Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani.

Liberarea provizorie sub control judiciar. Conditiile liberarii

-art. 160 alin. 1 Cod procedura penala;
-art. 1602 alin. 2 Cod procedura penala

Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica pe invinuit sau inculpat sa savarseasca alte infractiuni sau ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
In speta, Curtea a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar avand in vedere activitatea infractionala foarte ampla a inculpatilor si exista riscul refacerii grupului infractional nefiind indeplinite astfel conditiile prev. de art. 1602 alin. 2 Cod procedura penala.

Prin incheierea de sedinta din data de 17.04.2009,Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a Penala a admis cererile formulate de inculpatii A. R.L., A. A. A. - si S. A. A. de liberare provizorie sub control judiciar.
In baza art.1601 rap.la art.1602 alin.1 si 2 si art.1608a alin.2 Cpp a dispus punerea in libertate provizorie a inculpatilor.
In baza art.1602 alin.3 Cpp inculpatii sunt obligati - ca pe timpul liberarii provizorii - sa respecte urmatoarele obligatii: sa nu depaseasca limita teritoriala a municipiului Bucuresti decat in conditiile stabilite de instanta; sa se prezinte la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati; sa se prezinte la organul de politie din raza teritoriala in care domiciliaza conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori sunt chemati; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In baza art.1602 alin .31 Cod procedura penala a obligat pe inculpati sa nu se apropie de coinculpati si de martori si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
A atras atentia inculpatilor ca in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor ce le revin, se va lua fata de ei masura arestarii preventive.
In baza art.192 alin.3 Cod procedura penala , cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Pentru a dispune astfel,tribunalul a retinut ca sunt indeplinite conditiile prev.de art.1602 alin.1 si 2 Cod procedura penala.
Astfel pedepsele prevazute de lege pentru infractiunile deduse judecatii

nu depasesc 18 ani inchisoare; nu exista date din care sa rezulte necesitatea de a-i impiedica pe inculpati sa savarseasca alte infractiuni sau ca acestia ar incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti sau martori, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea
fapte.
Aceasta concluzie rezulta in primul rand din modul de desfasurare a urmaririi penale,faza in care inculpatii au avut o atitudine sincera, cooperanta - in sensul identificarii si tragerii la raspundere penala si a altor persoane care au savarsit fapte de aceeasi natura, motiv pentru care prin chiar rechizitoriul parchetului s-a retinut pentru inculpatii A. A. si S.A. aplicarea art.9 alin.2 din Legea 39/2003 - potrivit cu care limitele pedepselor prevazute de lege se injumatatesc.
In al doilea rand, daca pana acum instanta a considerat ca nu exista nici macar inceput un nou probatoriu, in acest moment procesual - cand inculpatii au fost ascultati, au recunoscut faptele asa cum au fost retinute in sarcina lor, si-au mentinut in totalitate declaratiile amanuntite date in cursul urmaririi penale, precum si denunturile formulate in cauza - tribunalul a constatat ca nu mai subzista pericolul ca inculpatii sa incerce sa zadarniceasca aflarea adevarului.
Atat prin prisma dispozitiilor nationale, cat si din perspectiva CEDO, se impune ca liberarea provizorie sub control judiciar sa nu fie conditionata de gravitatea infractiunilor (mai mult decat prevede alin.1 al art.1602 Cpp), ci aceasta masura trebuie subordonata garantarii prezentarii inculpatilor la audieri (ceea ce s-a si realizat in sedinta publica de azi), precum si evitarii unei stari de pericol sau a obstructionarii justitiei.
In raport de aceste ultime considerente,se are in vedere si imprejurarea ca de la data ultimului act material retinut de acuzare (anul 2007) si pana la arestarea lor (august 2008), inculpatii nu au disparut din tara si nu au comis alte fapte si nu exista date din care sa rezulte ca vor incerca in vreo modalitate obstructionarea judecatii.
Mai mult, presupusul grup infractional - mai putin cei trei inculpati - judeca in stare de libertate, iar durata arestarii preventive - de 9 luni de zile - daca se va prelungi, depaseste un termen rezonabil; in acest sens tribunalul a avut in vedere respectul cuvenit pentru principiul prezumtiei de nevinovatie, toate argumentele existente la dosarul cauzei impotriva; existentei unei necesitati de ordin public care sa mai justifice o asemenea masura, precum si faptul ca desfasurarea judecatii se va prelungi in timp datorita volumului mare al materialului proba tor ce urmeaza a fi administrat, ceea ce nu este imputabil inculpatilor.

Liberarea inculpatilor - cu obligatia de a respecta masurile impuse de instanta - asigura buna desfasurare a procesului penal, iar in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor stabilite de instanta se ia fata de inculpati din nou masura arestarii preventive, asa cum prevad expres dispozitiile art.1602 alin.32 Cpp.
In consecinta, tribunalul a admis cererile formulate de inculpati, a dispus punerea in libertate provizorie a acestora si ii va obliga sa respecte obligatiile prevazute de art.1602 alin.3 Cpp, precum si obligatia stabilita de instanta - conform art.1602 alin.31 Cpp - de a nu se apropia de coinculpati si de martori si de a nu comunica cu acestia direct sau indirect.
Impotriva acestei incheieri, a declarat recurs Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie criticand-o sub aspectul gresitei admiteri a cererilor de liberare sub control judiciar,considerand ca prin punerea in libertate a inculpatilor exista pericolul refacerii grupului infractional.
Analizand legalitatea si temeinicia incheierii recurate,in raport de criticile aduse,precum si conform prevederilor art.3856 alin.3 Cod procedura penala Curtea constata ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Avand in vedere activitatea infractionala foarte ampla,in sensul ca exista indicii,concrete ca au fost falsificate stampile si un numar foarte mare de inscrisuri,fapt care a adus la acordarea vizei de intrare pe teritoriul Romaniei,mai multor cetateni irakieni, subzista riscul refacerii grupului infractional,nefiind indeplinite astfel conditiile prev.de art.1602 alin.2 Cod procedura penala.
De altfel,in cauza s-a mentinut starea de arest a inculpatilor si pe temeiul legat de pericolul pe care inculpatii il prezinta pentru ordinea publica,daca ar fi lasati in stare de libertate, al carui continut il reprezinta, printre altele, chiar aspectul referitor la temerea savarsirii de noi infractiuni in cazul in care inculpatii ar beneficia de punere in libertate.
Astfel fiind,Curtea,in temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedura penala va admite recursul declarat de Parchet si va casa incheierea recurata numai cu privire la inculpati,respingand ca neintemeiate cererile de liberare sub control judiciar formulate de acestia.
Intrucat la aceeasi data Curtea a dispus disjungerea solutionarii cauzei privind recursul Parchetului in legatura cu respingerea cererii acestuia de luare a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara fata de alti inculpati din aceasta cauza, Curtea va acorda termen cu citarea intimatei U. E. N.

(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I-a Penala - Decizia penala nr.598/28 aprilie 2009).