SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL. SCUTIREA DE LA PLATA IMPOZITULUI PE CLADIRI SE APLICA, CONFORM PREVEDERILOR ART.284 ALIN.4, 6 SI 7 DIN CODUL FISCAL RAPORTAT LA ART.26 ALIN.1 LIT.B DIN LEGEA NR.448/2006, DOAR CLADIRII SI TERENULUI AFERENT FOLOSITE CA DOMICILIU DE PERSOANELE CU HANDICAP GRAV SAU ACCENTUAT.
- art.26 alin.1 lit.b din Legea nr.448/2006;
- art.284 alin.4, 6 si 7 Cod fiscal.
Decizia nr.2228/CA/07.11.2011 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila, de contencios administrativ si fiscal.
Prin sentinta nr.203/CA/2011, pronuntata de Tribunalul Bihor, a fost respinsa cererea formulata de catre reclamantul J. G. impotriva paratilor P. C. V. si C. V. ca neintemeiata.
Fara cheltuieli de judecata.
Analizand actele dosarului, instanta a constatat urmatoarele:
Reclamantul J. G. are domiciliul in satul D. , nr. 89, judetul B. si detine un certificat de incadrare in gradul I de handicap nr. 32121/18.10.2005, cu termen de valabilitate permanent.
Acesta detine in proprietate o cladire de locuit si terenul aferent cladirii in localitatea V. pentru care solicita acordarea de facilitati fiscale.
Potrivit art. 26 alin. 1 lit. b din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe cladire si teren.
Legea nr. 571/2003 prevede la art. 284 alin. 4 faptul ca impozitul pe cladiri si impozitul pe teren nu se datoreaza de persoanele cu handicap grav sau accentuat si de persoanele incadrate in gradul I de invaliditate.
Totodata, alin. 6 si 7 al art. 284 din Codul fiscal (legea nr. 571/2003) stabileste ca scutirea de la plata impozitului pe cladiri si teren se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu si doar terenului aferent cladirii utilizate ca domiciliu de persoanele cu handicap grav sau accentuat si de persoanele incadrate in gradul I de invaliditate.
Nu se poate retine argumentatia potrivit careia Legea nr. 448/2006 este o lege speciala , derogatorie de la dispozitiile art. 284 ale Legii nr. 571/2003, atat timp cat din ansamblul reglementarilor pe care le contine rezulta ca drepturile si facilitatile fiscale sunt acordate de catre autoritatile administratiei publice locale unde isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap.
Prin urmare, facilitatile fiscale pentru reclamant se acorda de P. D. , pentru imobilele din raza ei teritoriala de competenta, iar P. V. nu ii poate acorda facilitati fiscale atat timp cat reclamantul nu isi are domiciliul in raza sa teritoriala.
Din intreaga reglementare privind scutirea de la plata impozitului acordata persoanelor cu handicap grav sau accentuat, coroborand dispozitiile Legii nr. 571/2003 cu ale Legii nr. 448/2006, rezulta ca facilitatile fiscale constand in scutire de la plata impozitului pe cladire si teren se acorda numai pentru cladirea folosita ca domiciliu si doar pentru terenul aferent cladirii utilizate ca domiciliu .
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanta a respins ca neintemeiata cererea reclamantului.
Impotriva acestei sentinte, in termen si legal timbrat, a declarat recurs reclamantul J. G., solicitand modificarea acesteia, in sensul admiterii actiunii sale.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat ca sentinta atacata este nelegala si netemeinica, deoarece potrivit art. 26 lit. b) din Legea nr. 448/2006, beneficiaza de scutirea de impozit pentru imobilul din litigiu, situatie in care, in mod gresit, instanta de fond a respins actiunea formulata de catre reclamant.
Pe de alta parte, recurentul a mai precizat ca, in urma solicitarilor sale, M. F. i-a comunicat ca este indreptatit la scutirea de impozit, insa cu toate acestea, atat P. comunei V. cat si instanta de fond refuza sa aplice dispozitiile legale evocate.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 7,8 9, 304 si 315 alin. (4) Cod Procedura Civila, prevederile Legii nr.554/2004 si Legea nr. 448/2006.
Intimatii, desi legal citati, nu au formulat intampinare si nici nu si-au exprimat pozitia fata de prezentul recurs.
Verificand hotararea atacata, prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu, conform art. 304 ind. 1 Cod Procedura Civila, Curtea de Apel Oradea, a retinut urmatoarele :
Potrivit certificatului de incadrare in grad de handicap, depus in copie la fila 4 dosar de fond, recurentul J. G. are gradul de handicap corespunzator gradului I, cu caracter permanent.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bihor, recurentul a solicitat a se dispune anularea adreselor nr. 1523/03.12.2009 si nr. 407/2.04.2010 emise de P. c. V. a, cu consecinta obligarii acesteia de a-l scuti de la plata impozitului si taxelor aferente pentru cladirea si terenul detinute de catre acesta in localitatea V.
Textul art. 26 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 448/2006, invocat de catre recurentul reclamant, ca temei legal al cererii sale, prevede ca persoanele cu handicap grav (cum este cazul in speta) sau accentuat, beneficiaza de " scutire de la plata impozitului pe cladire si teren ".
De precizat este si imprejurarea ca imobilul din litigiu, pentru care recurentul solicita a se face aplicarea dispozitiilor legale evocate mai sus, este situat in comuna V., iar el are domiciliul in comuna D. , nr. 89, unde detine in proprietate un alt imobil, pentru care, dupa cum a recunoscut in sedinta publica din 07.11.2011, nu plateste impozit.
Facilitatea fiscala prevazuta de textul art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006, se regaseste si in textul art. 284 Cod fiscal, care, la alin. (4) prevede urmatoarele : " Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfasurarea unei activitati economice nu se datoreaza de catre persoanele cu handicap grav sau accentuat si de persoanele incadrate in gradul I de invaliditate ".
Potrivit alin. 6 si 7 din acelasi text de lege, scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4), respectiv terenului aferent cladirii utilizate de persoanele fizice prevazute la aceste aliniate ale art. 284 Cod fiscal.
Asa fiind, in mod corect instanta de fond a coroborat prevederile textului art. 26 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 448/2006 cu cele ale art. 284 alin. (4, 6 si 7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cata vreme acestea din urma, nu au fost abrogate, producand efecte in continuare.
Recurentul beneficiaza de facilitatile fiscale prevazute de textele de lege evocate, pentru imobilul in care locuieste si reprezinta domiciliul acestuia, pentru care nu plateste impozit, dupa cum a recunoscut in fata instantei.
Cata vreme imobilul din litigiu, situat in comuna V. , nu se incadreaza in categoria imobilelor avute in vedere de aliniatele 6 si 7 ale art. 284 Cod fiscal, neconstituind domiciliul reclamantului, in mod corect instanta de fond a respins ca neintemeiata actiunea acestuia.
Pentru aceste considerente, apreciind ca nu subzista nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea, in temeiul art. 312 alin. (1) Cod Procedura Civila, a respins ca nefondat recursul de fata, constatand ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.