Recurs. Judecarea apelului in lipsa inculpatului aflat in stare de arest
C.pr.pen, art.375 alin.3, art.379 alin.1 lit. b
Judecarea apelului in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere in strainatate contravine dispozitiilor art.375 alin.3 c.p.p., potrivit carora, judecata in acest caz nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, atunci cand acesta se afla in stare de detinere, fapt care atrage casarea deciziei recurate si rejudecarea cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata.
Curtea de Apel Oradea, Sectia penala
Decizia nr.208/R din 13 aprilie 2010
Asupra recursului penal constata urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 1815/21 decembrie 2007 Judecatoria Oradea a dispus in baza art. 334 Cod procedura penala schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului CM, din infractiunea de talharie prev. si ped. de art. 211 alin 2 lit "c" si alin 21 lit. "a" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal, in infractiunile de loviri prev. 180 alin 2 Cod penal cu aplic art. 37 lit "a" Cod penal si furt calificat prev. si ped. de art. 26 rap. la art. 208 alin - 209 al 1 lit. "a" si "e" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal (pct. I R)
In baza art. 180 alin 2 Cod penal, cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal a fost condamnat inculpatul CM la o pedeapsa de :
- 1 an inchisoare
In baza art. 26 rap. la art. 208 alin - 209 al 1 lit. "a" si "e" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal, a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de :
- 3 ani inchisoare.
In baza art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberarii conditionate a restului de 323 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 107/P/2003 a Tribunalului Bihor, definitiva prin decizia penala nr. 148/A/03.07.2003 a Curtii de Apel Oradea, rest care a fost contopit cu fiecare din pedepsele aplicate mai sus rezultand o pedeapsa de 1 an inchisoare si o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit "a" si art. 34 lit "b" Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite mai sus in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art.64 lit."a teza a II-a si "b" Cod penal pe durata executarii pedepsei, cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada executata de la 01.08.2006 pana la 07.09.2007.
2. In baza art. 334 Cod procedura penala a fost schimbata incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului CII, din infractiunea de talharie prev. si ped. de art. 211 alin. 2 lit "c" si alin 21 lit. "a" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal , in infractiunile de loviri prev. 180 alin 2 Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal si furt calificat prev. si ped. art. 208 alin - 209 al 1 lit. "a" si "e" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal (pct I R).
In baza art. 180 alin 2 Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal, a fost condamnat inculpatul CII la o pedeapsa de :
- 1 an inchisoare.
In baza art. art. 208 alin - 209 al 1 lit. "a" si "e" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal, a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de :
- 3 ani si 6 luni inchisoare.
In baza art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberarii conditionate a restului de 525 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 107/P/2003 a Tribunalului Bihor, definitiva prin decizia penala nr. 148/A/03.07.2003 a Curtii de Apel Oradea, rest care a fost contopit cu fiecare din pedepsele aplicate mai sus rezultand o pedeapsa de 1 an inchisoare si o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.
In baza art. 208 alin 1- 209 alin 1 lit "a, g , i" cu aplic art 41 alin 2, art 42 Cod penal si art. 37 lit. "b" Cod penal, a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de :
- 4 ani inchisoare (pct II R).
In baza art. 33 lit "a" si art. 34 lit "b" Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite in pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 Cod penal au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art.64 lit."a teza a II-a si "b" Cod penal pe durata executarii pedepsei, cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada executata de la 01.08.2006 pana la 07.09.2007.
In baza art. 14, art. 346 Cod procedura penala rap. la art. 998 - 999 si art 1003 Cod civil au fost obligati inculpatii in solidar la plata sumei de 2.000 lei daune morale in favoarea partii civile BND si au fost respinse restul pretentiilor civile ca nejustificate.
In baza art. 14, art. 346 Cod procedura penala rap. la art. 998 - 999, art 1003 Cod civil, si art 115 din Legea nr. 210/2005, au fost obligati inculpatii in solidar la plata sumei de 724 lei plus majorari de intarziere pana la data platii efective in favoarea partii civile Spitalul Clinic Judetean Oradea.
In baza art. 14, art. 346 Cod procedura penala rap. la art. 998 - 999, Cod civil, a fost obligat inculpatul CII la plata sumei de 20.514,73 lei in favoarea partilor civile SC ALICANTE SRL Oradea, si la plata sumei de 18.385 lei in favoarea partii civile SC SAPIENT SRL Oradea.
In baza art. 191 alin 1 si 2 Cod penal au fost obligati inculpatii la cate 2.000 lei fiecare cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
In data de 21.07.2006, in jurul orelor 13.00, partea vatamata BN insotit de prietena sa Oprea Corina Lavinia, s-au deplasat cu autoturismul proprietate personala marca BMW cu numar de inmatriculare BH-13-BAD la domiciliul acesteia situat pe str. Nicolae Balcescu, nr.12, bl.PB.66, ap. 17, pentru a vedea daca totul este in ordine in apartament, dat fiind faptul ca inainte cu o saptamana autori necunoscuti au intrat cu chei potrivite in apartamentul lui BND, de unde au sustras telefoane, bijuterii si bani, in valoare de aproximativ l miliard lei.
Ajungand pe str. Nicolae Balcescu, s-au intalnit cu sora prietenei partii vatamate, numita OAM (prietena inculpatului Ciorba Iuliu Iulian) care era insotita de un politist de proximitate si intentiona sa-si ridice actele personale din apartamentul parintilor sai, de unde se mutase in urma cu doua saptamani, ca urmare a unor neintelegeri avute cu tatal sau.
Partea vatamata a ramas in autoturism, in fata blocului, in timp ce cei trei au urcat la apartament.
In timp ce partea vatamata astepta in autoturism i-a observat pe cei doi inculpati iesind din scara unui bloc de pe aceeasi strada si in momentul in care au ajuns langa autoturismul partii vatamate, au tras-o afara si i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii, timp in care i-au adresat amenintari solicitandu-i sa renunte la reclamatia depusa la organele de politie, privind spargerea locuintei sale, fapta de comiterea careia ii suspecta pe inculpati.
Partea vatamata a reusit sa scape de cei doi inculpati si desi inculpatul CII a pornit in urmarirea acesteia a fost oprit de catre inculpatul CM, dupa care inculpatul CII a scos cheia din contactul autoturismului partii vatamate, si i-a aratat-o acesteia spunandu-i " asta-i a mea "
Dupa aceasta cei doi inculpati s-au indepartat printre blocuri, inculpatul CII proferand amenintari la adresa partii vatamate "oricum, o sa te mierlesc!".
