Pensie militara de serviciu. Baza de calcul a pensiei. Activitate desfasurata in conditii deosebite
Art. 23, art. 48 alin. 1 lit. a), art. 50 din Legea nr. 164/2001
H.G. nr. 1294/2001
Cum, potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, cuantumul pensiilor militare se actualizeaza in raport de majorarile soldelor cadrelor militare in activitate, recurentul beneficiind de actualizarea pensiei in conditiile prevazute de lege, nu se poate retine ca acesta a fost prejudiciat, ca urmare a crearii unei situatii dezavantajoase, prin raportare la alte categorii de personal sau la situatia altor persoane care au avut solda de grad si functia unui maistru militar clasa a III-a.
In conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 164/2001, procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite sau speciale se acorda cadrelor militare care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani in conditii deosebite sau 15 ani in conditii speciale. Daca au lucrat mai putin, la procentele corespunzatoare activitatii desfasurate in conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat in conditii speciale sau deosebite.
In raport de dispozitiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, in vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevazute la art. 49 sunt obligate sa intocmeasca dosarul de pensionare, acestea purtand intreaga raspundere pentru exactitatea datelor inscrise. Or, in speta, o atare obligatie revenea, conform art. 49 alin. 1 pct. A lit. a) din Legea nr. 164/2001, unitatii militare din care a facut parte militarul.
Decizia civila nr. 5438/R din 07 octombrie 2009
Prin sentinta civila nr.2738 din data de 31.03.2009, pronuntata in dosarul nr. 41192/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins actiunea formulata de reclamantul B.S. in contradictoriu cu paratul Ministerul Apararii Nationale, ca neintemeiata.
In motivarea solutiei, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Din copia deciziei nr. 241/26.06.2006 emisa de MApN - Comisia de contestatii pensii, rezulta ca reclamantului i s-a stabilit initial, prin decizia nr. 0110738/20.04.2006, dreptul la pensia de invaliditate, incepand cu data de 01.07.2005. Contestatia formulata impotriva acestei decizii a fost admisa in parte si s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensie, urmand a i se acorda pensia al carei cuantum este mai avantajos.
Prin decizia nr. 0110738/11.10.2006, de revizuire si de acordare a pensiei de serviciu in loc de pensie de invaliditate, reclamantului i s-a acordat pensie de serviciu, incepand cu data de 01.09.2006, in raport de o solda lunara bruta ca baza de calcul a pensiei de 705 lei.
Impotriva acestei decizii a fost formulata contestatie, care a fost respinsa, prin decizia nr. 448/22.12.2006, de catre Ministerul Apararii -Comisia de Contestatii Pensii.
Contestatorul a criticat aceasta decizie in raport de baza de calcul in functie de care a fost stabilita pensia cuvenita, considerand ca aceasta nu a fost corect determinata, precum si prin prisma faptului ca nu au fost avute in vedere conditiile deosebite in care si-a desfasurat activitatea.
Prima instanta a avut in vedere dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, potrivit carora baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunara bruta avuta in ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzatoare la data trecerii in rezerva, precum si prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999, in conformitate cu care cadrele militare in activitate si militarii angajati pe baza de contract au dreptul la o solda lunara, compusa din: solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda, gradatii si indemnizatia de dispozitiv.
Din copia fisei de pensie depusa la dosar, a mai retinut Tribunalul, rezulta ca reclamantul a avut gradul militar de maistru militar clasa a III a la arma marina.
Din anexa 1 pct. c) din Legea nr. 138/1999, rezulta ca pentru maistrii militari clasa a-III-a coeficientul de ierarhizare ai soldelor de grad este 1,30.
Din anexa 1 pct. a) din Legea nr. 138/1999, rezulta ca solda de functie in cazul functiilor corespunzatoare gradului de maistru militar este de 1,90, in cazul studiilor medii.
Tot conform fisei de pensie, s-a stabilit ca reclamantul a beneficiat de gradatii si indemnizatie de dispozitiv.
