SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS COMERCIAL. INCHEIERE PREMERGATOARE. INADMISIBILITATEA RECURSULUI DECLARAT IMPOTRIVA UNEI INCHEIERI PRIN CARE JUDECATORUL SINDIC A DISPUS AFISAREA LA USA INSTANTEI A UNUI EXEMPLAR DIN RAPORTUL ASUPRA CAUZELOR SI IMPREJURARILOR CARE AU DUS LA APARITIA STARII DE INSOLVENTA A DEBITOAREI.
- art.282 alin.2 Cod procedura civila;
- art.316 Cod procedura civila.
Decizia nr.757/CA/08.12.2011 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal. Potrivit prevederilor art.282 alin.2 Cod procedura civila, impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.
Conform art.316 Cod procedura civila, dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice.
Din interpretarea articolelor enuntate rezulta ca se poate face recurs doar impotriva incheierilor prin care s-a intrerupt cursul judecatii. Prin incheierea din 30.06.2011 Tribunalul B. a dispus afisarea la usa instantei a unui exemplar din raportul asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa a debitoarei. A admis cererea de amanare a judecarii cauzei formulata de creditoarea SC C. A. P. SRL pentru a depune acte asupra probatiunii. A amanat judecarea cauzei la data de 13 octombrie 2011.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere cererea de amanare a judecarii cauzei formulata de catre creditoarea SC C. A. P. SRL pentru a depune acte asupra probatiunii, pe care a admis-o.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta creditoare SC C. A. P. SRL, solicitand admiterea acestuia si modificarea incheierii recurate in sensul admiterii exceptiei tardivitatii contestatiei formulata de S.C. E. S.R.L. impotriva inscrierii creantei in tabelul preliminar de creante intocmit de catre fostul administratorul judiciar E. IPURL al societatii debitoare. De asemenea a solicitat modificarea incheierii recurate in sensul incuviintarii efectuarii celor doua expertize solicitate, respectiv incuviintarea efectuarii unei expertize contabile si a unei expertize tehnice judiciare in specialitatea constructii.
In dezvoltarea motivelor de recurs a aratat ca debitoarea S.C. E. S.R.L., a solicitat la termenul de judecata din data de 04.11.1010, radierea sumei de 4.417.425,17 lei reprezentand creanta detinuta de mine fata de aceasta inscrisa in tabelul preliminar de creante intocmit de catre administratorul judiciar al societatii debitoare.
Impotriva acestei contestatii a formulat intampinare solicitand in principal, admiterea exceptiei tardivitatii contestatiei formulata de catre S.C. E. S.R.L. - societate in stare de insolventa iar in subsidiar, respingerea contestatiei inaintate de debitoare ca nefondata.
Prin incheierea pronuntata la data de 30.06.2011, Tribunalul B. a respins exceptia tardivitatii invocata in cadrul intampinarii formulate fata de contestatia inaintata de S.C. E. S.R.L. impotriva inscrierii creantei sale in tabelul preliminar de creante intocmit de catre fostul administratorul judiciar E. iPURL.
In cadrul motivarii sale prima instanta a retinut ca "intrucat tabelul preliminar al creantelor debitoarei a fost depus la data de 05.10.2010 si publicat in buletinul procedurilor de insolventa la data de 19.10.2010, iar contestatia s-a inregistrat la data de 13.10.2010 cuprinzand o motivare pe scurt a contestatiei, iar in data de 04.10.2011, s-a facut o precizare a contestatiei motivata".
In cuprinsul incheierii recurate instanta de fond s-a pronuntat si asupra cererilor mele in probatiune privind efectuarea a doua expertize, respectiv a unei expertize contabile si a unei expertize tehnice in specialitatea constructii, respingandu-le.
