SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie: RECURS LITIGII CU PROFESIONISTII. CONTESTATIE IN ANULARE. ART.318 (1) COD PROCEDURA CIVILA. GRESEALA MATERIALA - INEXISTENTA EI CAND INSTANTA A FACUT O ANALIZA AMPLA ASUPRA ACTULUI, CU PRIVIRE LA CARE SE PRETINDE CA S-AR FI SAVARSIT GRESEALA MATERIALA, PRECUM SI ATUNCI CAND INSTANTA A DAT O ALTA INTERPRETARE, DECAT CEA DATA DE CONTESTATOARE, UNOR TEXTE DE LEGE.
- art.318 (1) teza I Cod procedura civila.
Decizia nr.285/C/07.05.2012 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal.
Prin decizia nr.220/C/2011 pronuntata de Curtea de Apel O., au fost respinse ca nefondate recursurile formulate de recurenta SC "O." SA prin administratorul special R. A. si de recurenta SC "C. C. I." SRL.
A fost admis ca fondat recursul declarat de recurenta SC "C. I. " SA - reprezentata prin lichidatorul T. SI A. SPRL, impotriva sentintei nr.2265/F/22.09.2010, pronuntata de Tribunalul B., care a fost modificata in parte, in sensul ca, s-a admis in parte contestatia creditoarei SC "C. I." SA - prin lichidator T. SI A. SPRL dispunandu-se inscrierea creditoarei SC "C. I." SA in tabelul definitiv al creantelor SC "O." SA cu o creanta chirografara in suma de 467.560,37 lei, reprezentand contravaloarea a 5141 unitati confectii (219.550 lei), actualizata cu indicele de inflatie a sumei de 219.550 lei si dobanda legala aferenta aceleiasi sume.
S - a dispus anularea in parte a Raportului de verificare a creantei SC "C. I." SA intocmit de Cabinet Individual de Insolventa B. M. cu privire la punctele 1 si 2 din acest raport si a fost obligat administratorul judiciar sa procedeze la verificarea creantelor la care se face referire la punctele 1 si 2 din raport.
Au fost respinse celelalte solicitari ale contestatoarei SC "C. I." SA din cuprinsul contestatiei formulate, mentinandu-se celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
A fost obligata debitoarea SC "O." SA prin administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa B. M. sa plateasca recurentei SC "C. I. " SA suma de 2.128,68 lei, cheltuieli de judecata partiale in recurs.
Examinand sentinta recurata, raportat la motivele de recurs invocate, precum si sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedura civila, Curtea de Apel O. a retinut urmatoarele:
Potrivit "tabelului definitiv completat al creantelor" debitoarei S.C. O. S.A., intocmit de administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa B. M., creditoarea S.C C. I. S.A. a fost inscrisa in tabel cu o creanta in suma de 128.303,56 lei sub conditie, iar creanta creditoarei S.C. C. C. I. S.R.L. nu a fost inscrisa in tabel, fiind considerata prescrisa.
Din lecturarea cererii de admitere a creantei formulata de creditoarea S.C. C. I. S.A., s-a constatat ca aceasta a solicitat inscrierea in tabelul de creante al debitoarei S.C. O. S.A. cu suma de 24.127,42 lei - echivalentul in lei a sumei de 4707 USD actualizata cu rata inflatiei, reprezentand contravaloarea celor 1406 ml stofa ramasa neprelucrata in depozitul debitoarei; suma de 56. 354,70 lei - valoarea actualizata a sumei de 26.055,883 lei , reprezentand contravaloarea celor 229 costume barbati defecte; suma de 735.460,56 lei - valoarea actualizata a sumei de 495.653,56 lei, reprezentand contravaloarea celor 5141 unitati confectii; suma de 327.921,87 lei dobanda legala pentru suma de 495.653,56 lei; suma de 1.414. 843,09 lei - penalitati de intarziere pentru suma de 495.653,56 lei.
Creditoarea s-a prevalat in sustinerea cererii sale de admitere a creantei de sentinta comerciala nr. 14084/11.12.2009 pronuntata de Tribunlaul B. Sectia a VI-a Comerciala, prin care s-a admis in parte actiunea reclamantei S.C. C. I. S.A. impotriva paratei S.C. O. S.A., fiind obligata parata la plata sumei de 219.550 lei, reprezentand contravaloarea a 5141 unitati confectii ramasa dupa compensarea de drept a creantelor reciproce, actualizata cu rata inflatiei la data platii.
