Litigiu de munca avand ca obiect actiune in obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale. Netemeinicia unor astfel de pretentii decurgand din neprestarea muncii pe intreaga perioada de timp pentru care se solicita achitarea unor astfel de drepturi. Recurs admis.
- Codul Muncii, art. 154 alin. 1
Potrivit dispozitiilor art.154 alin.1 din Codul muncii salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat, in baza contractului individual de munca, in acest sens fiind si dispozitiile art.75 alin.1 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura industrie textila pe anii 2007-2010, care prevad faptul ca pentru munca prestata in conditiile prevazute de contractul individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului de munca.
Contrar sustinerilor recurentei care, din intreaga perioada solicitata de catre reclamanti recunoaste ca pretentiile salariale ce puteau fi acordate se refera cel mult la o jumatate de luna din luna mai 2009, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, (sens in care se aminteste procesul-verbal intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Teleorman, sub nr.6516/15.06.20096), rezulta ca reclamantii au prestat munca in folosul recurentei pana la data de 10.06.2009, cand s-a declansat greva generala.
Sustinerea recurentei privind desfasurarea unei activitati reduse de catre salariatii, in lunile aprilie si mai 2009, este infirmata de procesul-verbal mai sus indicat din care rezulta ca salariatii au fost obligati sa presteze munca peste programul normal de lucru cat si in zilele de repaos saptamanal si sarbatori legale fara sa li se plateasca acestora ore suplimentare.
De altfel, potrivit art.43 alin.1 din Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010, angajatorului ii revenea obligatia asigurarii conditiilor necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce-i revin in cadrul programului zilnic de munca stabilit.
Prin sentinta civila nr.1424/10.07.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman, s-a constatat ilegalitatea grevei declarate dispunandu-se incetarea acesteia, iar in considerentele acestei sentinte se retine faptul ca pana la momentul pronuntarii respectivei sentinte greva generala nu a incetat.
Asa fiind, criticile recurentei vizand acordarea in mod gresit a drepturilor salariale pe lunile aprilie-iunie 2009, sunt fondate, in parte, urmand a se respinge, ca neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata drepturilor salariale aferente perioadei 10.06.2009-30.06.2009, deoarece astfel cum s-a aratat mai sus, ulterior datei de 10.06.2009 salariatii, in urma declararii grevei generale nu au mai lucrat cel putin pana la data de 10.07.2009, cand a fost pronuntata sentinta nr.1424 de catre Tribunalul Teleorman, prin care s-a constatat ilegalitatea grevei.
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA NR. 1873 R DIN 23 APRILIE 2010
Prin sentinta civila nr.1818 din data de 11.11.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman – Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal, a fost admisa, in parte, actiunea civila formulata de reclamantul Sindicatul "P", in numele si pentru membrii sai de sindicat nominalizati in tabelul anexa actiunii, in contradictoriu cu paratii SC A.T. SRL si SC E SRL, asa cum a fost precizata si modificata la data de 15.07.2009 si, pe cale de consecinta, au fost obligate paratele la plata catre fiecare reclamant in parte a drepturilor salariale cuvenite si neachitate aferente lunilor aprilie, mai si iunie 2009, constand in plata salariului minim pe economie garantat, sume ce vor fi actualizate cu indicii de inflatie la data platii efective, au fost obligati paratii la plata catre fiecare reclamant in parte a contravalorii celor 36 tichete de masa cuvenite pe lunile aprilie, mai iunie 2009, sume ce urmeaza a fi reactualizate pe baza indicilor de inflatie la data platii efective si au fost respinse, ca nefondate capetele de cerere privind obligarea paratelor la plata impozitelor si contributiilor datorate la bugetul consolidat al statului, CAS, Fond de Sanatate, somaj, pentru fiecare reclamant in parte precum si cel privind obligarea celor doua parate la intocmirea documentatiei necesare pentru ca reclamantii sa poata beneficia de ajutorul de somaj, respectiv notificarea ITM cu privire la faptul ca SC A.T. SRL a sistat activitatea de productie si eliberarea catre fiecare reclamant in parte a adeverintelor necesare pentru inscrierea in baza de date a ITM in vederea incasarii ajutorului de somaj.
Prin aceeasi sentinta, au fost obligate paratele la plata catre reclamantul Sindicatul „P” a sumei de 4650 lei cheltuieli de judecata-onorariu avocat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, reclamantii sunt salariatii paratei S.C. A.T. SRL fiind incadrati pe baza unor contracte individuale de munca pe durata nedeterminata conform carnetelor de munca depuse la dosar.
