Cheltuieli de judecata in procedura arbitrala. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 275 din C.pr. civ. datorita imprejurarii ca debitorul comerciant este de drept in intarziere.
C.pr. civ., art. 274, art. 275
(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala
decizia comerciala nr. 1621/13.12.2010)
Prin sentinta arbitrala nr.111/13.05.2009 pronuntata de Curtea de Arbitraj Comercial International in dosarul nr.367/2008 s-a admis actiunea formulata de reclamanta SC PROTRUCK SRL impotriva paratei SC ALCS SRL si a fost obligata parata sa plateasca reclamantei suma de 415,16 lei cu titlu de penalitati de intarziere si suma de 1.866,74 lei reprezentand cheltuieli arbitrare.
Impotriva sentintei mentionate parata SC ALCS SRL a formulat actiune in anulare inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VI-a Comerciala sub nr.32180/3/2009.
In motivare parata arata ca intre aceasta si reclamanta s-a derulat un contract comercial avand ca obiect prestarea de servicii. Intrucat parata nu a achitat o parte din debitele inregistrate fata de reclamanta, aceasta s-a adresat tribunalului arbitral de pe langa CCIR.
Prin cererea de arbitrare, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 4,286,75 lei reprezentand contravaloare piese si a sumei de 415,16 lei reprezentand penalitati contractuale de intarziere.
Arata parata ca la primul termen, respectiv la data de 13.05.2009, reclamanta si-a restrans pretentiile la suma de 415,16 lei reprezentand cuantumul penalitatilor de intarziere deoarece SC ALCS SRL a achitat debitul principal.
Parata sustine ca prin concluziile scrise, la al doilea capat de cerere, a solicitat aplicarea disp.art.4 alin.(6) din Normele pricind taxele si cheltuielile, care stabilesc ca: "Daca reclamantul isi reduce pretentiile mai inainte de primul termen, inclusiv la acest termen, pentru care partile au fost legal citate, taxa arbitrala se calculeaza la valoarea obiectului cererii astfel redus".
Avand in vedere ca reclamanta si-a restrans pretentiile la valoarea de 415,16 lei, parata considera ca se impune aplicarea disp.art.4 alin.6, respectiv diminuarea taxei arbitrale prin raportarea ei la aceasta valoare.
Intrucat Tribunalul Arbitral nu s-a pronuntat asupra celui de al doilea capat de cerere al paratei si nu a diminuat valoarea taxei arbitrale, se solicita anularea in parte a sentintei arbitrale si obligarea Tribunalului Arbitral la diminuarea valorii taxei arbitrale.
In drept au fost invocate dispozitiile art.364 si urmatoarele Cod procedura civila, art.,79 lit.f), art.82 din Regulile de Procedura Arbitrala a Curtii de Arbitraj Comercial International.
A fost atasat dosarul nr.367/2008 al Curtii de Arbitraj Comercial International.
Parata nu a formulat intampinare.
Prin sentinta comerciala nr.997/9.02.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, in dosarul nr. 32180/3/2009 a fost respinsa ca neintemeiata actiunea in anulare formulata de reclamanta SC ALCS SRL, in contradictoriu cu parata SC P SRL, impotriva sentintei arbitrale nr.111/13.05.2009 pronuntata de Curtea de Arbitraj Comercial International in dosarul nr.367/2008.
Analizand cererea in anulare formulata, precum si circumstantele invocate cu privire la judecata in dosarul nr.367/2008 al Curtii de Arbitraj Comercial International, Tribunalul a constatat ca este neintemeiata solicitarea formulata.
Astfel, observand ca reclamanta si-a redus intr-adevar pretentiile aferente primului capat de cerere, insa doar dupa ce parata si-a stins datoria ca urmare a chemarii sale in judecata in fata instantei arbitrale, in mod corect a retinut aceasta din urma ca parata datoreaza, raportat la prevederile art. 274 C.pr.civ. si ale art.4 alin.6 din Normele privind taxele si cheltuielile arbitrale, intreaga suma perceputa de la reclamanta cu titlu de cheltuieli de arbitrare.
Cererea de chemare in judecata a paratei a facut ca aceasta sa fie pusa in intarziere, astfel ca recunoasterea pretentiilor reclamantei inainte de termenul de judecata nu ii mai poate aduce beneficiul scutirii de obligatia de a suporta cheltuielile de judecata, conform art. 275 C.pr.civ.
Impotriva sentintei comerciale nr. 997/9.02.2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala a declarat recurs reclamanta SC ALCS SRL, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala sub nr. 32180/3/2009.