Potrivit Raportului de verificare a creantei creditoarei S.C. C. I. S.A. intocmit de Cabinetul Individual de Insolventa B. M. (f. 331-332 dosar fond), acesta a considerat ca poate fi inscrisa in tabelul creantelor doar suma de 219.550 lei reprezentand contravaloarea a 5141 unitati confectii, potrivit sentintei comerciale nr. 14084/11.12.2009 pronuntata de Tribunlaul B., insa aceasta suma urmeaza a fi compensata cu suma de 91.246,44 lei, reprezentand creanta debitoarei impotriva creditoarei S.C. C. I. S.A. Suma rezultata urmeaza a se trece in tabel sub conditie fata de imprejurarea ca, impotriva sentintei comerciale amintite, ambele parti au declarat apel, astfel ca, pana la solutionarea irevocabila a litigiului, se impune inscrierea creantei doar sub conditie.
In privinta celorlalte sume pretinse de catre creditoare prin cererea de admitere a creantelor, administratorul judiciar a aratat, in esenta, ca acestea nu pot fi inscrise in tabel, caci prin sentinta comerciala aratata debitoarea nu a fost obligata la plata altor sume de bani in favoarea societatii creditoare.
I. Examinand legalitatea inscrierii creditoarei S.C. C. I. S.A. in tabelul de creante cu suma de 128.303,56 lei - creanta sub conditie si implicit legalitatea solutiei de respingere a contestatiilor formulate de creditoarea S.C. C. I. S.A. si debitoarea S.C. O. S.A. prin administratorul special R. A. impotriva tabelului definitiv de creante, instanta de recurs a analizat impreuna recursurile declarate de recurenta S.C. O. S.A. prin administratorul special R. A. si recurenta S.C. C. I. S.A., avand in vedere ca acestea vizeaza creanta pretinsa de creditoarea S.C. C. I. S.A.
Potrivit art. 66 alin. 1 din Legea 85/2006, toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii. Or, potrivit art. 720/8 Cod procedura civila, hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii, exercitarea apelului nesuspendand executarea.
Exceptarea de la procedura verificarii creantelor constatate prin hotarari judecatoresti este deplin justificata, intrucat, in procedura verificarii, administratorul judiciar nu poate pune in discutie o hotarare judecatoreasca.
Prin urmare, fata de prevederile art. 66 alin. 1 din Legea insolventei, creanta creditoarei S.C. C. I. S.A. urma sa fie inscrisa in tabelul de creante potrivit sentintei comerciale nr. 14084/11.12.2009 pronuntata de Tribunalul B., respectiv suma de 219.550 lei actualizata cu rata inflatiei la data platii si dobanda legala calculata de la data de 05.11.2004 pana la data platii debitului.
In mod gresit a procedat administratorul judiciar la compensarea sumei de 219.550 cu suma de 91.246,44 lei - creanta debitoarei fata de creditoare, caci din considerentele sentintei comerciale rezulta ca suma de 219.550 lei acordata de instanta este suma stabilita dupa ce instanta a constatat compensarea de drept a creantelor reciproce ale partilor. Prin urmare, suma de 91.246,44 lei a fost deja scazuta de catre instanta din suma cuvenita reclamantei, de 495.643,56 lei, astfel ca este in mod evident gresita operarea unei noi compensari a sumei de 91.246,44 lei. Eventualele erori de calcul ale instantei comerciale care a pronuntat sentinta nr. 14084/11.12.2009 nu pot fi "indreptate" de catre judecatorul-sindic in faza de solutionare a contestatiilor, ci dispozitivul hotararii judecatoresti pronuntate se impune atat administratorului judiciar in faza de verificare a creantelor, cat si judecatorului-sindic, sesizat cu o eventuala contestatie impotriva tabelului de creante.
De asemenea, in ceea ce priveste inscrierea sub conditie a creantei creditoarei S.C. C. I. S.A., instanta a retinut ca, desi la data intocmirii tabelului de creante, ambele parti din dosarul nr. 3669/3/2007 al Tribunalului Bucuresti declarasera apel impotriva sentintei comerciale pronuntate, prin incheierea data in sedinta publica din data de 25.10.2010 de catre Curtea de Apel B. Sectia a VI-a Comerciala, devenita irevocabila prin respingerea recursului, instanta a dispus, in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, suspendarea judecarii apelurilor declarate de apelantii S.C. C. I. S.A. si S.C. O. S.A. impotriva sentintei comerciale nr. 14084/11.12.2009 a Tribunalului Bucuresti.
Suspendarea actiunilor judiciare, ca efect al deschiderii procedurii, urmareste concentrarea tuturor litigiilor avand ca obiect averea debitorului in competenta exclusiva a judecatorului-sindic, tocmai pentru ca acei creditori ale caror actiuni au fost suspendate sa-si declare creantele in cadrul procedurii insolventei. Or, creditorul S.C. C. I. S.A. prevalandu-se tocmai de o hotarare judecatoreasca executorie, se impunea a fi inscris in tabelul de creante, in aceste conditii, cu caracter definitiv, iar nu provizoriu, cata vreme sentinta comerciala nr. 14084/11.12.2009 a Tribunalului B. este executorie, iar apelurile declarate impotriva acesteia fusesera suspendate tocmai in ideea inscrierii creditorului la masa credala a debitoarei in cadrul dosarului de insolventa.
