Contestatie decizie concediere Sentinta civila nr. 936 din data de 02.06.2011
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr. 6835 din 6.11.2009, precizata ulterior (f.147), d-na A.R. a chemat in judecata SC N.M.SRL Bacau, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie anulata decizia nr. C456 din 12.10.2009, sa se dispuna restabilirea situatiei anterioare prin reintegrarea constestatoarei pe postul ocupat anterior si obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite, incepand cu data de 15.08.2009 si pana la data reintegrarii, precum si obligarea intimatei la plata sumei de 75.000 euro cu titlu de daune morale.
In motivarea actiunii, contestatoarea a aratat ca are calitatea de salariata a intimatei ocupand postul de consilier vanzari, iar la data de 07.10.2009 a fost convocata in vederea realizarii procedurii cercetarii disciplinare pentru necompletarea rapoartelor zilnice de activitate, depasirea plafonului convorbirilor telefonice si neindeplinirea target-ului, fiind incalcate disp. art. 75 , alin3, din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 care cer ca intre data convocarii si data stabilita pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile trebuie sa treaca cel putin 5 zile lucratoare.
Astfel, considera contestatoarea, decizia este nelegala si netemeinica fiind emisa cu incalcarea flagranta a dreptului la aparare, dar si pentru ca nu sunt dovedite si nici macar enuntate in concret abaterile disciplinare care au stat la baza emiterii deciziei nefiind dovedita vinovatia sa si nici respectat principiul gradualitatii sanctiunilor aplicate, reglementat de art. 266 din Codul muncii.
Cererea de acordare a drepturilor salariale a fost motivata de contestatoare prin faptul ca, desi s-a prezentat zilnic la locul de munca, pana la data de 12.10.2009, i s-a refuzat plata salariilor ce i se cuvin din data de 15.08.2009. Prin precizarile depuse la 1.04.2011 (f.147) contestatoarea a aratat ca solicita acordarea drepturilor salariale pentru perioada 12.oct.-23.decembrie 2009.
In ceea ce priveste daunele morale solicitate, a aratat contestatoarea ca actiunea discretionara si abuziva a intimatei a adus atingere demnitatii si prestigiului profesional de care se bucura determinand si imbolnavirea de psoriazis a contestatoarei, boala incurabila ce a afectat aspectul fizic al acesteia si a ingreunat posibilitatea reangajarii sale.
In dovedirea sustinerilor sale, contestatoarea a solicitat (f.61,63) si i-a fost incuviintata cererea de administrare a probei cu inscrisuri (f.8-16, 148-258, 268-300 vol.I, 1-32 vol.II), cu interogatoriul intimatei (f.72,96), si a probei testimoniale (f.71).
Actiunea este legal scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, potrivit art.285 din Codul muncii.
Formuland intampinare prin reprezentantii sai legali (f.30-32), SC N.M.SRL Bacau a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata cu motivarea ca nici unul din argumentele contestatoarei nu este real, decizia de concediere fiind emisa cu respectarea dispozitiilor art.266-268 din Codul muncii. S-a aratat, de asemenea, in intampinare, ca drepturile salariale cuvenite contestatoarei i-au fost achitate cu ordinul de plata din 10.12.2009 si ca, fata de caracterul legal al concedierii, daunele morale solicitate sunt nejustificate, neputandu-se stabili legatura de cauzalitate dintre afectiunea de care sufera contestatoarea si concediere sau conditiile de lucru.
In dovedirea sustinerilor sale, intimata a depus la dosar inscrisuri (f.36-60, 73-93, 98-145, 263-267) si a solicitat administrarea probei cu interogatoriul contestatoarei (f.97).
Examinand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarea situatie de fapt:
Urmare a contractului individual de munca inregistrat la ITM Bacau sub nr.C3250/21.02.2008 (f.8) d-na A.R. a devenit salariata SC N.M.SRL Bacau, ocupand functia de consilier vanzari-economist, urmand sa isi desfasoare activitatea pentru o perioada de 3 luni, incepand cu 15.02.2008.
Prin decizia nr. C 456/12.10.2009 (f.37) conducerea societatii a decis desfacerea contractului de munca in temeiul art.61 lit.a si al art.263-268 din Codul muncii, retinand savarsirea de catre salariata a urmatoarelor abateri: necompletarea rapoartelor zilnice si saptamanale de activitate in conditiile solicitate de seful ierarhic superior, depasirea plafonului de convorbiri telefonice, raportat la numarul de unitati vandute si nedepunerea diligentelor pentru indeplinirea obiectivului la vanzari, de 3 unitati/luna.
