Art.15 alin.2 din Constitutie
Art.3 pct.1 lit.a; art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006
privind procedura insolventei
Art.1 Cod civil
Dispozitia legala cuprinsa in art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 instituia valoarea prag necesara pentru deschiderea procedurii la cuantumul sumei de 10.000 lei, in vigoare pana la data de 17.07.2009 cand, conform Legii nr.277/2009 privind aprobarea OUG nr.173/2008, dispozitiile art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 au fost modificate, in sensul majorarii valorii prag la suma de 30.000 lei.
In atare situatie, pana la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii 277/07.07.2009, dispozitii ce stabilesc valoarea prag in cuantum de 30.000 lei, cererile de deschidere a procedurii insolventei vor fi analizate prin prisma dispozitiilor art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 nemodificate, respectiv creditorul trebuie sa faca dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile in cuantum de minimum 10.000 lei.
O astfel de interpretare este data de imprejurarea ca dispozitiile legale ce instituie valoarea prag a creantei constituie norme de drept material, supuse principiului neretroactivitatii legii civile.
Principiul neretroactivitatii legii civile consacrat in chiar art.1 Cod civil conform caruia "legea dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva", a devenit un principiu constitutional, art.15 alin.2 din Constitutie stabilind ca "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".
Potrivit principiului enuntat, faptele creatoare sau modificatoare de situatii juridice sunt guvernate de legea in vigoare la data cand ele au avut loc, o lege ulterioara neputand sa aduca atingere constituirii unei situatii juridice chiar daca schimba conditiile necesare.
Este necesar a se retine ca, in atare situatie, creanta invocata in cererea de deschidere a procedurii insolventei trebuie analizata din prisma indeplinirii conditiilor cerute de legea insolventei la data sesizarii instantei, respectiv in raport da valoarea prag de 10.000 lei, iar nu in temeiul unor dispozitii legale ce au intrat in vigoare ulterior sesizarii instantei. Prin cererea formulata la data de 15.07.2009 si inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr.6979/118/2009, creditoarea DGFP Constanta a solicitat deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei SC "Z.A." SRL Castelu invocand o creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de 12.329 lei reprezentand creante bugetare.
Prin sentinta civila nr. 6882/com/09.11.2009, pronuntata de Tribunalul Constanta, a fost respinsa cererea de deschidere a procedurii insolventei ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorul sindic a retinut ca, potrivit art.3 pct.1 lit.a din Legea nr.85/2006, insolventa debitorului este prezumata cand acesta nu plateste datoriile sale scadente in termen de 30 de zile.
Art.3 pct.12 instituie obligativitatea unui cuantum minim al creantei pentru admiterea unei cereri de deschidere a procedurii insolventei de 30.000 lei, cuantum care trebuie respectat atat la data introducerii cererii, cat si la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii.
A motivat instanta ca, desi cererea creditoarei indeplinea cerinta pragului minim al creantei la data inregistrarii ei pe rolul Tribunalului Constanta, modificarea Legii nr.85/2006, intervenita prin Legea nr.277/2009, impune un prag mai mare, modificare care trebuie avuta in vedere la data solutionarii cererii, potrivit principiului cu care legea veche nu poate ultraactiva.
Retinand ca, in speta, cuantumul creantei este sub pragul minim prevazut de lege, judecatorul sindic a respins cererea creditoarei ca nefondata.
Impotriva sentintei mentionate a declarat recurs creditoarea DGFP Constanta, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, cu urmatoarea motivatie, in esenta:
A sustinut recurenta ca cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost inregistrata la Tribunalul Constanta la data de 15.07.2009, astfel cum se precizeaza chiar in cuprinsul sentintei pronuntate, data la care aceasta indeplinea in totalitate conditiile prevazute de Legea nr.85/2006.
Astfel, potrivit art.31 coroborat cu art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 in vigoare la data inregistrarii cererii, "orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva" daca creanta "impotriva patrimoniului debitorului este creta, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile" si daca valoarea prag este mai mare de 10.000 lei.
Ulterior, intr-adevar, prin modificarile aduse Legii nr.85/2006, legiuitorul a prevazut cuantumul minim al creantei de 30.000 lei, insa aceste modificari au intrat in vigoare pe data de 17.07.2009, deci dupa data inregistrarii cererii.
Prin urmare, faptul ca instanta de judecata s-a pronuntat asupra cererii de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoare in data de 09.11.2009, nu justifica respingerea acesteia pe motiv ca, la data pronuntarii Sentintei civile nr.6882/COM/09.11.2009, cuantumul creantei este sub pragul minim prevazut de art.3 pct.12 din legea insolventei, articol a carui modificare a intrat in vigoare la data de 17.07.2009, dupa data introducerii actiunii.
In atare situatie apreciaza recurenta ca, cererea de deschidere a procedurii insolventei fata de debitoarea SC Z.A. SRL indeplineste elementele obligatorii si necesare prevazute de legea in vigoare la data de 15.07.2009.
Intimata debitoare, legal citata, nu a depus intampinare si nu a formulat cereri in aparare.
Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea a constatat ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Astfel, creditoarea DGFP Constanta a investit la data de 15.07.2009 Tribunalul Constanta cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva debitoarei SC Z.A. SRL Castelu, jud. Constanta, invocand o creanta certa, lichida si exigibila in suma de 12.329 lei.
Potrivit art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006, in forma in vigoare la data introducerii cererii, cuantumul minim al creantei pentru a putea fi introdusa cererea creditorului de deschidere a procedurii insolventei este de 10.000 lei.
Aceasta dispozitie legala ce instituia valoarea prag necesara pentru deschiderea procedurii a fost in vigoare pana la data de 17.07.2009 cand, conform Legii nr.277/2009 privind aprobarea OUG nr.173/2008, dispozitiile art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 au fost modificate, in sensul majorarii valorii prag la suma de 30.000 lei.
Curtea apreciaza ca, pana la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii 277/07.07.2009, dispozitii ce stabilesc valoarea prag in cuantum de 30.000 lei, cererile de deschidere a procedurii insolventei vor fi analizate prin prisma dispozitiilor art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 nemodificate, respectiv creditorul trebuie sa faca dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile in cuantum de minimum 10.000 lei.
O astfel de interpretare este data de imprejurarea ca dispozitiile legale ce instituie valoarea prag a creantei constituie norme de drept material, supuse principiului neretroactivitatii legii civile.
Principiul neretroactivitatii legii civile consacrat in chiar art.1 Cod civil conform caruia "legea dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva", a devenit un principiu constitutional, art.15 alin.2 din Constitutie stabilind ca "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".
Potrivit principiului enuntat, faptele creatoare sau modificatoare de situatii juridice sunt guvernate de legea in vigoare la data cand ele au avut loc, o lege ulterioara neputand sa aduca atingere constituirii unei situatii juridice chiar daca schimba conditiile necesare.
In atare situatie, creanta invocata in cererea de deschidere a procedurii insolventei trebuie analizata din prisma indeplinirii conditiilor cerute de legea insolventei la data sesizarii instantei, respectiv in raport da valoarea prag de 10.000 lei, conditie pe care recurenta creditoare o indeplineste, iar nu in temeiul unor dispozitii legale ce au intrat in vigoare ulterior sesizarii instantei.
Pentru considerentele expuse, constatand ca instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cererii de deschidere a procedurii, Curtea a apreciat ca, in cauza, sunt incidente dispozitiile art.312 alin.1 si 5 din Codul de procedura civila, si admitand recursul a dispus casarea hotararii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.