In baza adresei nr.25/23.04.2009, incepand cu data de 8.05.2008 personalul S.C. E SRL a fost detasat - pe o perioada de 2 luni , respectiv pana la data de 8.07.2008 la S.C. A.T. SRL fiind prelungita prin anexa la decizie pe perioada 8.07.2008 /7.XI.2008.
S-a constatat ca in conformitate cu dispozitiile art.156 Codul Muncii - salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.
Reclamantii au prestat munca in perioadele lunilor aprilie , mai si iunie 2009 , asa cum reiese si din procesul verbal intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca, sub nr.6516/15.06.2009.
De altfel, reclamantii au depus la dosarul cauzei si protocolul incheiat in data de 7.05.2009 intre Sindicat si Patronat prin care acesta din urma se obliga sa achite drepturile salariale restante pana la data de 14.05.2009 precum si tichetele de masa, iar in Contractul Colectiv de Munca la nivel de ramura se prevede la art.75 (1) ca pentru munca prestata in conditiile prevazute de contractul individual de munca prestata in conditiile prevazute de contractul Individual de Munca , fiecare salariat, au dreptul la salariul in bani cuvenit la incheierea contractului de munca.
S-a mentionat ca art. 80 din acelasi act normativ dispune la alin. 1 lit. b ca adaosurile la salariul de baza sunt tichetele de masa, tichete de cadou , tichete de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.
S-a avut in vedere din probatoriul dosarului, ca in aceasta perioada personalul a fost miscat de la o societate la alta, respectiv detasat de la S.C. A.T. SRL la S.C. E SRL, revenind apoi la S.C. A.T. SRL.
In aceasta situatie, s-a apreciat ca paratele nu si-au indeplinit obligatiile de plata a salariilor si a tichetelor de masa pentru reclamanti.
S-a considerat ca sunt nefondate capetele de cerere privind obligarea paratelor la plata impozitelor si contributiilor datorate la bugetul consolidat al statului, CAS, fond de sanatate, somaj, precum si a documentatiei necesare pentru inscrierea in baza de date a I.T.M. in vederea obtinerii ajutorului de somaj, intrucat ele sunt subsidiare achitarii drepturilor salariale datorate de parate reclamantelor.
In momentul executarii sentintei si a platii drepturilor salariale datorate, paratelor le revine obligatia legala de a retine impozitele si contributiile datorate, iar in baza virarii acestora catre bugetul de stat, reclamantii vor putea fi inscrisi la fondul de somaj.
S-a precizat cu privire la cererea reconventionala, ca aceasta este nedovedita, avand in vedere si dispozitiile art.1169 Cod Civil, paratele reclamante neproducand nici o dovada in sustinerea ei.
Impotriva acestei hotarari s-a formulat recurs de catre recurenta SC A.T. SRL, care a criticat-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului, intemeiat pe dispozitiile art.3041 C.pr.civ., recurenta a aratat ca instanta de fond in mod gresit a acordat drepturi salariale pe lunile, aprilie mai si iunie 2009 fara ca reprezentantul salariatilor sindicatului P sa fi dovedit ca salariatii au lucrat in aceasta perioada.
S-au invocat in acest sens prevederilor art. 154 alin. 1, din Codul Muncii, potrivit carora "salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca", aratandu-se ca in anul 2009 din motive obiective datorate crizei economice dar si din motive subiective datorate inactivitatii salariatilor, s-a lucrat foarte putin, respectiv in luna aprilie s-au realizat 200 buc/zi in loc de 800buc/zi, confectii din tricotaj Anglia cu o manopera mica de 1 Lira sterlina/buc, comanda pierduta din lipsa productivitatii si nepredarea la timp a produsului finit, iar in luna mai de asemenea s-a lucrat foarte putin la comanda lansata de firma Lewinger, pentru confectionarea in sistem LOHN a unui numar de 5.476 paltoane diverse modele, din care s-au finalizat doar 390 buc, model Gabi, paltoane care au fost ridicate de firma beneficiara, odata cu toata comanda, pentru nerespectarea termenului de executie.
S-a mai aratat ca in luna mai au inceput protestele care s-au continuat in luna iunie, iar in data de 10 iunie salariatii au incetat lucrul, au intrat in greva generala in mod ilegal, conform sentintei civile nr.1424/10.07.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman, Sectia CMASCAF, lucrul nemaifiind reluat niciodata.