Concluzia Tribunalului a fost in sensul ca paratul a stabilit corect si legal baza de calcul a pensiei reclamantului si ca a avut in vedere la stabilirea drepturilor de pensie atat solda de grad cat si solda de functie.
S-a retinut ca, prin inmultirea coeficientului de ierarhizare de 1,30 cu valoarea de referinta sectoriala de 1658222 lei, rezulta valoarea soldei de grad de 2155688 lei, rotunjita la 216 lei; prin inmultirea coeficientului de ierarhizare de 1,90 cu valoarea de referinta sectoriala de 1658222 lei rezulta valoarea soldei de functie de 3150621 rotunjita la 316 lei. Aplicarea gradatiilor de 6% (potrivit art. 11 alin.5 din Legea nr. 138/1999, fiecare gradatie reprezinta 6% din solda de functie, solda de grad, solda de merit si indemnizatia de comanda) la suma celor doua solde cumulate de 532 lei(deoarece din fisa de pensie nu rezulta ca partea a avut solda de merit si indemnizatie de comanda) determina o valoare a gradatiilor de 32 lei iar aplicarea procentului de 25% la suma tuturor elementelor de mai sus cumulate determina o valoare de indemnizatiei de dispozitiv de 141 lei (potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare in activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili beneficiaza de o indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariul de baza).
Toate elementele soldei cumulate sunt in valoare de 705 lei, care constituie baza de calcul a pensiei.
Sub aspectul celei de a doua critici referitoare la faptul ca paratul nu ar fi avut in vedere conditiile deosebite in care reclamantul si-a desfasurat activitatea, Tribunalul s-a raportat la dispozitiile art. 49 alin.1 lit. a) si art. art. 50 alin.1 din Legea nr. 164/2001, constatand, din economia dispozitiilor legale mai sus mentionate, ca paratul avea obligatia sa procedeze la stabilirea dreptului la pensie, dar in baza actelor existente in dosarul de pensionare.
Cum, in fisa de pensie, doar perioada 01.01.1969-15.08.1971 a fost incadrata in grupa I de munca, iar restul perioadei nu este incadrata in conditii deosebite sau speciale, paratului nu i se poate retine vreo culpa in sensul mentionat de catre reclamant.
Astfel, a mai retinut prima instanta, in decizie se mentioneaza ca, din vechimea in serviciu de 4 ani 10 luni 28 zile, perioada de 2 ani 7 luni 14 zile (01.01.1969-15.08.1971, conform fisei de pensie) este considerata timp lucrat in conditii speciale, pentru care s-a acordat un spor de 50% respectiv de 1 an 3 luni 22 zile.
In consecinta, s-a retinut ca paratul a procedat in conformitate cu dispozitiile art. 23 alin.2 lit. b) din Legea nr. 164/2001.
Critica reclamantului a privit, astfel cum a retinut instanta de fond, modul de intocmire a fisei de pensie, operatiune care potrivit dispozitiilor legale aplicabile in cauza este atributul exclusiv al unitatii militare din care a facut parte militarul aceasta purtand intreaga raspundere pentru exactitatea datelor inscrise.
In opinia Tribunalului, atata vreme cat fisa de pensie nu a fost modificata pana la data solutionarii cererii de pensionare sau a contestatiei promovate impotriva acesteia, paratul nu putea proceda la stabilirea drepturilor de pensie prin raportare la o alta situatie de fapt decat cea care rezulta din fisa de pensie.
Fata de datele concrete din speta, Tribunalul a considerat ca recunoasterea si a altor perioade ca fiind perioade in care s-ar fi desfasurat activitati in conditii deosebite sau speciale de munca, peste ceea ce se mentioneaza in fisa de pensie, nu poate fi obtinuta in calea de atac exercitata impotriva deciziei de pensionare, ci pe cale separata, urmand ca, in situatia in care o astfel de recunoastere ar exista, aceasta sa constituie temei pentru revizuirea drepturilor de pensie.
In concluzie, Tribunalul a constatat ca nu se poate dispune obligarea paratului la recalcularea pensiei militare de serviciu si plata retroactiva a drepturilor banesti cuvenite de la data solicitata, cata vreme decizia contestata nu este netemeinica.