In ceea ce priveste calculul ratei inflatiei asupra sumei de 219.550 lei si dobanda legala calculata asupra aceleiasi sume, chiar daca se va retine ca societatea creditoare S.C. C. I. S.A. a efectuat calculele la suma solicitata prin cererea de admitere a creantei de 495. 653,56 lei, iar nu la suma stabilita de instanta comerciala, respingerea acestor sume de catre administratorul judiciar este nelegala. In conditiile in care, prin sentinta comerciala ce constituie titlu executoriu s-a acordat reclamantei creditoare S.C. C. I. S.A. si dobanda legala aferenta sumei de 219.550 lei, si despagubiri echivalente cu rata inflatiei, aceste sume se impuneau a fi calculate de catre administratorul judiciar care, potrivit art. 67 alin. 1 din legea insolventei, in cadrul procedurii de verificare a creantelor, va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. De asemenea, alin. 2 permite administratorului judiciar sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Raportat la aceste aspecte, se impune inscrierea in tabel a creantei creditoarei cu o creanta chirografara de 467.560,37 lei, compusa din: 219.550 lei - contravaloarea a 5141 unitati confectii, 102.757,21 lei - inflatia de la data ultimei facturi - 05.11.2004 si pana la data de 20.01.2010 si 1445.253,16 lei dobanda legala aferenta sumei de 219.550 lei, potrivit calculelor efectuate de catre recurenta S.C C. I. S.A.
Instanta de recurs a respins celelalte pretentii ale recurentei formulate prin inscrisul intitulat "Precizare recurs - in insolventa", referitoare la inscrierea sub conditie a creantei de 413.153,35 lei impreuna cu penalitatile si dobanda legala aferenta, reprezentand valoarea actualizata a sumei de 276.103,56 lei, cat constituie diferenta de la suma de 495.653,56 lei solicitata prin cererea de admitere a creantei si suma de 219.550 lei acordata prin sentinta nr. 14084/11.12.2009. In acest sens, a retinut ca hotararea judecatoreasca invocata de creditoare constituie titlu executoriu, de care trebuie sa se tina seama in cadrul procedurii de insolventa, astfel ca, daca instanta comerciala a admis reclamantei creditoare doar o parte din suma de 495.653,56 lei, ca urmare a compensarii de drept a creantelor reciproce ale partilor, suma stabilita de catre instanta comerciala nu mai poate face obiect de discutii in cadrul dosarului de insolventa, neputand fi acceptate dovezi din partea creditoarei, in sensul ca era indreptatita la o suma mai mare, in baza respectivului raport juridic.
Pentru aceleasi considerente, a retinut ca sunt nefondate si sustinerile recurentei S.C O. S.A., prin care se contesta indreptatirea creditoarei la contravaloarea celor 5141 unitati confectii si se invoca compensarea datoriilor reciproce ale partilor. In acest sens, instanta de recurs a avut in vedere considerentele sentintei comerciale nr. 14084/11.12.2009 pronuntata de Tribunalul B., in cuprinsul carora se arata ca, raportat la suma datorata de reclamanta S.C. C. I. S.A. paratei S.C. O. S.A., din situatia soldului valoric depus la dosar, a rezultat suma de 91.246,44 lei, reprezentand contravaloarea manoperei si a auxiliarelor utilizate. Prin urmare, fata de caracterul executoriu al sentintei amintite, prin care s-a constatat cuantumul sumei la care este indreptatita parata S.C. O. S.A., suma cu care s-a compensat creanta reclamantei S.C. C. I. S.A., aceste aspecte nu mai pot fi repuse in discutie in cadrul procedurii de insolventa.
Relativ la sumele pretinse prin cererea de admitere a creantelor reprezentand contravaloarea celor 1046 ml stofa si a celor 229 costume barbati defecte, s-a observat ca administratorul judiciar nu a procedat la verificarea efectiva a acestor creante, in sensul prevazut de art. 67 din legea insolventei, limitandu-se doar la a arata ca aceste sume nu pot fi inscrise in tabel, dat fiind faptul ca nu au fost acordate de catre instanta comerciala prin sentinta nr. 14084/11.12.2009.
Sub acest aspect, instanta de recurs a retinut, insa, ca asupra pretentiilor reclamantei S.C. C. I. S.A. formulate in dosarul nr. 3669/3/2007 al Tribunalului B. privind contravaloarea a 229 costume barbati defecte, instanta comerciala nu s-a pronuntat deloc prin dispozitivul sentintei, desi arata in considerente ca parata datoreaza reclamantei si contravaloarea acestor costume. De asemenea, in privinta contravalorii a 1046 m.l. stofa, instanta comerciala nu s-a pronuntat pe fond, ci a respins ca inadmisibile acest capat de cerere, precum si cel accesoriu privind beneficiul anual nerealizat actualizat cu rata inflatiei, ca urmare a neefectuarii procedurii concilierii prealabile.