Motivarea respingerii cererilor sale in probatiune, s-a fundamentat pe faptul ca "se contesta calitatea (sa) procesuala pasiva in repararea prejudiciului solicitat (...) Nu se impune in acest moment administrarea celor doua expertize, contabila si in constructii, urmand ca dupa examinarea actelor sa se stabileasca in ce masura debitoarei ii revine obligatia de a suporta acest prejudiciu, iar in caz afirmativ urmeaza sa se revina asupra acestei masuri".
Incheierea pronuntata la data de 30.06.2011 in cauza este netemeinica si nelegala intrucat:
I. Inscrisul intitulat contestatie depus de S.C. E. S.R.L, la data de 12.10.2010, nu reprezinta o contestatie in sensul prevazut de art. 73 al legii nr. 85/2006 coroborat cu prevederile dreptului comun referitoare la cuprinsul oricarei cai de atac, astfel cum se regasesc in codul de procedura civila.
La data de 12.10.2010, S.C. E. S.R.L. a depus la dosarul cauzei inscrisul intitulat contestatie la tabelul preliminar al creantelor intocmit de fostul administrator judiciar al acesteia, E. IPURL, facand precizarea ca detalierea pe larg a motivelor contestatiei va fi facuta in cel mai scurt timp prin depunerea de precizari. Deosebit de important este faptul ca in cadrul acestei contestatii debitoarea nu a formulat nici o aparare, indicand doar faptul ca nu recunoaste sumele solicitate de mine
Ulterior, la termenul din 04.11.2011, societatea debitoare a solicitat radierea creantei mele din tabelul preliminar de creante, depunand inscrisul intitulat precizare in cadrul carei si-a motivat solicitarea (v. anexa 2).
Trebuie observat ca in cadrul asa-zisei contestatii inaintate la data de 12.10.2010, S.C. E. S.R.L. nu a indicat temeiurile de fapt si de drept care au stat la baza asa-numitei contestatii, rezumandu-se doar sa faca o afirmatie generala, nesustinuta de vreo proba cu privire inscrierea mea in tabelul preliminar de creante.
Or, prevederile art. 73 al Legii nr. 85/2006 coroborate cu cele ale Codului de procedura civila nu pot sa ne conduca decat la concluzia ca orice contestatie referitoare la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar in tabelul preliminar de creante trebuie sa respecte toate conditiile generalei de valabilitate a oricarei cai de atac, debitorul avand obligatia sa indice toate mijloacele de proba pe care se fundamenteaza afirmatiile sale.
O simpla afirmatie prin care se contesta creanta detinuta asupra societatii debitoare nu indeplineste in mod cert acest imperativ.
Admiterea faptului ca inscrisul nemotivat, atat in fapt cat si in drept, constituie o contestatie in sensul prevazut de art. 73 al Legii nr. 85/2006 si ca aceasta poate fi motivata ulterior, prin intermediul unor precizari, dupa cum sustine societatea debitoare, constituie o incalcare a prevederilor legale.
Acolo unde legiuitorul a dorit instituirea posibilitatii depunerii unor cai de atac nemotivate sau a prevazut expres acest lucru, cel mai bun exemplu fiind constituit de posibilitatea depunerii nemotivate a recursului.
Intrucat Legea procedurii insolventei nu face nici o precizare in acest sens, respectiv in sensul existentei posibilitatii legale de depunere a motivelor asa-zisei contestatii ulterior inaintarii acesteia, rezulta ca S.C. E. S.R.L. avea obligatia sa inainteze contestatia impotriva inscrierii creantei mele pana la implinirea termenului prevazut de art. 73 alin. (2) al Legii nr. 86/2005, cu respectarea prevederilor Codului de procedura civila.
Nerespectarea celor de mai sus, poate conduce la o situatie in care societatea debitoare formuleaza asa-zise contestatii impotriva tuturor creditorilor sai, fara a indica temeiurile de fapt si de drept ale acestora, urmand ca apoi, in functie de optiunea sa, sa motiveze doar o parte din aceste asa-zise contestatii nemotivate, potrivit intereselor sale. Fara indoiala insa, scopul prevederilor art. 73 al Legii privind procedura insolventei nu a fost acesta.