In motivarea recursului se arata ca, prin cererea de arbitrare, intimata S.C. P. S.R.L. a solicitat obligarea sa la plata sumei de 4.286,75 lei reprezentand contravaloare piese si a sumei de 415,116 lei reprezentand penalitati contractuale de intarziere.
Asa cum Tribunalul Arbitral a retinut, inainte de primul termen, respectiv la 13.05.2009, reclamanta si-a restrans pretentiile la suma de 415,16 lei reprezentand cuantumul penalitatilor de intarziere deoarece recurenta a achitat debitul principal la data de 06.02.2009, plata facuta inainte de primul termen de judecata.
Avand in vedere ca reclamanta a confirmat Curtii, printr-o adresa oficiala faptul ca a incasat partial debitul solicitat si ca isi restrange pretentiile la valoare de 415,16 lei, inainte de primul termen, considera ca se impune aplicarea dispozitiilor articolului 4 al. 6, "Daca reclamantul isi reduce pretentiile mai inainte de primul termen, inclusiv la acest termen, pentru care partile au fost legal citate, taxa arbitrala se calculeaza la valoarea obiectului cererii astfel redus."
Art. 57. alin. (2) din Procedura de arbitraj, prevede:" Conform art. 134 din Codul de procedura civila, este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii."
Ca atare, pentru a se determina daca Curtea de arbitraj se afla sub incidenta articolelor mai sus mentionate - in special art. 4 alin. 6 din Normele privind taxele - si avea obligatia sa reduca taxa de timbru, instanta, de recurs trebuie sa verifice daca parata a achitat o parte din debit si daca a facut-o inainte sau chiar la primul termen de judecata.
In dosarul Curtii de arbitraj, conform citatiei comunicate partilor, primul termen de judecata a fost la data de 01.04.2009.
Conform incheierii de sedinta din data de 01.04.2009, completul de arbitraj nu s-a putut intruni intrucat unul dintre arbitrii a fost in imposibilitate de prezentare in sedinta, motiv pentru care s-a acordat un nou termen la data de 22.04.2009.
Astfel ca, primul termen de judecata asa cum este el definit de art. 134 din C.p.c. s-a prorogat la 22.04.2009 .
Conform dispozitiilor Procedurii de arbitraj, daca partile nu s-au inteles in privinta modului de suportare a cheltuielilor arbitrale, atunci sunt incidente prevederile articolului 50 alin. (9) din Reg. de Procedura Arbitrala care prevad: "In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral, daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate. Daca cererea de arbitrare este admisa in parte, cheltuiala reprezentand taxa arbitrala va fi acordata prin raportare la pretentiile admise. Tribunalul arbitral va acorda celelalte cheltuieli in masura in care va aprecia ca sunt justificate, in functie de imprejurarile cauzei."
Astfel ca, instanta de arbitraj, desi a fost sesizata cu o cerere in sensul stabilirii taxelor arbitrale la nivelul pretentiilor admise, inainte de primul termen de judecata, a ignorat dispozitiile imperative ale art. 4 alin 6 din Normele privind taxele si cheltuielile arbitrale si a obligat pe recurenta la plata integrala a taxei de timbru calculata la intregul debit solicitat ceea ce contravine dispozitiilor legale.
Impotriva acestei decizii, recurenta a formulat actiune in anulare intemeiata pe art. 364 si urm. Cod procedura civila si art. 82-84 din Regulile de Procedura Arbitrala ale Curtii de Arbitraj, actiune in anulare respinsa motivat de faptul ca recurenta a achitat debitul dupa sesizarea instantei arbitrale de catre intimata SC P. SRL, iar potrivit art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretentii este obligata la plata cheltuielilor de judecata.
Considera ca sentinta pronuntata de tribunal si atacata prin prezentul recurs a fost data cu aplicarea gresita a legii, respectiv cu aplicarea eronata a dispozitiilor articolului 274 Cod procedura civila, fara sa aiba in vedere dispozitiile art.359 alin.(2) Cod procedura civila care stabilesc: "in lipsa unei intelegeri intre parti, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte."
Instanta de fond trebuia sa analizeze si sa se raporteze cu prioritate la dispozitiile art. 50 alin. 9 Regulilor de Procedura Arbitrala si articolului 4 alin. 6 din Normele privind taxele si cheltuielile arbitrale, ca si legi speciale aplicabile in cauza, iar apoi sa se raporteze la legea generala - Codul de Procedura Civila care reglementeaza prin art. 359 coroborat cu prevederile art. 274, modul de cuantificare a cheltuielilor datorate si apoi obligativitatea partii care cade in pretentii la plata acestor cheltuieli.