Sentinta instantei de fond a mai fost atacata si sub aspectul acordarii contravalorii a 36 de bonuri de masa pe lunile aprilie-iunie 2009, fara sa tina seama ca pe luna aprilie 2009, tichetele de masa au fost acordate conform tabelelor aflate la dosarul de fond filele 214-217, iar pentru luna mai se cuvin 6 tichete din totalul de 12, pentru ca salariatii mai mult au protestat decat au lucrat iar in luna iunie, pana in data de 11 cand s-a declansat greva in mod ilegal, nu s-a lucrat ci s-a protestat, deci nu se cuvin tichete de masa.
In sustinerea recursului recurenta a depus, in copie, un set de inscrisuri constand in contract de prelucrare in LOHN nr.381/18.04.2009, inscrisuri netraduse redactate in limbile germana si franceza, somatii de predare a marfurilor incredintate pentru productie in sistem LOHN, tabel nominal cu salariatii detasati la societatea recurenta.
Examinand sentinta atacata, prin prisma criticilor invocate si tinand seama de dispozitiile art.3041 C.pr.civ., Curtea constata urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.154 alin.1 din Codul muncii salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat, in baza contractului individual de munca, in acest sens fiind si dispozitiile art.75 alin.1 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura industrie textila pe anii 2007-2010, care prevad faptul ca pentru munca prestata in conditiile prevazute de contractul individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului de munca.
Contrar sustinerilor recurentei care, din intreaga perioada solicitata de catre reclamanti recunoaste ca pretentiile salariale ce puteau fi acordate se refera cel mult la o jumatate de luna din luna mai 2009, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, (sens in care se aminteste procesul-verbal intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca, sub nr.6516/15.06.20096), rezulta ca reclamantii au prestat munca in folosul recurentei pana la data de 10.06.2009, cand s-a declansat greva generala.
Sustinerea recurentei privind desfasurarea unei activitati reduse de catre salariatii, in lunile aprilie si mai 2009, este infirmata de procesul-verbal mai sus indicat din care rezulta ca salariatii au fost obligati sa presteze munca peste programul normal de lucru cat si in zilele de repaos saptamanal si sarbatori legale fara sa li se plateasca acestora ore suplimentare.
De altfel, potrivit art.43 alin.1 din Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010, angajatorului ii revenea obligatia asigurarii conditiilor necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce-i revin in cadrul programului zilnic de munca stabilit.
Prin sentinta civila nr.1424/10.07.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman, s-a constatat ilegalitatea grevei declarate dispunandu-se incetarea acesteia, iar in considerentele acestei sentinte se retine faptul ca pana la momentul pronuntarii respectivei sentinte greva generala nu a incetat.
Asa fiind, criticile recurentei vizand acordarea in mod gresit a drepturilor salariale pe lunile aprilie-iunie 2009, sunt fondate, in parte, urmand a se respinge, ca neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata drepturilor salariale aferente perioadei 10.06.2009-30.06.2009, deoarece astfel cum s-a aratat mai sus, ulterior datei de 10.06.2009 salariatii, in urma declararii grevei generale nu au mai lucrat cel putin pana la data de 10.07.2009, cand a fost pronuntata sentinta nr.1424 de catre Tribunalul Teleorman, prin care s-a constatat ilegalitatea grevei.
Este fondata, in parte si critica vizand obligarea in mod gresit de catre instanta de fond a paratelor la contravaloarea a 36 de bonuri de masa pe lunile aprilie-iunie 2009, deoarece conform tabelelor aflate la filele 214-217 din dosarul de fond, semnate de catre salariatii, rezulta ca societatea a acordat tichetele de masa aferente lunii aprilie 2009, iar in ceea ce priveste luna iunie 2009, contravaloarea tichetelor de masa se cuvine salariatilor proportional cu perioada lucrata, respectiv 01-09.06.2009.
Drept consecinta, vazand si dispozitiile art.312 C.pr.civ., Curtea va admite recursul, va modifica, in parte, sentinta atacata, in sensul ca va respinge, ca neintemeiat, capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata drepturilor salariale aferente perioadei 10.06.2009-30.06.2009 si va respinge, ca neintemeiat, capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata contravalorii tichetelor de masa pentru luna aprilie 2009 si 10.06.2009-30.06.2009.