Nulitate act juridic Sentinta civila nr. 509 din data de 10.06.2013
pronunțată de Tribunalul Bacau

Asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Reclamanta : V.M.
Parat 1) S.C. C.B.S.A. La data de 5.12.2011 S.C. C.O. L.T.D. cu sediul in Dubai prin mandatar S.C. CRC S.RL. cu sediul in Bucuresti a formulat o cerere de subrogare in drepturile C.E.B. aratand ca isi insuseste toate actele efectuate de catre cedenta in dosar. Cererea a fost admisa prin Incheierea din data de 5. 12.2011, prin care s-a dispus introducerea in cauza a acestei societati in calitate de parata.
2)S.C. E. S.R.L. prin lichidator judiciar I.E..
Obiectul cererii de chemare in judecata: Constatarea nulitatii contractului de ipoteca autentificat sun nr. 1983/20.08.2009 , ipoteca de rang I si a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 2855/25.11.2009 ipoteca de rang II , ambele contracte autentificate de B.N. Z.C.C..
Motivele cererii de chemate in judecata: Reclamanta arata ca la data formularii actiunii S.C. E. S.R.L., societatea pentru care a garantat, se afla in procedura de insolventa. Sustine ca a existat o intelegere cel putin tacita intre banca si societatea creditata cu privire la acordarea acestor sume care nu puteau fi rambursate , daca se tine cont de situatia financiara a societati la data creditarii.
Arata ca in luna iulie 2009 cand s-a angajat linia de credit de 1400000 lei societatea nu reusea sa incaseze plata pentru lucrarile efectuate avand un sold de 2320406 lei si furnizori de achitat in suma de 4 371 618 lei. Arata ca in momentul in care banca a aprobat o noua linie de credit a avantajat marirea datoriei societatii. Arata acest credit a fost acordat pe baza unei facturi fiscale emise de S.C. E. S.R.L., beneficiar M.I. , in suma de 100000lei si un bilet la ordin semnat de S.C. T. in suma de 100000lei, factura in cauza fiind stornata ulterior.
„Arata ca banca are calitate de comerciant, ca banca era obligata sa efectueze toate verificarile necesare la acordarea creditului, ca banca are interdictia de a acorda credite excesive ,peste puterea economica a comerciantului si invoca in acest sens deciziile sectiei comerciale ale Curtii de casatie franceze.
Sustine ca aceasta activitate ilicita a bancii s-a desfasurat in coniventa cu debitorul principal ( S.C. E. S.R.L. ) pentru ca in final banca sa se indestuleze numai pe baza executarii garantiilor imobiliare.
Reclamanta sustine ca este tanara, lipsita de experienta si ca Banca nu a informat-o in mod corect asupra contractului de credit si a actelor aditionale acestuia.
Arata ca la data la care a incheiat primul contract de ipoteca a fost obligata de catre banca sa garanteze si un credit acordat anterior, facand sa retroactiveze contractul de ipoteca.
Arata ca nu a fost corect informata si ca cele doua contrate de ipoteca au fost redactate de catre reprezentantii bancii. Arata ca cele doua contracte de ipoteca sunt nule deoarece suma pentru care s-a garantat cu imobilul ipotecat nu este determinata.
Mai arata ca prin contractul de ipoteca s-a obligat sa achite comisioane, dobanzi, speze aferente si cheltuieli a caror valoare nu este determinata.
Apararile paratei : C. C.E.B. (ROMANIA )S.A., inainte de subrogarea determinata de cesiunea de creanta nr. 10 /27.07.2011 (pg. 19 dos), a formulat Intampinare.
A solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata. Arata ca a incheiat cu S.C. E. S.R.L. Bacau contractul de limita de creditate nr. 68/19.07.2007, modificat prin acte aditionale , practic o linie de creditare cu optiuni multiple, pana la concurenta sumei de 2000000lei . Printre alte forme de garantare, au fost incheiate cu reclamanta contractele de garantie ipotecara cu nr. 1983/20.08.2009, ipoteca de rangul I, intabulat la C.F. sub numarul. 27847/21.08.2009 si contractul de ipoteca de rangul II intabulat la C.F. sub nr. 40523, contrate de garantie reala imobiliara constituite asupra imobilului situat in Bacau , format din 1239,56 m.p. teren, curti constructii, proprietatea lui V.M A. , reclamanta in cauza.