Pentru acest motiv, cata vreme aceste pretentii ale reclamantei creditoare nu fusesera respinse pe fond de catre instanta, ci asupra unora nu s-a pronuntat deloc, iar pe celelalte le-a respins in temeiul unei exceptii de procedura, creditoarea era in drept sa le solicite prin cererea de admitere a creantelor, iar ulterior administratorul judiciar sa procedeze la verificarea acestora, raportat la inscrisurile depuse in probatiune de catre creditoare.
Este adevarat ca, raportat la aceste pretentii ale creditoarei, aceasta nu detine un titlu executoriu, dar nici nu se poate retine, astfel cum a facut administratorul judiciar, ca prin sentinta comerciala nr. 14084/11.12.2009 aceste pretentii ar fi fost respinse pe fond. Or, cata vreme instanta comerciala nu s-a pronuntat asupra temeiniciei sau netemeiniciei acestor pretentii ale reclamantei, acestea puteau fi valorificate de catre creditor in cadrul procedurii insolventei, nefiind obligatoriu sa fie constatate prin titlu executoriu, ci sunt suficiente inscrisurile sau alte mijloace de proba cu care sa se dovedeasca existenta si intinderea lor.
Pentru aceste motive, instanta de recurs a retinut ca, raportat la creantele reprezentand contravaloarea celor 1046 ml stofa si a celor 229 costume barbati defecte, administratorul judiciar nu si-a indeplinit obligatia de verificare a acestora, impusa de art. 66 alin. 1 si art. 67 din legea insolventei. O asemenea verificare nu poate fi efectuata de judecatorul-sindic in faza de contestatie, si nici de instanta de recurs, caci instantele judecatoresti se pronunta doar asupra contestatiilor formulate de persoanele interesate impotriva tabelului de creante care constituie rezultatul procedurii de verificare a creantelor de catre administratorul judiciar.
Prin urmare, cata vreme administratorul judiciar are competenta exclusiva de a se pronunta, prin verificarea creantei creditoarei, asupra legitimitatii, valorii exacte si prioritatii acesteia, iar in speta o asemenea verificare nu a fost in mod efectiv efectuata, se impune, ca efect al admiterii in parte a contestatiei creditoarei S.C. C. I. S.A., anularea in parte a raportului de verificare a creantei acestei creditoare cu privire la punctele 1 si 2 din acest raport si obligarea administratorului judiciar sa procedeze la verificarea creantelor de la punctele 1 si 2 din raport.
S-a retinut ca nefiind fondate sustinerile din recursul declarat de recurenta S.C. O. S.A. privind nemotivarea sentintei de catre judecatorul-sindic, caci faptul de a nu raspunde la toate argumentele partii nu echivaleaza cu nemotivarea sentintei, atata timp cat, prin gruparea acestor argumente, s-a raspuns tuturor capetelor de cerere. De asemenea, lipsa calitatii de reprezentant legal a lui C. I. pentru S.C. C. I. S.A. nu este fondata, raportat la delegatia de la fila 64 din dosarul de recurs si de prevederile art. 40 alin. 3 si 4 din OUG 86/2006.
In consecinta, in baza art. 312 alin. 3 , raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, s-a impus admiterea recursului declarat de recurenta S.C. C. I. S.A. si modificarea in parte a sentintei, in sensul admiterii in parte a contestatiei formulate, potrivit dispozitivului deciziei. Pe cale de consecinta, s-a impus respingerea recursului declarat de recurenta S.C. O. S.A. prin administratorul special R. A.
In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, a fost obligata debitoarea S.C. O. S.A. prin administratorul judiciar sa plateasca recurentei S.C. C. I. S.A. suma de 2128,68 lei cheltuieli de judecata partiale in recurs, cu titlu de onorariu avocatial si cheltuieli de deplasare.
II. In ceea ce priveste recursul declarat de recurenta S.C C. C. I. S.R.L., instanta a retinut ca, in mod legal judecatorul-sindic a respins contestatia acesteia impotriva tabelului definitiv al creantelor, prin care s-a respins ca fiind prescrisa inscrierea creantei acestei creditoare in tabel.
Prin recursul declarat, recurenta a invocat intreruperea cursului prescriptiei extinctive raportat la creanta pretinsa, iar din acest punct de vedere instanta de recurs a avut in vedere ca, prin cererea de admitere a creantei, creditoarea S.C C. C. I. S.R.L. a solicitat inscrierea sa in tabelul de creante cu sumele de 117.051,52 lei - valoarea actualizata a sumei de 37.053,0585 lei reprezentand contravaloarea celor 3022,60 ml stofa livrata si neprelucrata, precum, si a sumei de 5.178,13 lei - valoarea actualizata a sumei de 1.851,0028 lei, reprezentand contravaloarea celor 20.147 bucati nasturi si, de asemenea, penalitati de intarziere la aceste sume.