Dupa plecarea celor doi inculpati, partea vatamata s-a intors la autoturism, ocazie cu care a constatat ca de langa schimbatorul de viteze ii lipseste si un telefon mobil, marca Nokia 6230. Cu un alt telefon, pe care-1 avea asupra sa, partea vatamata a sunat-o pe prietena sa, OCL, cerandu-i sa coboare din bloc, intrucat a fost batut.
In urma telefonului primit de la partea vatamata, martora OCL a coborat din bloc, insotita de sora sa, OA si de politistul de proximitate, si in prezenta celor trei, partea vatamata le-a relatat imprejurarea in care a fost agresata de cei doi inculpati, precum si faptul ca a fost deposedata de cheia de contact a autoturismului si de telefonul marca Nokia 6230.
Dupa ce le-a relatat celor trei despre agresiunea a carei victima a fost, partea vatamata, insotit de prietena sa OCL, s-a deplasat pe jos pana la locuinta sa, situata pe B-dul Decebal, de unde a luat cheia de rezerva si s-au intors la masina, cu care s-au deplasat la sediul organelor de politie, unde partea vatamata BND, a depus reclamatie scrisa impotriva celor doi inculpati .
Potrivit certificatului medico-legal nr. 2347/IA/912 din 21.07.2006, partea vatamata a suferit leziuni corporale care au necesitat 15 zile de ingrijiri medicale ca urmare a "fracturii proprii oase nazale, dismorfie prin latero deviatie pe stg. fractura septala", leziuni ce dateaza din 21.07.2006 si s-au produs prin loviri cu corp dur (f. 23 dos up.).
Dat fiind faptul ca in perioada 22.07.2006 - 28.07.2006, partea vatamata a fost spitalizata, costul ingrijirilor medicale fiind de 724 RON lei, Spitalul Clinic Judetean Bihor s-a constituit parte civila (fila 25).
Cei doi inculpati nu au recunoscut savarsirea infractiunii, inculpatul CII sustinand initial ca la ora 13 - 13.30 s-ar fi aflat impreuna cu prietena sa, OAM, la un magazin de mobila, fapt infirmat insa de catre aceasta, care a sustinut ca a fost la magazinul respectiv in jurul orei 11-11.30. Ca urmare a contradictiei dintre declaratiile inculpatului CII si martora OAM, s-a procedat la confruntarea acestora, in final inculpatul CII sustinand ca nu-si mai poate aminti ora la care a fost la magazinul de mobila (fila 62-63).
Dupa confruntarea inculpatului cu prietena sa OAM, inculpatul a solicitat audierea in apararea sa a unor martori, insa nici unul dintre acestia nu i-au confirmat sustinerile (fila 46-52).
Dupa audierea acestor martori, inculpatul CII a invocat in apararea sa faptul ca dupa agresiunea exercitata asupra partii vatamate, ceea ce implica o recunoastere indirecta a faptei comise, prietena sa OAM ar fi observat asupra partii vatamate cheia de contact si telefonul Nokia 6230.
Procedandu-se la completarea declaratiei martorei OAM, in prezenta avocatului ales, martora a declarat ca dupa ce a coborat din bloc a vazut-o pe partea vatamata scotand din pantalonii scurti, pe care-i purta, un telefon marca Nokia, dar nu a putut preciza modelul telefonului, ci doar culoarea gri a acestuia, de pe care partea vatamata intentiona sa-si sune mama, fara insa a putea relata motivul pentru care partea vatamata intentiona sa dea telefon si ca nu ar fi vazut asupra partii vatamate cheia de contact (fila 32-36).
A doua zi, dupa ce a dat aceasta declaratie in prezenta avocatului ales, martora OAM s-a prezentat din proprie initiativa la organul de cercetare penala solicitand completarea declaratiei data inainte cu o zi, fara a fi insotita, de aceasta data, de aparatorul ales, si precizand in mod expres faptul ca in momentul in care partea vatamata si-a scos telefonul mobil, din buzunarul pantalonilor, o data cu telefonul, partea vatamata ar fi scos si niste chei, pe care a reusit sa le prinda inainte de a cadea pe jos, dupa care le-a introdus in buzunar, iar in final a sustinut ca era vorba de o singura cheie cu breloc in forma de minge de fotbal, exact ceea ce a dorit sa scoata in evidenta inculpatul CII la confruntare .Aceasta declaratie a fost sustinuta de martora si in cursul cercetarii judecatoresti.
Fata de pozitia oscilanta a martorei si calitatea acesteia de prietena a inculpatului CII instanta apreciaza ca nu pot fi retinute cele sustinute de aceasta cu privire la aspectele mai sus mentionate ,sustinerile ei necoroborandu-se cu nici o alta proba.
Inculpatul CM a sustinut ca nu-si aminteste unde a fost in data de 21.07.2006, ca nu a agresat-o pe partea vatamata si ca probabil la ora agresiunii s-ar fi aflat la locul de munca sau la baie pe Crisul Repede, insotit fiind de cainele sau, declaratie pe care a mentinut-o si in cursul cercetarii judecatoresti (f. 32).
Fiind audiat in instanta, inculpatul CII nu a recunoscut nici una dintre faptele retinute in sarcina sa. A aratat ca in timp ce se afla in fata blocului mamei sale, pe strada C Negruzzi din Oradea impreuna cu fratele si prietena sa, l-a vazut pe partea vatamata care a trecut cu masina pe langa ei ca vorbea la telefonul care sustine ca i-ar fi fost sustras de catre el.
In ce priveste faptele de la punctul 2 din rechizitoriu, inculpatul a aratat ca valuta la care se face referire a fost probabil primita de fosta sa prietena DM de la sotul sau care este cetatean german si ca nu a discutat niciodata cu acesta despre furturile ce privesc casele de schimb valutar. De asemenea, inculpatul a aratat ca nu s-a ocupat niciodata cu vanzarea de telefoane mobile si ca nu ii cunoaste pe numitii PG, IR si MM (f. 30-31).
Sustinerile celor doi inculpati sunt infirmate de probele administrate in cauza. Astfel, martora PAV care o vazuse pe partea vatamata ca prezenta leziuni, a aratat ca intalnindu-se cu inculpatul CII, acesta i-a relatat ca el a agresat-o pe partea vatamata intrucat l-a acuzat ca i-a spart apartamentul (fila 37 dos up. si fila 122 dos inst).
Martorii PO si BFN, au declarat ca au aflat de la martorul ocular PF ca partea vatamata BND a fost agresata de fratii Ciorba care l-au tras din masina si apoi l-au lovit , iar dupa ce partea vatamata a reusit sa scape si a fugit, unul dintre ei a luat ceva din masina pe geamul deschis, dupa care au plecat urland si amenintand. (fila 38-40 dos up si filele 123 dos inst.).