Pe cale de consecinta, inscrisul inaintat de S.C. E. S.R.L. la data de 12.10.2010 nu constituie o contestatie in sensul prevederilor art. 73 alin. (2) al Legii nr. 85/2006 coroborate cu cele ale Codului de procedura civila.
II. Contestatia formulata de catre debitoarea S.C. E. S.R.L. si depusa abia la termenul de judecata din 04.11.2010 este tardiv formulata, intrucat termenul prevazut de dispozitiile art. 73 alin. (2) din legea nr. 85/2006 pentru introducerea acesteia a fost depasit, ceea ce impune admiterea exceptiei tardivitatii invocate.
Precizarea depusa de societatea debitoare pentru termenul din 04.11.2010 constituie in fapt si in drept o contestatie, in sensul prevederilor art. 73 alin. (2) al Legii nr. 85/2006 coroborate cu cele ale art. 112 din Codului de procedura civila, fiind indicate toate temeiurile de fapt si de drept pe care S.C. E. S.R.L. isi fundamenteaza solicitarea de radiere a creantei mele din tabelul creditorilor.
Raportat la termenul de 5 zile de introducere a acesteia, prevazut de art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, trebuie observat ca acesta a fost depasit, ceea ce impune admiterea exceptiei tardivitatii invocate.
Admiterea faptului ca inscrisul depus la dosarul cauzei la data de 12.10.2010 de S.C. E. S.R.L., nemotivat, atat in fapt cat si in drept, constituie o contestatie in sensul prevazut de art. 73 al Legii nr. 85/2006 si ca aceasta poate fi motivata ulterior, prin intermediul unor precizari, dupa cum sustine societatea debitoare constituie o incalcare a prevederilor legale.
Acolo unde legiuitorul a dorit instituirea posibilitatii depunerii unor cai de atac nemotivate a prevazut expres acest lucru, cel mai bun exemplu fiind constituit de posibilitatea depunerii nemotivate a recursului si a completarii acestuia ulterior, acesta posibilitate nefiind insa prevazuta in mod expres de Legea procedurii insolventei.
III. Cele doua expertize solicitate au fost incuviintate initial de instanta de fond, lucru dovedit prin faptul ca aceasta a solicitat listele cuprinzand numele expertilor judiciari in specialitatea constructii si numele expertilor contabili pentru desemnarea acestora in vederea efectuarii expertizelor solicitate.
In cadrul dezbaterilor din fata primei instante, instanta de fond a solicita sa i comunice listele cu numele posibililor experti ce urmau a fi desemnati in cauza in vederea efectuarii expertizelor solicitate.
Aceasta solicitare, chiar daca nu obliga instanta de judecata sub nici o forma, dovedeste hotararea initiala a acesteia de a admite expertiza judiciara tehnica in specialitatea constructii si expertiza contabila solicitate de mine.
Practic, de-a lungul dezbaterilor instanta de judecata a lasat sa se inteleaga ca va incuviinta efectuarea acestor expertize. Dupa cum a lasat prima instanta sa se intrevada, intregul litigiu dintre recurenta si societatea romana sau maghiara din grupul E. urma sa fie clarificat in baza starii de fapt stabilite prin expertizele solicitate.
IV. Contestarea calitatii sale procesuale pasive de catre noul administrator judiciar al S.C. E. S.R.L, Cabinetele asociate de concordat sl insolventa P. & R., nu este de natura a modifica hotararea instantei de fond cu privire la incuviintarea expertizelor solicitate de mine tinand cont de faptul ca o expertiza contabila ar aduce lamuriri asupra raporturilor dintre recurenta si S.C. E. S.R.L si asupra prejudiciului cauzat ei de aceasta, si pe cale de consecinta ar demonstra existenta calitatii sale procesuale pasive in repararea prejudiciului suferit.
