Tip: sentinta penala
Nr./Data: 58/12.10.2009
Autor: Judecatoria Buhusi
Domenii asociate: infractiuni
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata ca prin rechizitoriul nr.1050/P/2008 din data de 30.03.2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi a fost trimis in judecata inculpatul G.V. pentru savarsirea infractiunii de profanare de morminte prevazuta de art.319 din Codul penal cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal, constand in aceea ca in noaptea de 03/04.12.2008 in timp ce se afla la priveghiul vecinului sau decedat,a taiat cu un briceag cadavrul la nivelul fetei si gatului,dupa ce anterior consumase bauturi alcoolice.
Inculpatul, legal citat s-a prezentat in fata instantei dar a invocat dreptul la tacere conform art. 70 cod penal. Pe parcursul cercetarii judecatoresti inculpatul nu a fost asistat.
Instanta a procedat la audierea martorilor din lucrari, G. G.,G. D.,G. D.,G. I.,C. A. si G. N.,declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar .
Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 03/04.12.2008 invinuitul G. V. a mers la priveghi la vecinul sau G. C., care decedase la data de 02.12.2008.Cadavrul se afla in sicriu, intr-o camera a locuintei sale, in care venisera mai multe persoane la priveghi. Rudele defunctului le-au cinstit cu bauturi alcoolice , conform traditiei.
Invinuitul a consumat bauturi alcoolice in cantitati mai mari.Dupa miezul noptii a adormit pe patul de langa sicriu. S-a trezit in jurul orei 3,00.Era singur in camera .Rudele defunctului iesisera sa bea cate o cafea.Invinuitul avea asupra sa un cutit tip “briceag”.Dupa ce s-a trezit, a taiat cadavrul cu acest cutit, la nivelul fetei si gatului, producandu-i multiple plagi taiate si profunde. A abandonat cutitul in sicriu si a iesit afara. A fost condus pana la iesirea din curte de fiul defunctului, G. D. si de sotia acestuia.
In momentul in care invinuitul a iesit din locuinta, acestia se aflau in curte. Dupa plecarea invinuitului , au intrat in casa si au observat cadavrul taiat si cutitul in sicriu. Au sesizat imediat organele de politie, care s-au deplasat la fata locului si au cercetat locul faptei.
Situatia de fapt retinuta de instanta este dovedita prin urmatoarele mijloace de proba: procesul-verbal de consemnare a plangerii; procesul-verbal de cercetare la fata locului, planse fotografice, certificatul de deces al numitului G. C., raportul SML B. de examinare a cadavrului, declaratiile martorilor, precum si cu declaratiile inculpatului de la urmarire penala care a recunoscut fapta.
In drept, fapta inculpatului G. V. care, in noaptea de 03/04.12.2008 de a taia,pe fondul consumului exagerat de alcool, cadavrul numitului G. C. cu un briceag la nivelul fetei si al gatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte prevazuta de art.319 din Codul penal.
De asemenea, instanta constata ca inculpatul a savarsit infractiunea retinuta in sarcina sa in stare de recidiva mare postexecutorie, prevazuta de art.37 al.1 lit. b din Codul penal, avand in vedere ca prin sentinta penala nr.110/29.01.1999 a Judecatoriei Roman, , inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, din executarea careia a fost liberat conditionat la 29.08.2001, cu un rest ramas neexecutat de 592 zile, iar pentru infractiunea ce face obiectul cauzei deduse judecatii legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an.
Avand in vedere cele expuse, instanta va aplica inculpatului pentru infractiunea retinuta in sarcina sa pedeapsa inchisorii, care sa corespunda scopului acesteia, definit prin art.52 din Codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevazute de art.72 din Codul penal.
Sub acest aspect, instanta retine pericolul social al infractiunii, reflectat in limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, precum si impactul social relativ scazut al faptei inculpatului. Exista posibilitatea ca inculpatul sa fi avut o tulburare profunda pe fondul consumului excesiv de alcool care,provocandu-i o stare de teama l-a determinat sa savarseasca fapta si apoi sa fuga.
De asemenea,la dozarea pedepsei instanta va tine seama si de atitudinea sincera a acestuia,de recunoasterea in faza de urmarire penala a faptelor asa cum au fost ele retinute .
Astfel, instanta va retine gradul de pericol social concret mediu al faptei inculpatului,reliefat de savarsirea faptei dar si imprejurarea ca inculpatul are antecedente penale,fiind recidivist.
Prin prisma acestor criterii, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse de 1 an inchisoare cu executare este suficienta pentru atingerea scopului educativ prev.de art.52 C.p.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca natura faptei savarsita, persistenta infractionala, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazuta de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.
Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, avand in vedere exigentele CEDO, reflectate in Hotararea din 6 octombrie 2005, in cauza Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, in care Curtea a apreciat, pastrand linia stabilita prin decizia Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.
Or, fapta care a facut obiectul prezentei cauze nu are conotatie electorala sau vreo gravitate speciala, astfel ca instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Dreptul de a fi ales se impune insa a fi interzis deoarece din penitenciar condamnatul nu si-ar putea indeplini functiile elective si nici nu ar putea reprezenta un model de conduita pentru cetateni.
In baza art.191 al.1 din Codul de procedura penala, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Red. A.N.T.-22.10.2009