Considera gresita modalitatea de aplicare cu prioritate a dispozitiilor art. 274 din Codul de procedura civila legea generala - de catre instanta de fond, in detrimentul legii speciale - Reg. de Arbitraj si Normele de stabilirea a taxelor - intrucat prin aceasta modalitate se omite stabilirea valorii exacte a cheltuielilor de judecata datorate de partea care pierde procesul.
Nu in ultimul rand, doreste sa invedereze instantei dispozitiile prevazute de art. 73 alin (2) din Regulile de Arbitraj care stabilesc urmatoarele; "Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, tribunalul arbitral, la cererea acestuia, va da o sentinta partiala in masura recunoasterii".
In procesul de fond, recurenta a recunoscut o parte a pretentiilor si a achitat aceste pretentii, iar la termenul legal stabilit de Regulile de Arbitraj, a formulat cerere scrisa de a fi pronuntata o sentinta corespunzatoare, iar in raport de dispozitiile privind cheltuielile de arbitraj a solicitat diminuarea acestora la nivelul prevazut de Normele privind stabilirea taxelor, solicitare asupra careia instanta nu s-a pronuntat.
Fata de cele aratate mai sus, solicita admiterea recursului, anularea totala a sentintei comerciale recurate, iar pe fond, admiterea actiunii in anulare si diminuarea taxelor reprezentand cheltuielile arbitrale de la valoarea maxima de 1880 lei la valoarea minima prevazuta de Normele privind stabilirea taxelor arbitrale.
In drept, invoca dispozitiile art. 4 alin. 6 din Normele privind stabilirea taxelor arbitrale, art. 50, art. 73, art. 3 si urm. din Regulile de Arbitraj precum si art. 366, 304, 364 si urm. din Codul de procedura civila.
Analizand sentinta recurata, prin prisma criticilor invocate in motivele de recurs, a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea apreciaza ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In primul rand, Curtea constata ca recurenta invoca practic un singur motiv de recurs constand in aplicarea gresita a legii, respectiv a dispozitiilor referitoare la cheltuielile arbitrale din Regulile de Arbitraj si Normele privind stabilirea taxelor arbitrale in raport cu normele generale cuprinse in art. 274 din C.pr. civ.
In raport cu acest unic motiv de nelegalitate, Curtea constata ca acesta nu este incident in cauza, deoarece pe de o parte dispozitiile art. 275 din C.pr. civ. excepteaza de la beneficiul reducerii cheltuielilor de judecata, situatia debitorului pus in intarziere, iar debitorul in materie comerciala este de drept in intarziere. Pe de alta parte, normele arbitrale invocate nu se refera neaparat la situatia unei plati partiale, efectuate ulterior introducerii cererii, ci la situatia restrangerii pretentiilor de catre reclamanta, iar acestea prevad posibilitatea reducerii taxei arbitrale datorate de catre reclamanta, respectiv debitul acestei parti, iar nu raportul juridic de drept procesual cu aspecte de drept substantial, care se naste ulterior intre reclamanta si parata.
De altfel, reclamantul nu si-a restrans pretentiile inainte de primul termen, ci ulterior acestuia, primul termen de judecata prevazut de art. 4 alin. 6 din Norme nefiind identic in procedura arbitrala, cu prima zi de infatisare reglementata de art. 57 din Regulile de procedura arbitrale si de art. 134 din C.pr. civ.
Cum dispozitiile art. 4 alin. 6 din Norme prevad o exceptie de la regula, acestea sunt de stricta interpretare si aplicare, asa incat nu vor fi extinse si la alte situatii asemanatoare.
Subliniind astfel faptul ca parata a achitat o parte din debit dupa formularea cererii arbitrale, precum si imprejurarea ca in materie comerciala, debitorul este de drept in intarziere, astfel ca art. 275 teza I din C.pr. civ. nu se aplica si nu in ultimul rand, faptul ca restrangerea pretentiilor reclamantului trebuie sa opereze inainte de primul termen de judecata, iar nu inainte de prima zi de infatisare ( art. 4 alin. 6 din Norme), Curtea, in temeiul art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct. 9 din C..pr. civ., a respins recursul ca nefondat, apreciind ca sentinta tribunalului este legala si temeinica ( E.R.).