Exceptia calitatii procesuale pasive reprezinta o exceptie de fond, instanta de judecata avand posibilitatea, in masura in care considera necesar, sa uneasca solutionarea acesteia odata cu fondul.
La termenul de judecata din 30.06.2011, actualul administrator judiciar al S.C. E. S.R.L., Cabinetele Asociate de Concordat si Insolenta P. & R., a ridicat problema calitatii sale procesuale pasive, ceea ce a determinat instanta de judecata sa revina asupra hotararii sale initiale de a incuviinta expertizele solicitate de ea.
Dat fiind faptul ca o expertiza contabila ar lamuri aspectele cauzei referitoare la desfasurarea raporturilor dintre mine si societatea romana sau maghiara din grupul E. considera ca se impune modificarea incheierii recurate.
Prin intermediul expertizei contabile solicitate nu s-ar cuantifica doar prejudiciul cauzat ei de societatea debitoare insa s-ar aduce in acelasi timp lamuriri asupra raporturilor dintre ea si aceasta societate, cu implicatii directe in stabilirea calitatii sale procesuale pasive.
In acest context, modificarea hotararii initiale a instantei de fond de incuviintare a expertizelor solicitate apare ca neintemeiata, nefiind sustinuta faptic. Prin refuzul incuviintarii expertizelor solicitate, arata ca ii este refuzat unul din mijloacele prin care ar putea dovedi calitatea sa procesuala pasiva, ceea ce o indreptateste sa solicite administrarea acestora.
V. Instanta de fond a incalcat principiul contradictorialitatii prin faptul ca nu a pus in discutia partilor motivele care au stat la baza schimbarii hotararii sale initiale de incuviintare a expertizelor solicitate, neanalizand totodata care sunt implicatiile acestui refuz asupra posibilitatilor sale de a dovedi existenta calitatii sale procesuale pasive.
In temeiul principiului contradictorialitatii partile oricarui litigiu au posibilitatea de a participa in mod activ la prezentarea si argumentarea drepturilor lor si dovedirea acestora in cursul desfasurarii judecatii. Avand in vedere ca procesul civil este construit pe imbinarea initiativei si activitatii procesuale a partilor cu initiativa si activitatea instantei, rezulta pentru contradictorialitate un rol creator, aceasta neimpiedecand instanta sa-si exercite rolul de conducere a procesului. Desfasurarea normala a judecatii nu este conceputa fara ca instanta sa asculte concluziile fiecarei parti in toate fazele procesuale.
In cauza, dupa cum a aratat si anterior, instanta de fond a hotarat initial sa incuviinteze expertizele solicitate, lucru dovedit de solicitarea de a-i fi inmanate listele cu posibilii experti ce urmau a fi desemnati.
Contestarea calitatii sale procesuale pasive de catre actualul administrator judiciar al S.C. E. S.R.L. a determinat modificarea radicala a acestei hotarari fara insa a mai fi pusa in discutia partilor necesitatea efectuarii expertizelor solicitate, fara a se face totodata o analiza asupra implicatiilor acestui refuz asupra posibilitatilor sale de a dovedi existenta calitatii sale procesuale pasive.
In temeiul principiului contradictorialitatii instanta de judecata avea obligatia sa puna in discutia partilor modificarea hotararii sale in ceea ce priveste probele solicitate, cu atat mai mult cu cat contestarea calitatii sale procesuale pasive a fost mentionata pentru prima data de administratorul judiciar al S.C. E. S.R.L. in cadrul concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei.
In conditiile in care actualul administrator judiciar al societatii debitoare, Cabinetele Asociate de Concordat si Insolventa P. & R., nu a facut nici o apreciere cu privire la activitatea depusa de fostul administrator judiciar al debitoarei, E. IPURL, neexprimandu-si pozitia cu privire la tabelele de creante intocmite, la creantele contestate si cu privire la toate celelalte masuri intreprinse de acesta din urma, era normal ca instanta de judecata sa purceada la administrarea probatoriului solicitat sau macar sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii probatoriului deja incuviintat, chiar daca nu in mod expres.
