la ORCTB, petenta SC M A I SRL a solicitat sa se constate legalitatea hotararii asupra fuziunii si sa se dispuna inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind fuziunea societatii petente cu societatile absorbite SC E-C SRL si SC R M C SRL, precum si radierea societatilor absorbite si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei – Partea a IV-a a dispozitivului hotararii judecatoresti pronuntate.
In conformitate cu dispozitiile art. 4 alin.2 din OUG nr. 116/2009, cererea petentei a fost trimisa spre competenta solutionare la Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila, unde a fost inregistrata la data de 18.12.2012, sub nr. 48951/3/2012.
II. Prin Incheierea nr. 2/08.01.2013, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila in dosarul nr. 48951/3/2012, a fost respinsa ca neintemeiata cererea formulata de petenta SC M A I SRL.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut ca, potrivit art. 2 alin.1 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, terenurile cu sau fara constructii, situate in intravilan sau extravilan, indiferent de destinatia sau de intinderea lor, pot fi instrainate si dobandite prin acte autentice intre vii, incheiate in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Instanta de fond a apreciat ca, in cazul fuziunii ce are ca efect transferul universal al activelor si pasivelor societatilor absorbite, legea speciala nu prevede vreo exceptie de la regula incheierii in forma autentica a actului translativ de proprietate.
S-a avut in vedere ca, in speta, societatea absorbanta preia, in cadrul activelor imobilizate, mai multe terenuri, iar hotararile AGA ale societatilor implicate, prin care a fost aprobata executarea fuziunii, nu au fost adoptate in forma autentica.
III. Impotriva acestei incheieri, in termen legal, au declarat recurs petenta SC M A I SRL si societatile absorbite SC E-C SRL si SC R M C SRL, solicitand modificarea hotararii recurate, in sensul admiterii cererii introductive.
In motivarea recursului, s-a invocat nelegalitatea constand in motivarea incheierii pe baza unui text legal abrogat. S-a aratat ca prin art. 230 lit.aa) din Legea nr. 71/2011 a fost abrogat Titlul X din Legea nr. 247/2005.
In privinta textelor legale in vigoare, din Noul Cod Civil, recurentele apreciaza ca nu exista norma care sa prevada cerinta formei autentice a hotararilor de fuziune, in cazul in care in patrimoniul societatilor absorbite s-ar gasi si terenuri.
Pe de alta parte, in Legea nr. 31/1990 – art. 5 alin.6 si art. 204, se prevad expres cazurile in care hotararea AGA/actul constitutiv trebuie sa imbrace forma autentica.
In final, este criticat faptul ca prima instanta nu a adus la cunostinta partilor obligatia de prezentare a hotararilor AGA in forma autentica, contrar dispozitiilor art. 22 din Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului.
IV. Analizand hotararea atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate si a inscrisurilor noi, Curtea constata ca recursul este intemeiat, insa pentru urmatoarele considerente:
1. Intr-adevar, in mod nelegal, instanta de fond si-a motivat in drept hotararea prin raportare la un text legal abrogat.
Intrucat procedura de fuziune a inceput in anul 2012, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod civil (Legea nr. 287/2009), in cauza erau aplicabile dispozitiile acestui cod (art. 5 alin.1 din Legea nr. 71/2011), iar nu cele din Titlul X al Legii nr. 247/2005, care au fost abrogate incepand cu 01.10.2011, prin art. 230 lit.aa) din Legea nr. 71/2011.
2. Cu toate acestea, cerinta formei autentice a actului de reorganizare (hotararea AGA de aprobare a fuziunii) este prevazuta in mod expres la art. 242 alin.3 din Noul Cod civil, situat in Capitolul privind reorganizarea persoanei juridice: „In cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale se dobandesc numai prin inscrierea in cartea funciara, in baza actului de reorganizare incheiat in forma autentica sau, dupa caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, in ambele situatii insotit, daca este cazul, de certificatul de inregistrare a persoanei juridice nou-infiintate”.
Aceasta norma, desi situata in Codul civil – lege generala, este o norma speciala in raport cu dispozitiile art. 204 alin.2 din Legea nr. 31/1990, referitoare la orice modificare a actului constitutiv, in general. Cu alte cuvinte, desi in cuprinsul Legii nr. 31/1990, in Capitolul privind fuziunea si divizarea societatilor (art. 238-251) nu se prevede expres cerinta formei autentice a hotararii AGA de aprobare a fuziunii reglementate la art. 246 din Legea nr. 31/1990, aceste norme speciale se completeaza cu dispozitiile in materia reorganizarii persoanei juridice din Noul Cod Civil, conform art. 291 din Legea nr. 31/1990.
3. Recurentele au indeplinit insa cerinta formei autentice a hotararilor AGA de aprobare a fuziunii, depunand in recurs, ca inscrisuri noi, Hotararile Adunarilor Generale ale Asociatilor nr. 1/07.02.2013, autentificate de notarul public V C (filele 31-50).
4. Curtea mai are in vedere ca din cuprinsul incheierii atacate nu rezulta ca a fost cercetata indeplinirea celorlalte conditii prevazute la Capitolul II din Titlul VI al Legii nr. 31/1990, precum si in art. 148 din Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, adoptate prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C/2008.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 312 alin.1-3 si 5 C.pr.civ., art. 304 pct.9 si art. 3041 C.pr.civ., Curtea a admis recursul, a casat incheierea atacata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, retinand ca nu a fost cercetat integral fondul cauzei, din moment ce prima instanta s-a limitat la problema formei autentice a hotararilor AGA de aprobare a fuziunii, cerinta indeplinita insa in instanta de recurs.