Fiind audiat martorul PF, acesta a sustinut doar faptul ca a vazut cand partea vatamata a fost fugarita de doua persoane care-1 amenintau ca il mierlesc, persoane pe care nu le cunoaste, facand precizarea ca era vorba de doi tineri. Nu a vazut ca acestia sa-l fi lovit pe partea vatamata sau sa fi luat ceva din masina, doar dupa ce ei au plecat a vazut-o pe prietena partii vatamate, pe sora acesteia si un politist ca au coborat dintr-un bloc. De mentionat faptul ca partea vatamata este in relatii conflictuale cu martorul PF (f. 42 dos up si f. 153 dos inst).
Exercitarea agresiunii asupra partii vatamate este confirmata si de nota intocmita de S.R.I.- UM 0561 Oradea in urma interceptarii convorbirilor purtate la posturile telefonice mentionate in autorizatia nr. 146/03.08.2006 emisa de Tribunalul Bihor, unde inculpatul CM relata: " pana acum i-a dat 15 zile...18 zile...Ii nasol cand lovesti asa, stii? Ii periculos... numai ca l-am lovit. Nu bani, nu telefoane, nu aur, nu....nimic "
Din coroborarea probelor administrate, asa cum au fost descrise rezulta prezenta inculpatilor la locul comiterii faptei si exercitarea agresiunilor asupra partii vatamate, precum si sustragerea unor bunuri din autoturism identificate de partea vatamata ca fiind cheia autoturismului si un telefon mobil marca Nokia 6230.
In declaratia data, partea vatamata a aratat ca in telefonul furat avea o cartela reincarcabila Cosmote, iar intr-un alt telefon avea abonament Orange. Martora OC, prietena partii vatamate a aratat ca ulterior faptei, a fost sunata de partea vatamata de pe numarul din reteaua Orange pe care il foloseste in mod frecvent, solicitandu-i sa coboare intrucat a fost batut de fratii Ciorba care i-au furat cheile si un telefon Nokia. Totodata, martora a precizat ca telefonul era langa schimbatorul de viteza si avea in el cartela reincarcabila Orange, dar de regula ei vorbeau pe telefonul de abonament care era tot Nokia, dar nu cunoaste modelele.
In urma acestor declaratii, inculpatii au prezentat un numar de abonament de Cosmote 0765-237977 care ar fi apartinut partii vatamate si era folosit in telefonul sustras.
Din adresele emise de Cosmote la solicitarea instantei(f. 266, 281) rezulta ca abonamentul respectiv apartine numitului TAT, care, audiat in calitate de martor a aratat ca el nu a contractat abonamentul respectiv si ca este cumnatul martorului PO, prieten al partii vatamate.
Din listingul convorbirilor telefonice inaintate pe suport CD (f. 267), rezulta insa ca pe acest numar de telefon exista apeluri de intrare si iesire de la si catre membri ai familiei partii vatamate (BD - mama - in 21.07.2006, ora 23,07 ) si ai prietenei acestuia, ale politistului anchetator Feica, care in data de 01.08.2007 a sunat de 9 ori, la data respectiva inculpatii fiind arestati, aspecte ce releva ca intr-adevar acest numar a fost folosit de partea vatamata.
Din probele administrate nu rezulta insa ca acest numar era folosit in telefonul sustras, partea vatamata aratand ca avea cartela reincarcabila in acel telefon, iar martorele nu au facut precizari exacte in acest sens.
In adresa Cosmote (f. 266) se arata ca desi se cunosc seriile IMEI ale terminalelor mobile utilizate, specificate in listingul imprimat si atasat la dosar de instanta, nu pot fi indicate in mod explicit tipul de terminal mobil folosit, mai precis tipul telefonului utilizat.
Avand in vedere starea de fapt retinuta, instanta de fond a apreciat ca in speta nu poate fi vorba de infractiunea de talharie intrucat nu exista nici o relatie cauzala intre actele de violenta si cele de sustragere, violentele petrecandu-se in conditii si cu explicatii precise, respectiv amenintarea partii vatamate de a-si retrage reclamatia facuta pentru spargerea locuintei sale, fapta de comiterea careia erau suspectati inculpatii, fara nici o legatura cu furtul, ideea acestuia venind ulterior, dupa consumarea violentelor.
Pentru existenta infractiunii de talharie, care se savarseste numai cu intentie directa, este necesar ca aceasta forma de vinovatie sa fie prezenta atat in actiunea principala de furt, cat si in cea adiacenta de exercitare de violente sau amenintari. Mai mult, pentru realizarea laturii subiective a acestei infractiuni, este obligatoriu ca prin actiunea adiacenta, faptuitorul sa urmareasca unul din scopurile prevazute de art. 211 al 1 Cod penal respectiv furtul, pastrarea bunului furat sau inlaturarea urmelor infractiunii.
In cauza, din probele administrate rezulta cu certitudine ca inculpatii nu au lovit partea vatamata in scopul de a-i sustrage vreun bun si nici in vreunul din celelalte scopuri aratate mai sus, ci pentru a o determina sa-si retraga o plangere penala formulata pentru spargerea apartamentului, partea vatamata suspectandu-i pe inculpati de comiterea acestei fapte.
In atare situatie, neexistand legatura subiectiva ceruta de lege intre actiunea de lovire si cea de furt, aceste doua fapte alei inculpatilor nu pot fi incadrate in infractiunea de talharie, ci constituie infractiuni distincte, astfel ca, instanta de fond , in baza art. 334 Cod procedura penala a schimbat incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului Ciorba Marius, din infractiunea de talharie prev. si ped. de art. 211 alin 2 lit "c" si alin 21 lit. "a" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal, in infractiunile de loviri prev. 180 alin 2 Cod penal cu aplic art. 37 lit "a" Cod penal pentru ambii inculpati si furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin - 209 al 1 lit. "a" si "e" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal pentru inculpatul CII, respectiv complicitate la furt calificat prev. si ped. de art. 26 rap la art 208 alin - 209 al 1 lit. "a" si "e" Cod penal cu aplic art. 37 lit. "a" Cod penal pentru inculpatul CM.
Din fisa de cazier judiciar a rezultat ca faptele au fost comise in stare de recidiva post condamnatorie, primul termen al recidivei constituindu-l condamnarile la pedepsele de 5 ani inchisoare, respectiv 4 ani si 6 luni inchisoare, ce le-au fost aplicate inculpatilor prin decizia penala nr. 148/03.07.2003 a Curtii de Apel Oradea.