VI. Principiul contradictorialitatii a fost incalcat in masura in care judecatorul sindic a permis noului administrator judiciar desemnat in cauza sa-si expuna punctul de vedere cu privire la declaratiile de creanta si contestatiile formulate, exclusiv prin depunerea concluziilor scrise iar nu prin formularea unor note scrise care sa fie comunicate in etapa dezbaterilor asupra fondului si supuse astfel dezbaterii contradictorii a partilor.
Dupa cum se poate observa noul administrator judiciar a refacut rapoartele prevazute de lege, a redepus tabelul preliminar de creante dar nu a formulat nici un punct de vedere scris cu privire la tabelul preliminar de creante si contestatiile formulate.
Administratorul judiciar a decis sa procedeze in aceste fel pentru a se evita dezbaterile in contradictoriu, aducand astfel atingere principiului contradictorialitatii, principiu fundamental al procesului civil.
Principiul contradictorialitatii este justificat de necesitatea expunerii din faza dezbaterilor a tuturor argumentelor partilor aflate in litigiu astfel incat in momentul inchiderii dezbaterilor asupra fondului si acordarii cuvantului asupra fondului cauzei, toate partile sa cunoasca toate argumentele adversarilor si sa-si pregateasca eventualele contraargumente. De aici rezulta stransa legatura dintre principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, primul fiind o garantie a celui de-al doilea in masura in care dreptul la un proces echitabil presupune posibilitatea pregatirii unei aparari efective a propriilor interese intr-un proces civil iar necomunicarea argumentelor adversarului echivaleaza cu blocarea oricarei aparari.
Cu atat mai mult cu cat in prezenta procedura de insolventa, noul administrator judiciar desemnat de catre judecatorul sindic nu a inteles sa comunice punctul sau de vedere dorind sa "surprinda" creditorii in etapa concluziilor asupra fondului instanta trebuia sa-l oblige sa o faca in scris in etapa dezbaterilor. Aceasta deoarece administratorul judiciar are un statut special in procedura insolventei nefiind un simplu participant si avand printre principalele atributii acelea de a informa si clarifica aspectele complexe ale activitatii comerciale si de a pune in practica deciziile judecatorului sindic.
Permisiunea judecatorului sindic din prezentul dosar acordata administratorului judiciar de a-si expune punctul de vedere exclusiv in etapa concluziilor asupra fondului cauzei este similara, pastrand proportiile si raportat la specificul procedurii, cu permisiunea unui judecator acordata expertului de a comunica concluziile raportului de expertiza efectuat exclusiv in etapa concluziilor asupra fondului cauzei civile sau cu permisiunea judecatorului acordata magistratului procuror de a comunica argumentele acuzarii exclusiv in etapa concluziilor fondului cauzei penale. Aceasta deoarece si expertul tehnic judiciar si magistratul procuror au un statut special in cadrul oricarei proceduri judiciare, nefiind o simpla parte.
In drept a invocat prevederile art.299 si urmatoarele din Codul de procedura civila.
Examinand recursul declarat de recurenta SC C. A. P. SRL impotriva incheierii judecatorului sindic din data de 30.06.2011, curtea a apreciat ca exceptia inadmisibilitatii acestuia este intemeiata, recursul fiind respins ca inadmisibil.
Potrivit art.282 alin.2 Cod procedura civila, impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.
De asemenea, conform art.316 Cod procedura civila, dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice.
Din interpretarea articolelor enuntate rezulta ca se poate face recurs doar impotriva incheierilor prin care s-a intrerupt cursul judecatii.
Deoarece prin incheierea atacata cu recurs nu s-a dispus intreruperea cursului judecatii, exceptia inadmisibilitatii recursului a fost admisa, iar recursul declarat a fost respins ca inadmisibil.