Impotriva sus mentionatei hotarari, in termenul legal, a declarat recurs motivat B.S., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de recurs, care pot fi incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 5 si 9 din Codul de procedura civila, recurentul a aratat, in esenta, urmatoarele:
Tribunalul nu si-a exercitat rolul activ, nu a verificat calculul expus de intimat in intampinare, pe care, insa, si l-a insusit si nu a impus paratului prezentarea intregului material intocmit de unitatea in care recurentul a activat, in conditiile in care, in raport de dispozitiile art. 5 si 9 din Legea nr. 164/2001 si ale H.G. nr. 1294/2001, Ministerul Apararii putea sa stabileasca daca recurentul beneficia de sporurile pentru conditii speciale sau deosebite, conform anexelor 1-6 ale H.G. nr. 1294/2001.
Prin urmare, motivarea primei instante in sensul ca nu poate obliga paratul la recalcularea pensiei militare de serviciu si la plata retroactiva a drepturilor banesti decat dupa exercitarea unei cai de atac separate impotriva unitatii militare nu este temeinica, mai ales ca aceasta unitate militara este subordonata paratului, care dispune de parghiile legale de control pentru asigurarea aplicarii Legii nr. 164/2001 si a legislatiei conexe.
A mai aratat recurentul ca, referitor la baza de calcul a pensiei, respectiv solda lunara, simplul exercitiu matematic de determinare a acesteia, conform celor aratate de parata prin intampinare, fara a avea la baza intregul dosar de pensionare, nu poate constitui justificarea netemeiniciei contestatiei formulate.
Prin intampinarea depusa, intimatul a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei atacate, ca fiind legala si temeinica.
In recurs, nu au fost administrate probe noi.
Analizand intregul material probator administrat in cauza, prin prisma criticilor formulate, precum si sub toate aspectele, conform dispozitiilor art. 304/1 din Codul de procedura civila, Curtea constata ca recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare:
Situatia de fapt a fost corect retinuta de prima instanta, in sensul ca recurentului i s-a stabilit initial, prin decizia nr. 0110738/20.04.2006, dreptul la pensia de invaliditate, incepand cu data de 01.07.2005. Contestatia formulata impotriva acestei decizii a fost admisa in parte si, in consecinta, prin decizia nr. 0110738/11.10.2006, de revizuire si de acordare a pensiei de serviciu in loc de pensie de invaliditate, reclamantului i s-a acordat pensie de serviciu, incepand cu data de 01.09.2006, in raport de o solda lunara bruta ca baza de calcul a pensiei de 705 lei.
Impotriva acestei decizii a fost formulata contestatie, care a fost respinsa, prin decizia nr. 448/22.12.2006, de catre Ministerul Apararii -Comisia de Contestatii Pensii.
La pct. 5 al ultimei decizii emise, se face mentiunea ca, pentru stabilirea drepturilor de pensie, a fost avuta in vedere, ca baza de calcul a pensiei, o solda lunara bruta in cuantum de 705 lei, contestata de beneficiarul drepturilor de pensie.
In cauza, nu se regaseste motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.
Astfel, nu poate fi primita critica recurentului potrivit careia prima instanta a procedat la solutionarea cauzei pe baza unui probatoriu incomplet si nu si-a exercitat rolul activ, in sensul de a solicita intregul dosar de pensie, respectiv intregul material intocmit de unitatea la care recurentul a activat, pentru a verifica modul de stabilire a pensiei militare.
Se retine ca pensia militara a fost stabilita pe baza elementelor determinate conform Legii nr. 138/1999, in raport de datele inscrise la pct. 11 din Fisa de pensie intocmita de UM necontestata de recurent, astfel incat in mod just aceasta a fost avuta in vedere de intimatul Ministerul Apararii, Directia Financiar - Contabila la stabilirea pensiei militare de serviciu.
