Domenii asociate:
- arest preventiv
- procedura penala
DOSAR NR. 4883/3/2007
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala si pentru cauze de minori si de familie, incheierea din 10 decembrie 2008
Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea. Obligatiile impuse inculpatului. Modificarea acestora. Controlul instantei asupra supravegherii exercitate de catre organele de politie. Principiul proportionalitatii intre restrangerea adusa libertatii persoanei si scopul urmarit.
In temeiul art. 145 alin. (23) Cod procedura penala si avand in vedere ca luarea masurii obligarii de a nu parasi tara si obligatiile impuse in acest context reprezinta restrangeri ale libertatii persoanei, instanta are posibilitatea ca, ulterior luarii acestei masuri, sa controleze si sa stabileasca limitele in care organele de politie exercita supravegherea inculpatilor, pentru evitarea unor eventuale abuzuri.
art. 145 alin. (23) Cod procedura penala
Prin cererea formulata la termenul din 5 noiembrie 2008, inculpata a solicitat instantei modificarea planului de supraveghere intocmit de organele de politie ca urmare a luarii masurii obligarii de a nu parasi tara, aratand ca nu se justifica prezentarea sa de doua ori pe saptamana la sectie si ca, in raport de varsta sa inaintata, masura este mai mult decat excesiva.
In sustinerea cererii s-au depus la dosar copii ale graficului de prezenta intocmit cu ocazia prezentarii sale la politie.
Curtea a dispus efectuarea unei adrese la Sectia de politie care exercita supravegherea inculpatei, pentru comunicarea planului de supraveghere. Relatiile solicitate nu au putut fi comunicate, aratandu-se ca acestea reprezinta informatii clasificate, sectia de politie confirmand insa faptul ca potrivit cutumei, se dispune obligarea inculpatilor de a se prezenta de doua ori pe saptamana la sediul politiei, la persoana desemnata cu supravegherea sa. De asemenea, s-au comunicat copiile proceselor verbale intocmite cu ocazia prezentarii inculpatei in executarea masurii.
In raport de aceste imprejurari si de faptul ca sustinerile inculpatei sunt confirmate de relatiile sosite de la sectia de politie, Curtea a apreciat ca nu mai este necesar sa insiste in comunicarea planului de supraveghere, putand dispune o masura in baza probelor existente la dosar.
Deliberand asupra cererii formulate, Curtea constata in primul rand ca aceasta este admisibila, prin raportare la dispozitiile art. 145 alin. (23) Cod procedura penala. Astfel, potrivit textului mentionat, daca pe durata obligarii de a nu parasi localitatea [sau tara - art. 1451 alin. (2) C.proc.pen.] au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie inlocuirea sau incetarea celor existente, procurorul sau instanta dispune aceasta prin incheiere sau ordonanta motivata.
Desi inculpata a solicitat modificarea planului de supraveghere, cererea este calificata de Curte ca fiind intemeiata pe dispozitiile susmentionate, aceasta solicitand, practic, un control din partea instantei si stabilirea unor limite in care organele de politie sa actioneze. Dat fiind faptul ca luarea masurii obligarii de a nu parasi tara si impunerea unor obligatii reprezinta restrangeri ale libertatii persoanei, este normal ca instanta sa aiba posibilitatea sa stabileasca anumite limite in cadrul carora sa se exercite supravegherea inculpatei, pentru a se evita eventuale abuzuri.
Curtea constata ca prin incheierea de sedinta din 02.04.2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala a inlocuit masura arestarii preventive a inculpatei cu obligarea acesteia de a nu parasi tara, impunand si obligarea acesteia de a se prezenta la Sectia de politie in a carei raza isi are domiciliu, conform programului de supraveghere stabilit de respectivul organ de politie, sau ori de cate ori este chemata.
Din probele existente la dosar (procesele verbale intocmite de politie si relatiile comunicate instantei) rezulta ca inculpata este chemata la Sectia de politie de doua ori pe saptamana, in jurul orei 900 dimineata, unde semneaza graficul de prezenta, confirmandu-se astfel indeplinirea obligatiei.
In raport de varsta inaintata a inculpatei, de pozitia sa procesuala de totala colaborare cu organele judiciare, de scopul urmarit prin luarea masurii obligarii de a nu parasi tara, Curtea constata nejustificata aceasta chemare a sa la un interval considerat extrem de scurt, fiind incalcat astfel principiul proportionalitatii intre restrangerea adusa libertatii persoanei si scopul urmarit.
Ca atare, Curtea apreciaza ca se impune stabilirea unor limite rezonabile in cadrul carora sa se desfasoare programul de supraveghere, astfel ca, in baza art. 145 alin. (23) Cod procedura penala, a dispus inlocuirea obligatiei prevazute de art. 145 alin. (11) lit. b) C.proc.pen. impusa inculpatei V.I.M., constand in prezentarea sa la Sectia de politie in a carei raza isi are domiciliu conform programului de supraveghere stabilit de respectivul organ de politie sau ori de cate ori este chemata, luata prin incheierea de sedinta din 2.04.2008 a Tribunalului Bucuresti - Sectia I Penala (prin care s-a inlocuit masura arestarii preventive a inculpatei cu obligarea acesteia de a nu parasi tara), cu obligatia acesteia de a se prezenta la Sectia de politie in a carei raza isi are domiciliu din 10 in 10 zile, conform programului de supraveghere ce urmeaza a fi stabilit in acest sens de sectia de politie.
Au fost mentinute celelalte obligatii impuse inculpatei in temeiul art. 1451 alin. (2) cu referire la art. 145 alin. (11) si (12) C.proc.pen. prin incheierea de sedinta susmentionata.
S-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 145 alin. (22) C.proc.pen.
Masura dispusa a fost comunicata sectiei de politie desemnata cu supravegherea inculpatei.