In sustinerea cererii de admitere a creantei, au fost depuse la dosar avizul de insotire a marfii nr. 7668067/21.09.2000 prin care s-a livrat catre debitoare cantitatea de 3022,60 ml stofa in vederea prelucrarii, precum si avizul de insotire a marfii nr. 7668079/21.02.2001, privind livrarea a 20.147 bucati nasturi.
Ambele avize de insotire a marfii au fost emise in temeiul contractului nr. 496/01.03.1999 incheiat intre parti, avand ca obiect executarea produselor de confectii pentru barbati in semilohn pentru S.C C. C. I. S.R.L. In executarea acestui contract, creditoarea s-a obligat sa puna la dispozitia S.C. O. S.A. materia prima, precum si toate auxiliarele cu 35 zile inaintea termenelor de livrare stipulate in anexele la contract, iar S.C. O. S.A. s-a obligat sa asigure executia confectiilor care sa corespunda mostrelor si documentatiei prezentate de S.C C. C. I. S.R.L.
Fata de data emiterii avizelor de insotire a marfii - 21.09.2000 si respectiv 21.02.2001, luand in considerare, insa, si actul aditional de la fila 258 din dosarul de fond prin care s-a hotarat prelungirea contractului pana la data de 31.12.2001, orice pretentie de natura pecuniara putea fi solicita de catre creditoare doar in cadrul termenului general de prescriptie de 3 ani, prevazut de art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958. Recurenta a sustinut interventia intreruperii termenului de prescriptie de 3 ani prin recunoasterea drepturilor sale de catre societatea debitoare.
In acest sens, s-a invocat adresa nr. 765/04.04.2001, in care se face referire la o cantitate de 9000 ml tesatura, precum si procesul-verbal nr. 922/18.04.2002 (f. 261 dos. fond), prin care partile au constatat ca produsele finite au fost distribuite spre valorificare de catre S.C. O. S.A., iar in stoc au mai ramas: cantitatea de 1046 ml stofa si 229 costume barbatesti defecte.
Raportat la aceste inscrisuri, instanta a retinut ca, pentru a produce efectul intreruptiv de prescriptie, recunoasterea trebuie sa fie expresa si neindoielnica. Or, in cuprinsul inscrisurilor invocate de recurenta creditoare nu s-a facut referire la materia prima si auxiliarele a caror contravaloare o solicita aceasta. Instanta nu poate presupune ca stofa (3022,60 ml) la care se face referire in cererea de admitere a creantei se regaseste in cantitatea de 9000 ml tesatura, in conditiile in care cantitatea de stofa de 3022,60 ml a fost livrara de creditoare la data de 21.09.2000, iar adresa nr. 765 a fost intocmita la data de 04.04.2001, iar prin aceasta adresa S.C. O. S.A. s-a declarat de acord cu "prelucrarea in anul 2001" a cantitatii de 9000 ml tesatura. Chiar admitand ca sustinerile recurentei ar fi reale, de la data adresei 765 - 04.04.2001 nu a mai intervenit nici un act intrerupator de prescriptie.
Adresa nr. 2205/11.11.2004, prin care debitoarea a recunoscut existenta relatiilor contractuale dintre parti si realitatea obligatiilor contractuale reciproce nu poate fi luata in considerare. Aceste simple afirmatii, cu caracter general, nu sunt de natura a intrerupe prescriptia extinctiva, atata timp cat debitoarea nu a recunoscut expres, prin nici un act, pretentiile concrete ale recurentei creditoare.
S-a apreciat ca, nu pot fi retinute in favoarea recurentei nici declaratiile date de reprezentantii legali ai debitoarei in fata organelor de urmarire penala la data de 26.01.2006 si respectiv 21.03.2006, caci, chiar daca se recunoaste prelucrarea celor 9000 ml tesatura si, deci, implicit preluarea acestei cantitati, se afirma ca produsele finite au fost livrate creditoarei. Prin urmare, nu exista recunoasterea indreptatirii reclamantei la materia prima inaintata debitoarei sau la contravaloarea acesteia. Aceeasi este situatia si cu celelalte inscrisuri invocate de recurenta, caci prin nici unul dintre acestea debitoarea nu recunoaste expres sau tacit dreptul creditoarei recurente la contravaloarea materiei prime inaintate debitoarei sau la contravaloarea acesteia.
Petru aceste considerente, instanta a apreciat ca in mod legal si temeinic a fost solutionata contestatia creditoarei impotriva tabelului definitiv al creantelor, cata vreme administratorul judiciar a retinut in mod corect ca pretentia formulata prin cererea de admitere a creantei din data de 7 mai 2010 este prescrisa, astfel ca, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, s-a respins recursul ca nefondat. Retinand aceste considerente, nu s-au mai analizat sustinerile recurentei pe fondul pretentiei formulate prin cererea de admitere a creantei.