In executarea acestei pedepse de 5 ani inchisoare, inculpatul CII a fost arestat de la 9 mai 2002 pana la 29 noiembrie 2005, cand a fost liberat conditionat cu un rest de pedeapsa de 525 de zile.
Inculpatul CM, in executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni inchisoare a fost arestat de la 9 mai 2002 pana la data de 20 decembrie 2005 cand a fost liberat conditionat cu un rest de pedeapsa de 323 zile.
S-a stabilit ca, fapta inculpatilor CII si CM, care in data de 21.07.2006, pe str. Nicolae Balcescu au agresat-o pe partea vatamata BND, provocandu-i leziuni corporale care au necesitat 15 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de loviri , prev. si ped. de art. 180 al 2 Cod penal cu aplic art 37 "a" Cod penal, text de lege in baza caruia a condamnat pe fiecare inculpat la pedeapsa de cate 1 an inchisoare.
Conform art 26 teza I-a Cod penal, complice este persoana care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Contributia complicelui poate fi materiala sau morala, acesta din urma caracterizandu-se prin faptul ca efectele sale vizeaza psihicul autorului , prin intarirea sau intretinerea intentiei de a comite fapta.
In cauza, din coroborarea probelor administrate rezulta ca inculpatul CM a stat langa autoturism in momentul sustragerii bunurilor de catre coinculpatul CII si a parasit impreuna cu acesta locul faptei cu bunurile sustrase. Imprejurarea ca inculpatul CM nu a participat efectiv la comiterea sustragerii bunurilor, neavand o contributie materiala, nu inlatura calitatea sa de complice atata timp cat el a inlesnit realizarea faptei prin intarirea si intretinerea hotararii celuilalt inculpat de a savarsi infractiunea.
La individualizarea pedepselor s-au avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsa prevazute de lege, circumstantele reale ale comiterii faptei, natura leziunilor provocate si numarul de ingrijiri medicale, si conduita infractionala anterioara a inculpatilor, care sunt recidivisti postcondamnatoriu, precum si atitudinea inculpatilor care nu au recunoscut savarsirea faptelor.
In cursul cercetarii penale s-au extins cercetarile fata de inculpatul CII pentru savarsirea unor fapte de furt calificat comise in urmatoarele imprejurari:
1. La data de 23.02.1998, BD angajata la SC Alicante Office SRL, casa de schimb valutar, a sesizat organele de politie despre faptul ca in perioada 21-23.02.1998 autori necunoscuti, prin escaladare si spargerea tavanului, dupa oprirea sistemului de alarma, au patruns in incinta casei de schimb valutar si prin taierea peretilor seifului societatii, au sustras suma de 67.635.032 lei, compusa din lei si valuta si un aparat pentru verificat valuta, in valoare de 80 USD, echivalentul in lei fiind de 643.440 lei la cursul BNR din 21.02.1998 (fila 117-119).
2. La data de 08.02.1999, PM angajata la casa de schimb valutar SC Alicante Office SRL a sesizat organele de politie despre faptul ca autori necunoscuti, prin efractie au patruns in incinta casei de schimb valutar, de unde au sustras un seif metalic care continea acte, bani si valuta, in valoare de 136.868.833 lei (valoare seif, valoare distrugeri, reparatii sistem de alarma, monetar) (fila 154).
Conform listei de inventar in seif s-a aflat 104.003.981 lei si valuta, respectiv 386 USD, 1500 DEM, 200 franci francezi, 2000 silingi austrieci, 97.000 lire italiene, 60 gulden olandez, 150 dolari canadieni si 10.000 franci belgieni (fila 156).
In anul 1991 martora DM 1-a cunoscut pe inculpatul CII intrand cu acesta ulterior in relatii de concubinaj, relatiile dintre acestia continuand si dupa casatoria acesteia, survenita in anul 1998, si fiind mentinute si in perioada in care inculpatul CII s-a aflat in executarea ultimei pedepse (fila 179-193).
In data de 15.02.1999, inculpatul CII a rugat-o pe prietena sa din aceea perioada DM sa-1 transporte prin oras intrucat doreste sa schimbe ceva valuta, iar in final au ajuns la casa de schimb valutar din incinta magazinului Crisul din Oradea.
Inainte de a ajunge la ghiseu, inculpatul CII i-a dat martorei DM o bancnota de 10.000 franci belgieni si o bancnota de 150 dolari canadieni. Vanzatoarea de la casa de schimb valutar le-a cerut celor doi sa-i dea un act de identitate si intrucat inculpatul a motivat ca nu are asupra sa buletinul de identitate, martora DM a prezentat permisul de conducere, dupa care au incasat contravaloarea valutei schimbate.
In aceeasi zi, conform borderourilor de la casa de schimb valutar, vanzatoarea i-a vandut martorului IFA cei 10.000 de franci belgieni si 150 dolari canadieni, martor care la vremea respectiva cumpara valuta atipica. A doua zi, martorul IFA a constatat ca valuta achizitionata de la casa de schimb valutar a fost scoasa din circuitul bancar, motiv pentru care s-a prezentat la vanzatoarea de la casa de schimb valutar careia i-a reprosat faptul ca i-a vandut valuta nevalabila si la cateva zile a reusit sa o plaseze in Ungaria.
Dat fiind cele doua furturi comise in dauna SC Alicante Office, organele de politie si-au canalizat cercetarile spre casele de schimb valutar in ideea ca valuta sustrasa ar putea aparea la vreo casa de schimb valutar ( fila 157-159).
In acest context a fost identificata martora DM, care schimbase cei 10.000 de franci belgieni si 150 dolari canadieni, si care a fost cautata la domiciliu, la vremea respectiva de catre politistul ZO insotit de inca un politist, care a invitat-o sa se deplaseze in aceea zi la sediul organelor de politie, pentru a fi audiata. De mentionat faptul ca in momentul in care martora a fost vizitata de catre politist, in locuinta ,s-a aflat si inculpatul CII, care a stat in bucatarie.
Dupa plecarea politistului ZO, martora DM a avut discutii cu inculpatul CII in legatura cu provenienta valutei, aceasta dandu-si seama ca valuta provine dintr-un furt.
Inculpatul CII i-a sugerat prietenei sale sa declare la politie ca valuta a primit-o de la sotul sau Wiechert- cetatean german, insa aceasta a refuzat, si in final au convenit sa declare ca valuta ar fi cumparat-o de la martorul AM.