Arata ca ipoteca constituie o garantie asupra unui bun imobil care permite creditorului sa urmareasca bunul in mainile oricui s-ar afla pentru a primi creanta sa cu preferinta din pretul bunului ipotecat . cf. art. 1746-1814 cod civil.
Arata ca ipoteca s-a constituit prin act liber consimtit, inscriptiile ipotecare s-au facut la OCPI Bacau, imobilul este in circuitul civil. Arata ca garantul avea capacitate de exercitiu, si era proprietarul bunurilor imobil ca s-au respectat conditiile de forma, contractul fiind incheiat prin inscris autentic, s-au asigurat conditiile de publicitate.
Sustine ca motivele invocate de catre reclamanta in ceea ce priveste lipsa de experienta nu pot fi luate in considerare de catre instanta.
Arata ca nulitatea are ca efect juridic reprezinta o sanctiune a unui act incheiat cu incalcarea legalitatii si restabileste situatia dinaintea incheieri acestui act. Inchei. Arata ca nu exista nici o clauza ilicita sau imorala, ca au fost respectate conditiile de forma si de fond a contractului de ipoteca. Arata ca consimtamantul reclamantei nu a fost viciat, a fost liber consimtit, si ca in ambele contracte de ipoteca sunt inserate valorile la care este evaluat imobilul, cu posibilitatea creditoarei de reevaluare cu ocazia executarii silite.
Taxa de timbru: Instanta a dispus achitarea unei taxe de timbru in valoare de 9547 lei. A formulat cerere de ajutor public judiciar. Prin Incheierea din data de 27.06.2012, la reexaminarea cererii , instanta a dispus achitarea taxei de timbru in 10 rate, ultima incasata fiind la data de 3 iunie 2013.
Aspecte procedurale: Dosarul a fost pierdut. Prin Incheierea din data de 19.03.2012 instanta a dispus refacerea inscrisurilor.
Probe: A fost administrata proba cu inscrisuri si cu expertiza contabila propusa de reclamanta ,admisa prin Incheierea din data de 18.02.2013, pg. 148 vol. 2 , obiectivele fiind cele propuse de reclamanta la pagina 29 dosar v. 2 . Proba a fost administrata pentru a se verifica care era situatia financiara a S.C. E. S.R.L. la data efectuarii imprumuturilor garantate de catre reclamanta. Raportul de expertiza a concluzionat ca la data incheierii celor doua contracte de ipoteca situatia economico financiara a societatii era slaba, aceasta nu avea lichiditati pentru continuarea procesului de productie si pentru a realiza contractele de lucrari aflate in derulare. Societatea la acea data nu putea rambursa creditele angajate .
Solutia instantei de fond : Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca intre S.C. E. S.R.L. si S.C. C.E.B.S.A. s-a incheiat contractul de credit tip limita de creditare cu optiuni multiple. La data de 21.08. 2009 reclamanta V.M A. a incheiat primul contract de garantare a creditului in cauza , incheind contractul de ipoteca imobiliara de rangul I autentificat sub nr. 1983, la BNP Z.C.C. La data e 26.11.2009 a incheiat al doilea contract de garantie autentificat sub nr.2855, la BNP Z.C.C., respectiv ipoteca imobiliara de rangul II. Ambele ipoteci au fost instituite asupra imobilului situat in Bacau.
Ipotecile au fost inscrise la Cartea funciara.
Cu nr. 10 /27.07.2011 s-a incheiat un contract de cesiune de creanta intre S.C. C.E.B. (ROM ) in calitate de cedent si C.P. Dubai , in calitate de cesionar,avand ca obiect un portofoliu de creante, in care se regaseste si creanta detinuta de S.C. E. S.R.L. Bacau.
C.P. prin mandatar S.C C.R.C. S.R.L. Bucuresti a capatat calitatea de reclamant in cauza, prin Incheierea din data de 5.12.2011.