In raport de dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, in conformitate cu care baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunara bruta avuta in ultima luna de activitate si fata de mentiunile din Partea a III-a a Fisei de pensie, care, asa cum s-a aratat anterior si cum corect a retinut si instanta de fond, nu au fost contestate, Tribunalul, in mod just, verificand calculul realizat de emitentul deciziei de pensie (operatiune pe deplin posibila pe baza materialului probator administrat) a constatat corectitudinea acestuia, motiv pentru care si l-a insusit.
In acest context, in mod just instanta de fond a apreciat ca nu sunt necesare probe suplimentare, cata vreme contestatorul nu a solicitat administrarea unei probe cu expertiza contabila si nici nu a indicat concret in ce consta greseala de calcul savarsita de emitentul deciziei sub aspectul stabilirii soldei lunare brute ca baza de calcul a pensiei.
Cum, potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, cuantumul pensiilor militare se actualizeaza in raport de majorarile soldelor cadrelor militare in activitate, recurentul beneficiind de actualizarea pensiei in conditiile prevazute de lege, nu se poate retine ca acesta a fost prejudiciat, ca urmare a crearii unei situatii dezavantajoase, prin raportare la alte categorii de personal sau la situatia altor persoane care au avut solda de grad si functia unui maistru militar clasa a III-a.
De asemenea, este lipsita de suport critica recurentului in sensul ca algoritmul de calcul utilizat atat de intimat, cat si de prima instanta este aplicabil numai gradelor militare superioare, iar nu si in situatia sa.
Si in ce priveste cel de al doilea capat de cerere privind acordarea sporului corespunzator activitatii prestate in conditii deosebite, se retine ca solutia primei instante este temeinica si legala.
Atat prin decizia privind acordarea pensiei de invaliditate, cat si prin decizia de acordare a pensiei de serviciu, s-a retinut ca recurentul a realizat o vechime in serviciu de 4 ani 10 luni si 28 de zile, din care in conditii speciale 2 ani 7 luni si 14 zile, pentru care s-a acordat un spor 50%, respectiv 1 an 3 luni si 22 zile.
In conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 164/2001, procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite sau speciale se acorda cadrelor militare care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani in conditii deosebite sau 15 ani in conditii speciale. Daca au lucrat mai putin, la procentele corespunzatoare activitatii desfasurate in conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat in conditii speciale sau deosebite, astfel:
La stabilirea pensiei se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in asemenea conditii: a) 1 an si 3 luni in cazul celor care si-au desfasurat activitatea in conditii deosebite; b) 1 an si 6 luni in cazul celor care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale; c) 2 ani in situatie de razboi sau in alte conditii prevazute prin hotarare a Guvernului.
In mod just, prima instanta a constatat ca paratul a procedat cu respectarea dispozitiei legale mai sus evocate, fapt care rezulta fara dubiu din mentiunile inscrise in deciziile de pensie.
Sub un alt aspect, se retine ca, in mod corect instanta de fond a avut in vedere dispozitiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, in conformitate cu care, in vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevazute la art. 49 sunt obligate sa intocmeasca dosarul de pensionare, acestea purtand intreaga raspundere pentru exactitatea datelor inscrise. Or, in speta, o atare obligatie revenea, conform art. 49 alin. 1 pct. A lit. a) din Legea nr. 164/2001, unitatii militare din care a facut parte militarul.
Prima instanta a facut o corecta analiza a materialului probator administrat in cauza, retinand ca, in fisa de pensie, doar perioada 01.01.1969-15.08.1971 a fost incadrata in grupa I de munca, restul activitatii nefiind incadrata in conditii deosebite sau speciale.
Pentru considerentele mai sus expuse, nu poate fi primita nici critica recurentului in sensul ca prima instanta a ignorat nesocotirea de catre intimat a dispozitiilor art. 5 si art. 9 din Legea nr. 164/2001.
In consecinta, nu subzista in cauza nici motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Cum prima instanta a interpreta corect materialul probator administrat in cauza si a facut o justa interpretare si aplicare a dispozitiilor legale incidente, Curtea constata ca hotararea atacata este legala si temeinica, urmand a fi mentinuta, astfel incat, in raport de dispozitiile art. 312 din Codul de procedura civila, va respinge recursul, ca nefondat.