Dupa plecarea politistului ZO, martora DM s-a deplasat impreuna cu politistul BZ pana in Alesd, iar la reintoarcere s-a prezentat la sediul organelor de politie, in fata carora a dat o declaratie (24.02.1999) in care a declarat ca valuta ar fi cumparat-o de la AM (fila 175).
Dupa ce a dat declaratia la sediul organelor de politie, martora DM s-a certat cu inculpatul, in legatura cu provenienta banilor, insa inculpatul a linistit-o asigurand-o ca nu exista dovezi privind furtul, respectiv pantofii si hainele au fost arse si aruncate in apa, iar la fata locului nu au ramas urme, intrucat au lucrat cu manusi (fila 184).
In aceeasi zi, martora si inculpatul 1-au cautat pe martorul AM caruia i-au adus la cunostinta cele declarate la politie, respectiv ca valuta au cumparat-o de la el.
In data de 12.05.1999 martorul AM a fost audiat de organele de politie in legatura cu provenienta valutei, respectiv cei 10.000 de franci belgieni si 150 dolari canadieni, ocazie cu care acesta a declarat ca nu i-a vandut martorei DM nici o valuta (fila 194).
Dupa extinderea cercetarilor penale fata de inculpatul CII, martorul AM a fost reaudiat, acesta mentinandu-si in intregime declaratiile, ba mai mult mentionand ca martora si inculpatul au fost la domiciliul sau si l-au rugat sa declare la politie ca le-a dat valuta in cauza intrucat asa a declarat si ea, fapt cu care nu a fost de acord intrucat si-a dat seama ca valuta ar putea proveni dintr-un furt. (fila 186-192). Fiind audiat in cursul cercetarii judecatoresti, martorul si-a mentinut declaratiile in sensul celor aratat mai sus (f. 125)
Legat de sustragerea seifului si de schimbul celor 10.000 de franci belgieni si 150 dolari canadieni, declaratia martorei DM se coroboreaza si cu actele de schimb valutar, cat si cu consemnarea permisului sau de conducere in momentul in care a schimbat valuta.
Din declaratia martorei DM, pe care instanta o apreciaza ca fiind corespunzatoare realitatii, date fiind relatiile dintre aceasta si inculpat rezulta si faptul ca inculpatul i-a povestit ca dupa ce a sustras seiful 1-ar fi transportat pe str. Podului sau Aleea Cartierului Nou, la atelierul tatalui prietenului sau TIO, unde ar fi taiat seiful din care s-a scurs mult nisip, aspect relevat si in declaratia patronului SC Alicante Office SRL- dupa care 1-ar fi aruncat intr-o balta.
De asemenea, martora a relatat ca trecand pe str. Republicii, impreuna cu inculpatul CII, acesta i-ar fi aratat cu mana spre magazinul SC Alicante Office situat pe str. Republicii, nr.29, sustinand ca ar fi patruns prin tavan, declaratie care se coroboreaza cu constatarile efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului (fila 100-112).
Date fiind imprejurarile in care au fost comise cele doua fapte de catre inculpatul CII, este de presupus ca acesta nu a actionat singur, ci cu alte persoane, care nu au putut fi identificate (furtul seifului nu putea sa-1 comita singur).
Fiind audiat in cursul urmaririi penale, precum si in instanta, inculpatul CII nu a recunoscut comiterea faptelor.
Cu ocazia audierii in cursul cercetarii judecatoresti, martora WM, a aratat ca isi mentine declaratiile date in cursul urmaririi penale in care a sus adevarul, care sunt rezultatul relatarilor sale si a raspunsurilor la intrebari, relatari pe care le-a facut de buna-voie, fara a fi influentata de alte persoane. In contradictie cu cele declarate in cursul urmaririi penale, martora a precizat ca nu l-a cautat pe numitul AM impreuna cu inculpatul CII si nu i-a solicitat sa declare la politie ca valuta in cauza ar fi avut-o de la el, aceasta revenire insa asupra declaratiilor initiale nefiind justificata in nici un fel si care de altfel sunt in contradictie cu sustinerile martorului AM care a fost constant in declaratiile date (f 154-155).
Instanta de fond a apreciat ca precizarile facute de martora cu ocazia audierii in cursul cercetarii judecatoresti si cu privire la alte aspecte decat cele aratate mai sus nu pot fi retinute intrucat nu au fost justificate temeinic.
S-a apreciat ca vinovatia inculpatului CII in savarsirea faptelor descrise mai sus a fost pe deplin dovedita prin probele administrate.
3. La data de 22.12.2001, PD administrator al SC Sapient SRL a reclamat faptul ca in noaptea de 19/20.12.2001 autori necunoscuti, prin spargerea unui geam au patruns in incinta supermarketului Crisul din Oradea, iar din raionul de telefonie mobila al SC Sapient SRL au sustras un numar de 43 de telefoane mobile de diferite marci noi si second hand, in valoare totala de 183.850.000 ROL (fila 233-24).
La data de 11.01.2002, inculpatul CII i-a vandut martorului PGMF un telefon mobil marca Samsung SGM-A 400, fara acumulator cu suma de 650 DM spunandu-i cumparatorului ca are telefonul din Ungaria. Martorul il cunostea la vremea respectiva pe inculpat dupa numele de "Eugen", insa l-a recunoscut dupa plansa foto, ocazie cu care a aflat numele corect al inculpatului.
Ulterior martorul PGMF a constatat ca telefonului cumparat de la inculpat nu-i corespunde codul IMEI cu cutia in care fusese ambalat, fapt pentru care, la randul sau, a incercat sa vanda telefonul unui cunoscut, respectiv partii vatamate PD, care a recunoscut telefonul ca fiind dintre cele sustrase din societatea sa, in noaptea de 19/20.12.2001, fapt pe care i 1-a demonstrat vanzatorului aducandu-i cutia originala a telefonului in care fusese ambalat si care avea inscris acelasi cod IMEI ca si telefonul in cauza, respectiv 350302/99/106592/7.
Cu ocazia vanzarii-cumpararii telefonului mai sus mentionat, inculpatul i-a oferit spre vanzare martorului PGMF si alte telefoane, insa nu s-au inteles asupra pretului (fila 247-254,257-258).
De mentionat faptul ca la data de 01.02.2002, organele de politie au ridicat de la martorul PGMF telefonul marca Samsung si in aceeasi zi 1-au predat partii vatamate PD (fila 245-246).
