Faliment.Contestatie. Sentinta civila nr. 676 din data de 03.06.2010
pronunțată de Tribunalul Bacau

La data de 17.04.2010 Banca I-R Spa a formulat contestatie impotriva masurii lichidatorului judiciar de neinscriere in tabelul suplimentar al ceantelor a acestei creditoare cu o creanta supimentara in cuantum de 404511,07 RON.
S-a aratat in esenta ca aceasta suma reprezinta sold linie credit, dobanzi si cheltuieli de judecata aferente executarii silite a garantului ipotecar al societatii falite, respectiv a SC V SRL.
A motivat contestatoarea ca prin art. 9 din conventia la linia de credit incheiata cu debitoarea falita s-a stabilit ca debitoarea va suporta” toate costurile si cheltuielile generate”, astfel incat debitoarea trebuie sa fie obligata la cheltuielile generate de recuperarea debitului.
A mai sustinut contestatoarea ca in cauza sunt aplicabile si dispozitiile art. 274 Cod procerdura civila in sensul ca partea care cade in pretentii trebuie sa plateasca cheltuielile de judecata.
In drept au fost invocate dispozitiile Legii nr. 85/2006.
Instanta apreciaza contestatia ca nefondata pentru urmatoarele motive.
Astfel, prin SC nr. 235/18.02.2010 s-a deschis procedura falimentului in forma generala impotriva debitoarei SC C SRL, fiind stabilite termenele pentru inregistrarea creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii, intocmirea tabelului suplimentar al creantelor, etc.
Creditoarea Banca I-R Spa a solicitat inscrierea la tabelul suplimentar al creantelor cu o creanta compusa din sold linie credit precum si cheltuieli de executare generate de executarea silita a unui garant al debitoarei falite, cerere respinsa de lichidaotorul judiciar.
Instanta aprecaiza ca sunt aplicabile in special acestei situatii dispozitiile art. 36 si art. 41 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, pe de o parte de la data deschiderii procedurii toate masurile intreprinse de debitor pentru recuperarea debitului se suspenda, acest demers fiind tinut sa-l desfasoare alaturi de ceilalti crfeditori, in cadrul procedurii colective a insolventei.
Pe de alta parte legea insolventei a stabilit imperativ faptul ca ince priveste cuantumul creantei rezultat in baza unui titlu nascut anterior deschiderii procedurii, acesta practic „inngheata” la nivelul pe care il avea la acest moment.
Creanta astfel stabilita, nu poate fi majorata prin cumularea de penalita, dobanzi sau penalitati si de asemenea nici prin cumularea de „cheltuieli” ori „accesorii”.
Este evident astfel ca toate demersurile facute de creditori pentru recuperarea creantelor acestora se desfasoara in cadrul procedurii insolventei urmand regulile stabilite imperativ de dispozitiile Legii nr. 85/2006.
Din momentul in care un creditor paraseste procedura ori actioneaza alternativ acesteia pentru recuperarea creantei el nu se poate folosi ulterior de dispozitiile Legii nr. 85/2006 pentru recuperarea in cadrul procedurii a cheltuielilor de executare astfel nascute, fata de dipozitiile art. 41 din Lege.
Creantele suplimentare la care se refera dispozitiile art. 108 din Legea nr 85/2006 nu sunt creante exterioare procedurii insolventei ci provin din interiorul acesteia, sunt creante derivate din desfasurarea activitatii de catre debitorul falit de la data deschiderii procedurii generale si pana la data deschiderii procedurii falimentului.
Prin urmare, instanta apreciaza ca nu poate fi asimilata unei astfel de creante o creanta reprezentand cheltuieli de executare generate de executarea unui codebitor, garant, etc.
Aprecind prin urmare ca nefondata contestatia, instanta o va respinge ca atare.