Impotriva acestei decizii a formulat contestatie in anulare recurenta SC O. SA - Oradea, prin administrator special R. A., invocand in temeiul art.318 Cod procedura civila doua elemente de eroare materiala:
1. invocarea de catre instanta de judecata a necompetentei materiale - implicite;
2. solutionarea gresita a exceptiei invocata de catre ea, referitoare la nulitatea recursului, dat fiind faptul ca SC C. I. SA a promovat calea de atac printr-o persoana C. I., care nu avea calitatea de reprezentant legal al acesteia.
In motivarea contestatiei sale, contestatoarea a aratat ca prin Sentinta comerciala nr.14.084/11.12.2009 a Tribunalului B. Sectia a VI - a Comerciala, a fost admisa in parte actiunea reclamantei SC C. I. SA impotriva sa, fiind obligata la plata unor sume de bani, cu titlu de despagubiri.
Cum in ianuarie 2010 societatea contestatoare a initiat procedura insolventei, judecata apelurilor declarate de ea si de SC C. I. SA impotriva acelei sentinte a fost suspendata in baza art.36 din Legea nr.85/2006, iar creditoarea SC C. I. SA B. s-a inscris in tabelul de creante al debitoarei SC O. SA - O. , cu creanta din sentinta.
I. Cu privire la primul motiv al contestatiei, cel referitor la invocarea de catre instanta de recurs a necompetentei generale materiale, a aratat ca esenta recursului si actiunii de contestare pe care ea a promovat-o a fost aceea a contestarii integrale sau in parte a creantei solicitate de catre SC C. I. SA a fi inscrisa la masa credala, dar conform motivarii deciziei contestate, contestatia formulata la tribunal in prima instanta, precum si recursul sau declarat impotriva solutiei de retinere a creantei de catre tribunal in prima instanta, sunt inadmisibile, intrucat instantele de judecata sesizate in cadrul procedurii insolventei, nu au competenta de a judeca, de a cenzura, de a reforma sau desfiinta alte solutii pronuntate de catre instantele de drept comun, deoarece prin efectul prevederilor art.720/8 Cod procedura civila "hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii. Exercitarea in termen a apelului nu suspenda de drept executarea ."
Aceasta situatie procedurala i-a adus un grav prejudiciu, incalcand urmatoarele prevederi din Conventia pentru apararea drepturilor omului:
- accesul liber la justitie, consacrat prin art.6 pct.1 din Conventie, prin art.21 din Constitutia Romaniei, prin art.10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si prin art.14 pct.1 din pactul International cu privire la drepturile civile si politice; prin suspendarea judecatii cailor de atac, dar punerea in executare definitiva a hotararii fiind lipsita de mijloacele procedurale care garanteaza accesul la justitie;
- dreptul la un recurs efectiv, prevazut in art.13 din Conventie, in speta, Sentinta comerciala nr.14084/11.12.2009 a Tribunalului B., nemaiputand fi atacata niciodata, suspendarea judecatii in baza art.36 din Legea nr.85/2006 dainuind pana la solutionarea dosarului de faliment, dupa care calitatea de persoana juridica a debitoarei contestatoare dispare, fiind radiata, lasand fara obiect dosarul suspendat, patrimoniul sau fiind lichidat definitiv, chiar daca prestatia in baza careia a fost lichidata este evident eronata.
- dreptul la un proces echitabil prevazut in art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in speta, competenta judecatorului sindic de a verifica orice creanta, deci si cele contestate in baza unei hotarari judecatoresti nedefinitive, dar executorii, in baza unei prorogari legale de competenta prevazute de art.9,17 si 164 Cod procedura civila.
Contestatoarea invedereaza faptul ca eroarea pe care o invoca consta in motivarea instantei conform careia nu are competenta materiala de a supune cenzurii procesuale hotararea pronuntata de catre Tribunalul B.
Eroarea este evidenta si savarsita de instanta, datorita omiterii sau confundarii unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei, respectiv lipsa de competenta materiala.
Aceasta sintagma de eroare materiala prin nerecunoasterea competentei materiale proprii de a judeca contestatia si de a se invoca obligativitatea preluarii dispozitiilor din Sentinta Tribunalului B., nu constituie o eroarea comuna referitoare la eventuala solutie pe fond a instantei de judecata, rezulta din interpretarea probelor, care ar face decizia netemeinica, pentru ca acestea nu sunt greseli de fapt, involuntare sau izvorate din confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale si care sunt determinante pentru solutia pronuntata.
nvocarea acestui element material nu constituie un nou recurs asupra fondului, pentru ca decizia curtii nu analizeaza fondul recursului sau, ci il respinge pe motiv de necompetenta.