Extinzandu-se cercetarile fata de inculpatul CII, pentru furtul comis in noaptea de 19/20.12.2001, in baza codurilor IMEI s-a reusit identificarea detinatorilor unor telefoane vandute de catre inculpat in urmatoarele imprejurari:
- in primavara - vara anului 2001-2002 martorul IRD a cumparat de la inculpatul CII un telefon Ericsson TIO, 4-5 incarcatoare pentru marcile Sagem, Nokia, Motorola, si 6-7 telefoane, fara a le putea preciza marca, pe care i le-a achitat cu diferite sume de bani (fila 271-277).
- Martorului OSZ, care-1 cunoaste pe inculpatul CII din copilarie si care a lucrat in cursul anilor 2000-2003 ca vanzator la un magazin de telefoane mobile, inculpatul i-a oferit spre vanzare 10-15 telefoane noi marca Siemens, Motorola, Sagem si de alte marci, in cutii cu accesorii, spunandu-i ca le are de la diferite cunostinte care si-au facut abonamente la diferite retele de telefonie mobila si nu mai au nevoie de telefoane si de la care martorul a cumparat 2-3 telefoane Siemens (fila 278-279).
- Martorului MMC, inculpatul CII i-a oferit spre vanzare un telefon marca Nokia, insa martorul nu-si mai aminteste tipul telefonului care nu avea accesorii, motiv pentru care nu 1-a achizitionat (fila 265-270).
Fiind audiati in cursul cercetarii judecatoresti, martorii PGM, MMC, IRD si OS si-au mentinut declaratiile date in cursul urmariri penale (f. 126, 127, 152, 179)
In cursul cercetarii penale SC Sapient SRL s-a constituit parte civila cu suma de 183.850.000 ROL.
Avand in vedere ca in cursul cercetarii penale s-a reusit identificarea pe baza codurilor IMEI de la persoanele mentionate mai sus a unor telefoane sustrase de la SC Sapient in noaptea de 19/20.12.2001, din care o parte au fost vandute direct de catre inculpatul CII, care a si fost recunoscut de martori, toate acestea conduc la concluzia ca el este autorul furtului, acesta neprecizand ca ar fi cumparat la randul sau acele telefoane, ci nu a recunoscut comiterea faptei.
S-a apreciat ca vinovatia inculpatului in savarsirea faptei descrise mai sus este pe deplin dovedita prin probele administrate.
Impotriva acestei hotarari in termen legal au formulat apel partea vatamata BND si inculpatii CM si CII, solicitand admiterea caii de atac si pronuntarea unei noi hotarari in cauza temeinice si legale.
In apelul formulat de partea vatamata BND se solicita in urma reaprecierii probelor de la dosar a se constata ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de talharie, context in care solicita condamnarea celor doi inculpati la pedepse just individualizate in acest sens tinand seama si de starea de recidiva a inculpatilor. Se arata ca in mod gresit s-a apreciat de catre instanta de fond ca intre actiunea de aplicare a violentelor si actiunea de sustragere nu ar exista o legatura subiectiva asa cum prevede textul de lege. In speta cei doi inculpati , chiar daca initial au luat hotararea de a aplica violente partii vatamate, in timpul exercitarii acestora au luat si hotararea de a sustrage telefonul mobil. In ceea ce priveste latura civila a cauzei desi s-a probat sustragerea telefonului mobil prima instanta nu i-a obligat pe inculpati in solidar la plata sumei de 150 euro reprezentand contravaloarea telefonului sustras. De asemenea nu au fost acordate daune morale solicitate in suma de 5000 lei, avand in vedere numarul de zile de ingrijiri medicale acordate in urma agresiunii.
In apelul formulat de inculpati se solicita in principal in ceea ce-l priveste pe inculpatul CM achitarea acestuia in temeiul art. 10 lit.c cod procedura penala, pe de o parte pentru ca nu se poate retine prezenta acestuia la locul comiterii infractiunii de furt calificat, iar pe de alta parte chiar daca ar fi fost prezent nu s-a dovedit ca l-ar fi sprijinit pe CII la savarsirea acestei infractiuni. In subsidiar daca se va retine existenta infractiunii de complicitate la furt calificat, sa se faca aplicarea art.18 ind.1cod penal in ceea ce-i priveste pe acest inculpat, dat fiind faptul ca intre parti a avut loc o rafuiala, inculpatii urmarind doar sa-i aplice o corectie partii vatamate deoarece i-a reclamat ca i-ar fi spart locuinta, acuzatie lipsita de veridicitate. Practic, dupa exercitarea actelor de violenta asupra partii vatamate, inculpatul CII i-ar fi aratat cheile de la autoturism, iar dupa ce partea vatamata s-a indepartat, inculpatul le-a luat. In ceea ce priveste telefonul mobil la dosar nu exista probe in sensul sustragerii acestui obiect. Mai mult pe parcursul cercetarilor partea vatamata cu rea credinta nu a dat informatiile necesare referitoare la acel telefon, inculpatii fiind cei care au indicat marca telefonului si numarul de telefon la care putea fi apelat. In cauza s-a dovedit ca dupa comiterea faptei partea vatamata a vorbit la acel telefon mobil inclusiv cu lucratorii de la cercetari penale, in concret politistul Feica, folosind aceiasi cartela telefonica.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul CII se solicita achitarea sa in temeiul disp. art. 18 ind.1 cod penal cu privire la savarsirea infractiunii de furt calificat comisa in dauna partii vatamate BND pentru aceleasi considerente enuntate mai sus, cu precizarea in plus ca desi partea vatamata sustine ca i-ar fi fost sustrase cheile de la masina, acest vehicul a fost vandut ulterior operatiune care in mod cert a presupus predarea ambelor chei ale masinii. Chiar daca instanta ar retine ca s-ar fi sustras cheia de la autoturism fata de valoarea redusa a bunului fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Cu privire la celelalte doua infractiuni de furt calificate retinute in sarcina inculpatului CII, se solicita achitarea sa in temeiul disp. art. 10 lit.c c.pr.penala, la dosar neexistand nici o dovada ca acesta ar fi autorul. Dimpotriva martorii audiati in cauza relateaza ca inculpatul CII in permanenta a executat activitati de vanzare respectiv cumparare a unor telefoane mobile, ori in cauza nu s-a dovedit ca acele telefoane proveneau de la partea vatamata.
Prin decizia penala nr. 135/A/2009 din 18 mai 2009 Tribunalul Bihor in baza art. 379 pct.1 lit.b c.pr.p. a respins ca nefondate apelurile penale declarate impotriva sentintei penale nr. 1815 din 21 decembrie 2007 pronuntata de Judecatoria Oradea, hotarare ce a fost mentinuta in totul, fiind obligati apelantii sa plateasca statului suma de cate 500 lei, fiecare cheltuieli judiciare in apel.