Reclamanta solicita constatarea nulitatii celor doua contracte de garantie imobiliara, sub motivul ca a existat o intelegere intre banca si societatea creditata, in detrimentul garantei, in sensul ca cele doua parti intelese cunosteau faptul ca situatia financiara a societatii nu permitea rambursarea imprumutului, si au acceptat tacit sau in alt mod ca imprumutul sa fie recuperat prin executarea contractelor de ipoteca in detrimentul reclamantei.
Pentru a demonstra situatia financiara precara in care se afla societatea la data incheierii contractelor de garantie reclamanta a propus si proba cu expertiza contabila, din concluziile careia rezulta ca la data incheierii contractelor de ipoteca societatea nu mai avea lichiditati, fiind previzibila imposibilitatea achitarii imprumutului.
Instanta are in vedere ca se solicita constatarea nulitatii a doua contracte de garantie reala imobiliara incheiate sub forma autentica , semnate in fata notarului public. Instanta constata ca au fost respectate conditiile de forma, ca ambele parti aveau capacitate de exercitiu, ca consimtamantul partilor este valabil.
Primul contract de ipoteca s-a incheiat sub imperiul vechiului cod civil, al doilea sub noul cod civil.
Reclamanta invoca art. 1776 vechi c. civil si arata ca ipoteca nu este legala daca prin contract nu se stabileste suma pentru care este constituita. Instanta constata ca la art. 1 din contractul 1982/20.08.2009 este inscrisa suma pentru care se garanteaza, si se precizeaza „conform contractului de limita de creditare nr. 68/19.07.2007. asa incat aceasta aparare va fi indepartata. Reclamanta avea toate datele pentru a cunoaste pentru ce suma garanteaza, avea posibilitatea sa consulte contratul de creditare, de care are cunostinta din contratul de garantie imobiliara.
Prevederea este preluata in noul cod civil la art. 2372care prevede ca ipoteca conventionala nu este valabila decat daca suma pentru care s-a constituit se poate determina in mod rezonabil prin contratul de ipoteca Cerinta este indeplinita de contractul de ipoteca nr. 2855/25.11.2009 art.1care prevede suma pentru care este constituit in acelasi mod ca si in primul contract (pg. 48 v.2)
Recurenta nu foloseste expres notiunea de dol , sar sustine ca banca nu a informat-o asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie, ceea ce defineste dolul. Reclamanta arata ca banca nu i-a adus la cunostinta contractul 68/19.07.2007 incheiat cui S.C. E. S.R.L. dar numarul acestui contract este trecut in ambele contracte de garantie reala imobiliara si este inscris faptul ca garantul ipotecar a luat la cunostinta de continutul acestui contract.
Reclamanta mai sustine ca i s-a ascuns situatia financiara a societatii. Acest aspect nu are insa relevanta . Legiuitorul a impus mai multe masuri de siguranta la incheierea contractelor, a impus ca persoana care contracteaza sa aiba capacitate de exercitiu, a impus conditii de forma, de validitate a consimtamantului .
Contractarea reprezinta un acord de vointa, iar in cazul contractelor de garantie reala imobiliara acest acord trebuie manifestat in fata notarului public. In speta aceste conditii au fost indeplinite si daca reclamanta in fata notarului public, cu consimtamantul neviciat, a semnat ca are cunostinta de contractul de creditare nr. 68/2007 , este riscul ei daca a dat o declaratie neconforma cu realitatea.
Contractul de garantare reprezinta un contract prin care se pune la dispozitie un drept de proprietate asupra unui bun, proprietatea bunului putand fi pierduta, cu acordul proprietarului, daca o conditie viitoare (a neplatii datoriei de catre creditorul garantat ) este indeplinita . Orice proprietar are dreptul si obligatia de a-si proteja bunurile. Daca reclamanta a garantat un imobil cu usurinta, fara a manifesta nici un act de diligenta , acest fapt nu atrage nulitatea contractelor incheiate, ci presupun asumarea unui risc din parte acesteia .
Reclamanta nu a folosit parghiile legale date de L. 193/2000 sau de Directiva 2008/48/CE, nu a denuntat nici o clauza ca fiind abuziva. Reclamanta nu invoca nici un motiv de nulitate sustinut de un temei legal , mai putin art. 1776 vechi c. civil , aspect neconfirmat de starea de fapt retinuta de instanta.
Pentru aceste considerente instanta va respinge cererea de chemare in judecata.