II. Cu privire la cel de-al doilea motiv al contestatiei in anulare, referitor la solutionarea gresita a exceptiei invocata de catre societatea sa cu privire la nulitatea recursului, dat fiind faptul ca SC C. I. SA a promovat calea de atac printr-o persoana - C. I., care nu avea calitatea de reprezentant legal al acesteia, contestatoarea a aratat ca se impunea constatarea nulitatii cererii de recurs, pe considerentul ca motivul de nulitate invocat de catre ea, este de ordine publica - efect de nulitate absoluta si nicidecum de nulitate relativa, care poate fi acoperita.
Din punctul sau de vedere s-a creat o confuzie, referitoare la sintagmele de "insusire" a actiunii civile, "ratificare" sau "confirmare" a acesteia, institutii specifice in materia nulitatilor sau in cea a inopozabilitatii.
Eroarea se naste atunci cand se confunda capacitatea juridica cu calitatea procesuala, capacitatea juridica putand fi in anumite conditii suplinita, ratificata, insusita, dar calitatea procesuala in nici un caz.
In speta, cu privire la reprezentarea creditoarei SC C. I. SA, societate in faliment, a fost numit lichidator SCP T. & A. IPURL, la 18.04.2007, ca urmare a intrarii in faliment a societatii, data la care s-a ridicat si dreptul de administrare al debitorului, dispozitie in urma careia, C. I. si-a pierdut calitatea de administrator special si ca atare nu mai are dreptul sa reprezinte societatea.
Cu toate acestea, lichidatorul judiciar prin T. C. a semnat o procura prin care l-a mandatat pe C. I. sa reprezinte societatea SC C. I. SRL in actiunile procedurale care au loc in cadrul dosarului nr.283/111/2010 al Tribunalului B., calitate in care C. I. a redactat numeroase cereri si memorii, erijandu-se in "administrator special", desi aceasta calitate i-a fost retrasa inca din anul 2008.
Contestatoarea a apreciat ca delegarea atributiilor prin aceasta procura este nelegala, conform art.40 din Legea nr.85/2006, care prevede ca atributiile legale ale practicianului in insolventa si cele stabilite exclusiv in sarcina sa de catre judecatorul sindic, nu pot fi exercitate prin reprezentare.
Practicianul in insolventa poate fi totusi asistat de avocat in exercitiul acestor atributii si poate da mandat de reprezentare in conditiile legii, pentru incheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exercitiul atributiilor exclusive ale practicianului in insolventa.
Contestatoarea a apreciat ca mandatul de reprezentare poate fi dat exclusiv unui avocat sau unui practician in insolventa, calitati pe care C. I. nu le are, astfel ca delegatia emisa in favoarea sa este lovita de nulitate absoluta, sens in care s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.1871/29.05.2008 reprodusa pe ultima pagina din contestatie (fila 18).
Cum nulitatea absoluta nu poate fi confirmata si nici insusita, singura solutie era anularea cererii de recurs, situatie in care apreciaza ca instanta de recurs a solutionat exceptia printr-o greseala materiala, referitoare la calitatea reprezentantului acesteia si la posibilitatea de insusire a actiunii.
Intimata SC C. I. SA nu a formulat intampinare, dar prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea contestatiei in anulare, cu cheltuieli de judecata, cu motivarea ca sustinerile contestatoarei reprezinta critici de fond in legatura cu decizia contestata si nu erori materiale fiind un recurs la recurs.
Analizand exceptia lipsei calitatii domnului avocat K. A. de a o reprezenta pe debitoarea contestatoare SC O. SA, intrucat este reprezentata de administratorul judiciar M. CM IPURL A. I. , care nu l-a angajat in cauza, exceptie invocata de SC C. I. SA prin ec. C. I. si insusita de d-l avocat R. I. in reprezentarea lichidatorului judiciar al SC C. I. SA, curtea a respins-o ca neintemeiata, incheierea prin care M. CM IPURL A. I. a fost numit administrator judiciar fiind casata, iar pe de alta parte contestatoarea a fost reprezentata conventional de acelasi avocat si in recurs.
Verificand decizia contestata prin prisma motivelor si textelor de lege invocate, pe baza actelor si lucrarilor dosarului, curtea a retinut urmatoarele:
Potrivit art.318 (1) teza I Cod procedura civila, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale.
Greseala materiala poate consta in neobservarea de catre instanta a unui act de procedura cu privire la care nu s-a facut nici o judecata.
Cand, insa, instanta de recurs a cunoscut existenta si continutul actului ori a facut asupra lui o analiza ampla si o apreciere cum este cazul in speta, nu mai poate fi vorba de o greseala materiala in sensul legii, ci eventual de o greseala de judecata care nu se poate indrepta de aceeasi instanta prin retractarea propriei hotarari.