A respins cererea formulata de partea civila privind obligarea inculpatilor la plata de cheltuieli judiciare in apel.
Analizand hotararea atacata prin prisma apelurilor declarate in cauza, cat si din oficiu, dar in limitele si conform disp.art.371 C.p.p., cu privire la toate motivele de nelegalitate si netemeinicie prev.de art.378 C.p.p., tribunalul a retinut ca hotararea este legala si temeinica sub toate aspectele , urmand a fi mentinuta in consecinta.
Starea de fapt a fost corect retinuta de prima instanta, just argumentata con forma cu probele administrate in cauza, incadrarea juridica a faptelor comise de inculpat fiind legala.
In mod corect si judicios prima instanta a retinut vinovatia inculpatilor sub aspectul comiterii de catre acestia a infractiunilor prev. si ped. de art. 180 al.2 cod penal si art.26 cod penal rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a si e cod penal, ambele cu aplicarea 37 lit.a cod penal (CM) , respectiv art. 180 alin.2 cod penal,si art. 208 al.1- 209 alin.1 lit. a si e cod penal, ambele cu aplic. art. 37 lit.a cod penal. (CII) din probele administrate rezultand fara dubii ca in data de 21.07.2006, in jurul orei 13.00 cei doi inculpati au agresat-o pe partea vatamata Bele Nicolae Daniel, producandu-i leziuni vindecabile in 15 zile de ingrijiri medicale, dupa care, in timp ce inculpatul CM a stat langa autoturismul partii vatamate, coinculpatul CII a sustras cheia autoturismului spunand "asta-i a mea" si telefonul mobil apartinand lui BND.
Desi inculpatii contesta comiterea faptelor sustinerile acestora sunt infirmate prin coroborarea declaratiei partii vatamate (fila 58-60 instanta) cu declaratiile martorilor PAV (fila 122 instanta), PO (fila 123 instanta), BFN (fila 38-40 dosar u.p.), PF (153 instanta), OL(filele 61-62 instanta), respectiv cu nota intocmita de SRL - U.M. 0561 Oradea in urma interceptarii convorbirilor telefonice ,mentionate in autorizatia nr. 146/30.08.2006 emisa de Tribunalul Bihor unde inculpatul CM relata: " pana acum i-a dat 15 zile...18 zile...Ii nasol cand lovesti asa, stii? Ii periculos... numai ca l-am lovit. Nu bani, nu telefoane, nu aur, nu....nimic "
Desi se contesta in cauza faptul sustragerii telefonului mobil marca Nokia 6230 acreditandu-se ideea ca ulterior omiterii faptei partea vatamata ar fi folosit in continuare acel telefon mobil, uzand de aceeasi cartela telefonica, efectuand convorbiri inclusiv cu organele de cercetare penala, in concret din probele administrate in cauza nu rezulta insa ca numarul cu abonament de Cosmote - 0765-237977 indicat de inculpati era folosit in telefonul sustras, partea vatamata aratand ca avea cartela reincarcabila in acel telefon.
In adresa Cosmote comunicata primei instante (fila 266 dosar) se arata ca desi se cunosc seriile IMEI are terminalelor mobile utilizate specificate in listingul imprimat si atasat la dosar 8fila 267) nu pot fi indicate in mod explicit tipul de terminal mobil folosit, mai precis tipul telefonului utilizat.
Fata de starea de fapt retinuta de prima instanta, in mod just s-a apreciat ca se impune in cauza schimbarea incadrarii juridice, in speta nefiind prezente elementele constitutive ale infractiunii complexe de talharie, apelul partii vatamate declarat in acest sens fiind nefondat. Elementul subiectiv in cazul infractiunii de talharie consta in vointa si intentia de a efectua atat actiunea principala cat si actiunea adiacenta. In lipsa unei pozitii subiective complexe nu va exista infractiunea de talharie ci un concurs de infractiuni.
In speta prin lovirea partii vatamate BND inculpatii nu au urmarit deposedarea acesteia de bunuri ci razbunarea, solicitandu-i sa-si retraga reclamatia facuta pentru spargerea locuintei, iar hotararea de a-i sustrage bunuri a survenit ulterior,cele doua actiuni neavand legatura subiectiva intre ele, context in care au fost incadrate distinct in infractiunile de lovire si furt (inculpat CII) respectiv lovire si complicitate la furt sub forma complicitatii morale (inculpat CM).
In ceea ce-l priveste pe inculpatul CII, in mod fondat in sarcina acestuia , instanta a retinut ca se face vinovat de savarsirea infractiunii de furt calificat in forma continuata descrisa la punctele 1,2 si 3 din considerente.
Materialul probator administrat in cauza infirma sustinerile inculpatului care declara ca nu este autorul acestei in fractiuni.
Relevante in acest sens (punctele 1 si 2) sunt depozitiile martorilor DM si AM. In concret in cursul urmaririi penale, dupa identificarea martorei DM, care schimbase suma de 10.000 franci belgieni si 150 dolari canadieni, a fost audiata declarand initial ca valuta ar fi cumparat-o de la AM (fila 175 u.p.). Dupa ce a dat declaratie la organele de politie martora s-a certat cu inculpatul CII in legatura cu provenienta banilor, moment in care acesta a asigurat-o ca nu exista dovezi asupra furtului, obiectele de imbracaminte fiind arse si aruncate in apa, la fata locului neexistand urme, deoarece s-a lucrat cu manusi (fila 184 u.p.).
Martora a dat detalii amanuntite in legatura cu spargerea seifului, modalitatea concreta in care s-a procedat la transport, faptul ca acest seif a fost taiat la atelierului tatalui prietenului sau TIO, ocazie cu care s-a scurs mult nisip, aspect relevat si in declaratia patronului SC Alicante Office SRL.
In plus martora a precizat inclusiv faptul ca trecand pe str. Republicii inculpatul i-a aratat cu mana spre casa de schimb valutar in cauza, explicand modalitatea in care a patruns, prin tavan, aspect ce se coroboreaza cu constatarile efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului (filele 100-102).
Instanta de fond a analizat declaratia martorei din faza cercetarii judecatoresti sub aspectul revenirii asupra unor imprejurari (acelea ca nu l-ar fi cautat pe martorul AM cerandu-i sa declare la politie ca valuta in cauza ar fi avut-o de la el) retinandu-se in mod corect ca acest noi afirmatii sunt in contradictie cu sustinerile martorului AM (fila 194 u.p., 125 instanta) care a fost constant in declaratiile date precizand ca niciodata nu i-a vandut martorei DM nici o suma in valuta.