Inscrisurile depuse la dosar de catre intimata dovedesc emiterea deciziei de concediere cu respectarea dispozitiilor art.267 din Codul muncii, sub acest aspect contestatia formulata fiind neintemeiata. Astfel, salariata a fost convocata in vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile prin adresa nr.B1688/7.10.2009 (f.11), sustinerile contestatoarei potrivit carora nu i s-a acordat timpul necesar pregatirii apararii neputand fi luate in considerare in conditiile in care inca din luna august a aceluiasi an directorul de vanzari intocmise referatul nr.B1187/3.08.2009 prin care semnala savarsirea acelorasi abateri (f.47) iar pe de alta parte, la data de 5.10.2009 a avut loc intrunirea comisiei de mediere (f.58,59), data la care salariata a solicitat stabilirea unei noi date care sa-i permita pregatirea apararii.
Decizia nr. C 456/2009 se constata a fi netemeinica si nelegala, faptele retinute in sarcina salariatului neputand duce la concedierea acestuia in temeiul art.61 lit.a din Codul muncii (pentru abateri disciplinare).
Astfel, contestatoarea a ocupat functia de economist – consilier vanzari, avand atributiile stabilite prin fisa postului emisa la 11.02.2008 (f.100) prin care s-a stabilit ca responsabilitate intocmirea de rapoarte saptamanale referitoare la activitatea de contactare si informare a clientilor, sarcina indeplinita potrivit inscrisurilor depuse la dosar (f.149-258) cu privire la care intimata nu a formulat obiectiuni (vizand neinregistrarea efectiva a rapoartelor sau o eventuala intocmire necorespunzatoare a acestora).
De asemenea, in ceea ce priveste depasirea plafonului de convorbiri telefonice, aceleasi inscrisuri depuse mentioneaza si lista convorbirilor efectuate, nepretinzandu-se de catre angajator ca, macar in parte, aceste convorbiri nu au fost efectuate in legatura cu activitatea desfasurata de contestatoare si, deci, in interesul societatii, imprejurarea ca aceste demersuri nu s-au finalizat prin vanzarea de autoturisme neputand constitui o abatere disciplinara pentru a atrage incidenta art.61 lit. a) din Codul muncii, dupa cum nici neindeplinirea obiectivului stabilit de vanzare a unui anumit numar de autoturisme lunar nu poate constitui o astfel de abatere, fara a se invoca si dovedi alte imprejurari imputabile exclusiv contestatoarei (de exemplu a atitudine necorespunzatoare in relatiile cu potentialii clienti sau cu ceilalti angajati ai societatii, cu impact direct asupra vanzarilor).
Inscrisurile depuse la dosar de catre contestatoare (268-300 vol.I, 1-32 vol.II) dovedesc imprejurarea ca si ceilalti salariati ai societatii, angajati pe acelasi post cu al contestatoarei (consilier vanzari) s-au aflat in aceeasi situatie, ceea ce demonstreaza lipsa oricarei culpe a acesteia in neindeplinirea obiectivului de a vinde 3 unitati lunar.
In consecinta, apreciind ca nici una din faptele retinute nu poate fi considerata o abatere disciplinara in acceptiunea art.61 lit. a din Codul muncii, in temeiul art.80 din Codul muncii, Tribunalul urmeaza a admite contestatia formulata impotriva deciziei emise in data de 12.10.2009 si a anula aceasta decizie, cu obligarea societatii intimate la plata drepturilor salariale ce s-ar fi cuvenit contestatoarei in perioada 12.10.2009-23.12.2009.
In ceea ce priveste daunele morale, Tribunalul apreciaza ca cererea este intemeiata in parte, atitudinea angajatorului, de a proceda cu prea mare usurinta la desfacerea disciplinara a contractului de munca fara motive intemeiate, stiut fiind impactul unei asemenea decizii asupra reputatiei profesionale a angajatului, constituind in mod evident un abuz ce trebuie sanctionat si in acest mod, probele administrate de contestatoare (inscrisuri medicale f.15,16, declaratie martor –f.71) dovedind atat prejudiciul, declansarea unei boli destul de grave, considerata cel putin la acest moment ca fiind incurabila, cat si legatura de cauzalitate dintre acest prejudiciu si atitudinea abuziva a societatii angajatoare.
In consecinta, prin apreciere, intimata va fi obligata sa plateasca contestatoarei, in temeiul art.253 din Codul muncii, cu titlu de daune morale suma de 4000 lei.