Astfel, prin intampinarea depusa la dosarul de recurs la fila 53, contestatoarea SC O. SA a invocat in principal nulitatea recursului declarat de SC C. I. SA, pentru lipsa calitatii de reprezentant legal al SC C. I. SA pentru C. I. ca administrator special si lipsa calitatii de reprezentant legal al Cabinetului de avocatura R. I.
Recurenta SC C. a raspuns la intampinare, aratand ca sustinerile debitoarei privind exceptiile invocate sunt nefondate pentru considerentele detailate in motivare ( filele 57 si 58).
Pentru a se pronunta asupra exceptiilor invocate, instanta de recurs a solicitat relatii si acte de la lichidatorul judiciar T. si A. SPRL B. conform Incheierii de sedinta din 3.02.2011 si Adresei transmisa de instanta lichidatorului judiciar ( filele 72, 73 din dosarul de recurs) .
Lichidatorul judiciar prin inscrisul de la fila 75 din dosarul de recurs a comunicat instantei faptul ca:
1. dl. C. I. detine calitatea de administrator special al SC C. I. SA, conform Delegatiei prezentate in dosar 48483/3/2005;
2. lichidatorul judiciar a acordat mandat administratorului special C. I., intitulat delegatie, pentru a reprezenta interesele SC C. I. SA in dosar 283/111/2010 aflat pe rolul Tribunalului B. in fond si toate caile de atac, precum si sa incheie contract de asistenta juridica cu cabinetul avocatial I. R. ;
3. facturile de prestari servicii comunicate de cabinetul avocatial I. R. sunt achitate in totalitate la data emiterii adresei:
4. lichidatorul judiciar isi insuseste recursul formulat in aceasta cauza, precum si alte demersuri intreprinse in aceasta cauza de administratorul special C. I. si cabinetul avocatial I. R.
La termenul din 31.03.2011, fixat de instanta pentru a se pronunta asupra exceptiilor invocate de debitoare, aceasta prin reprezentantul sau av. K. A. a invederat ca nu mai sustine cele doua exceptii invocate prin intampinarea depusa la dosar, respectiv lipsa calitatii de reprezentant legal al SC C. I. SA pentru C. I. ca administrator special si lipsa calitatii de reprezentant legal al Cabinetului de avocatura R. I. , intrucat au fost acoperite prin inscrisurile comunicate de lichidatorul judiciar T. si A. SPRL ( Incheierea din 31.03.2011, pagina 2, alin.3, cand s-au dezbatut recursurile si s-a amanat pronuntarea).
Dar constituind si motiv de recurs, exceptia privind lipsa calitatii de reprezentant legal al domnului C. I. in reprezentarea SC C. I. SA, (pct.2 din motivele de recurs), instanta de recurs a analizat aceasta exceptie, retinand in considerentele deciziei contestate ca " lipsa calitatii de reprezentant legal al lui C. I. pentru SC C. I. SA nu este fondata, raportat la delegatia de la fila 64 din dosarul de recurs si de prevederile art.40 alin.3 si 4 din OUG nr.86/2006" ( pagina 30 alin.3 din considerentele Deciziei 220/7.04.2011 a Curtii de Apel Oradea - fila 201 pagina 2).
Referitor la motivarea de catre instanta de recurs ca nu are competenta materiala de a supune cenzurii procesuale sentinta pronuntata de catre Tribunalul B., curtea constata ca aceasta problema constand in interpretarea prevederilor art.66 din Legea nr. 85/2006 si ale art.7208 Cod procedura civila a fost amplu analizata in considerentele deciziei, punctul I, astfel ca modalitatea de solutionare a acesteia nu poate fi calificata in nici un caz ca fiind o greseala materiala, ci eventual o greseala de judecata ce nu poate fi indreptata de catre aceeasi instanta pe calea contestatiei in anulare, sub pretextul ca s-ar fi invocat gresit necompetenta instantei de recurs de a cenzura sentinta pronuntata de Tribunalul B.
Greselile instantei de recurs care ar putea deschide calea contestatiei in anulare, sunt greselile de fapt, ceea ce nu este cazul in speta, contestatoarea invocand greseli de interpretare a unor texte din Legea insolventei nr.85/2006, din OUG nr.86/2006, din Codul procedura civila, din Constitutia Romaniei si din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de interpretare a unor probe privind solutionarea exceptiilor invocate si a fondului cauzei, ceea ce este inadmisibil pe calea contestatiei in anulare.
Fata de toate aceste considerente, curtea a respins ca neintemeiata contestatia in anulare, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art.318 Cod procedura civila.
Fiind in culpa procesuala, in baza art.274 Cod procedura civila, contestatoarea urmeaza a fi obligata sa plateasca intimatei SC C. I. SA suma de 1418 lei, cheltuieli de judecata in contestatie, reprezentand cheltuieli de deplasare, justificate cu actele depuse la dosar (filele 34, 68, 113 si 131), restul cheltuielilor nefiind dovedite.