Depozitiile celor doi martori enuntati mai sus, se coroboreaza cu restul probelor administrate in cauza.
Cat priveste actul material descris la punctul 3 in considerente savarsit in dauna partii vatamate SC Sapient SRL Oradea, la stabilirea starii de fapt instanta a avut in vedere declaratiile martorilor PGM (persoana care a cumparat de la inculpat telefonul marca Samsung SGM-A-400 fara acumulator, recunoscut mai apoi de administratorul partii vatamate - numitul PD, ca facand parte din cele sustrase din societatea sa , prezentand in acest sens cutia originala in care fusese ambalat si care avea inscris acelasi code IMEI - 350302/991/106592/7); IR (persoana care in primavara anului 2001/2002 a cumparat de la inculpat un telefon Ericson TIO 45, incarcatoare pentru marcile SAGEM, Nokjia, Motorola si 6,7 telefoane fara a le putea preciza marca); OSZ (caruia inculpatul i-a oferit spre vanzare 10-15 telefoane noi, marca Siemens, Motorola, Sagem si alte marci spunand ca le are de la diverse persoane care si-au facut abonamente in diverse retele si nu mai au nevoie de acestea); MMC (caruia inculpatul i-a oferit spre vanzare un telefon mobil marca Nokia).
Fata de cele ce preced in mod temeinic s-a concluzionat ca in contextul identificarii pe baza codurilor IMEI de la persoanele mai sus enuntate, a unor telefoane sustrase de la SC Sapient in noaptea de 19/20.12.2001 (o parte din acestea fiind vandute direct de catre inculpatul CII, care a si fost recunoscut de martori) , autorul furtului este inculpatul, desi acesta in apararea sa a negat orice implicare in operatiuni de vanzare a unor telefoane mobile si accesorii, aparare infirmata de intreaga probatiune administrata in cauza.
In ce privesc pedepsele aplicate celor doi inculpati instanta de apel, a apreciat ca atat cuantumul acestora cat si modalitatea de executare corespund criteriilor prev. de art. 72 cod penal, avandu-se in vedere circumstantele reale ale comiterii faptelor (natura leziunilor provocate, numarul zilelor de ingrijiri medicale in cazul infractiunilor comise fata de partea vatamata BND, respectiv prin efractie pe timp de noapte, cauzandu-se un prejudiciu insemnat, nerecuperat, in cazul infractiunilor comise in dauna partilor civile SC Alicante Office SRL si SC Sapient Oradea ) conduita infractionala anterioara a inculpatilor - recidivisti si nu in ultimul rand atitudinea lor nesincera.
Fata de considerentele mai sus enuntate tribunalul a apreciat nefondata solicitarea inculpatilor, prin aparatorul ales, privind achitarea lor in temeiul disp.art. 10 lit.b ind.1 cod penal, rap. la art. 18 ind.1 cod penal, pe motiv ca faptelor le-ar lipsi gradul de pericol social al unei infractiuni.
Sub aspectul laturii civile a cauzei in mod intemeiat si retinand vinovatia inculpatilor instanta de fond a dispus obligarea acestora la despagubiri in favoarea partilor vatamate.
In ce privesc daunele acordate partii vatamate BND, instanta de fond a retinut in mod corect ca in cauza aceasta nu a dovedit in nici un fel contravaloarea telefonului sustras, context in care nu pot fi acordate despagubiri materiale printr-o singura apreciere de catre judecator a valorii pe piata a unui telefon de natura celui sustras de inculpat. Cat privesc daunele morale raportat la numarul zilelor de ingrijiri medicale acordate - 15 zile si perioada de internare in spital - 22.07.2006 - 28.07.2006, instanta de apel considera ca suma acordata - 2000 lei in favoarea acestei parti reflecta consecintele negative suferite in plan fizic si psihic de aceasta parte.
Fata de cele de mai sus, tribunalul a apreciat nefondat apelul partii civile BND si sub aspectul acordarii daunelor materiale si integral a daunelor morale solicitate.
Ca urmare, tribunalul a dispus potrivit dispozitivului.
Impotriva acestei hotarari, au declarat recurs penal inculpatii CM si CII solicitand admiterea recursului, casarea deciziei atacate si avand in vedere ca la data cand s-a solutionat cauza pe fond in apel inculpatul CII se afla in imposibilitatea anuntarii instantei, lipsind si procedura de citare cu acesta, conform si practicii judiciare in materie, a dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel, urmand sa se procedeze la judecarea apelului cu citarea legala a acestuia. Aceleasi concluzii le sustine si cu privire la recursul declarat de inculpatul CM.
Curtea examinand hotararea atat, prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, conform dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedura penala, combinate cu articolul 385 ind. 6 alin. 1 si 385 indice 7 aliniat 1 Cod procedura penala apreciaza ca recursul inculpatilor este fondat urmand a-l admite si a se dispune rejudecarea cauzei de catre Tribunalul Bihor in temeiul art. 385/15 pct.2 lit.c Cod procedura penala.
Din adresa Biroul National Interpol nr.1876493/MR din 9 aprilie 2010 potrivit raspunsului primit de la Interpol Budapesta s-a informat Curtea ca autoritatea centrala a Penitenciarelor din Ungaria a comunicat faptul ca numitul CII a efectuat 2 ani din pedeapsa inchisorii pronuntata impotriva sa prin sentinta penala nr. 5.B.152/2009/35 de catre Judecatoria Debrecen in perioada 1 aprilie 2008 - 1 octombrie 2009 .
Intrucat inculpatul CII a fost arestat la data de judecarii apelului respectiv in data de 4 mai 2009 si ca atare nu a fost legal citat, fiind astfel in imposibilitate de a anunta instanta despre acest aspect, se impune casarea hotararii cu trimitere pentru a se judeca apelurile celor doi inculpati data fiind conexitatea faptelor savarsite de acestia in aceeasi imprejurare si cu aceeasi parte vatamata, cu procedura legal indeplinita cu acestia.
Potrivit dispozitiilor art.385 ind.9 pct.21 este motiv de casare hotararea cand judecata in prima instanta sau apel a avut loc fara citarea legala a unei parti, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si a instiinta despre aceasta imposibilitate.
Fata de cele ce preced, curtea in baza art.385/15 pct.2 lit.c Cod procedura penala, Curtea de Apel a admis recursul penal declarat de inculpatii recurenti CM si CII impotriva deciziei penale nr.135/A din 18 mai 2009 pronuntata de Tribunalul Bihor pe care a casat-o si a dispus rejudecarea cauzei de catre Tribunalul Bihor, tinand seama de considerentele prezentei decizii.