SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE ACT ADMINISTRATIV - COMUNICARE.
- art.89, 90, 91, 92 Cod procedura civila;
- art.4 din OUG 13/2001 aprobata prin Legea 506/2001;
- art.304 pct.9, 312 Cod procedura civila.
Lipsa numelui si a prenumelui primitorului de pe confirmarea de primire nu duce la nevalabilitatea comunicarii actului, cata vreme legiuitorul nu a prevazut expres necesitatea existentei acestor mentiuni in dovada de inmanare in cazul persoanelor fizice, mentiunile respective fiind necesare doar in cazul prevazut de art.91 Cod procedura civila; predarea actului administrativ sotiei reclamantului careia in prealabil agentul procedural i-a certificat identitatea si semnatura, reprezinta o comunicare valabil efectuata a actului respectiv.
Prin sentinta nr.695CA din 12 noiembrie 2009, Tribunalul Bihor a respins exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, invocata de reclamant si a respins exceptia tardivitatii capatului de cerere privind anularea Actului constatator nr.604 /2002.
A fost admisa in parte cererea precizata formulata de reclamantul B.F.E. in contradictoriu cu paratii Directia Generala a Finantelor Publice, DIRECTIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE CLUJ si DIRECTIA REGIONALA VAMALA INTERJUDETEANA A.- BIROUL LOCAL DE VAMUIRE LA INTERIOR D. si in consecinta, s-a dispus anularea in totalitate a Deciziei nr.7/21.01.2009 emisa de catre parat a Directia Generala a Finantelor Publice B., obligand parata la solutionarea pe fond a contestatiei formulate de reclamant impotriva Deciziei nr.27561/2008 si a Actului constatator nr.604/23.10.2002.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca, prin Actul Constatator privind taxele vamale si alte drepturi cuvenite bugetului nr.604/23.10.2002 emis de catre Directia Generala a Vamilor -Unitatea Vamala D., s-a stabilit in sarcina reclamantului suma de 79.373.543 ROL(7937,35 RON) reprezentand taxa vamala aferenta operatiunii de introducere in tara a autoturismului Audi A6 seria WAUZZZ40ZXN281860, achizitionat din Germania.
Impotriva actului constatator, reclamantul a formulat contestatie, inregistrata la parata sub nr.157.669/2008 si solutionata prin Decizia nr.7 din 21 01.2009 in sensul respingerii contestatiei, ca nedepusa in termen pentru capatul de cerere privind obligatiile vamale in suma de 7938 lei si respectiv, ca neintemeiata, pentru obligatiile accesorii in suma de 13.150 lei, aferente obligatiilor vamale.
Din inscrisurile care formeaza documentatia ce a stat la baza emiterii Deciziei nr.7/2009, depuse la dosarul cauzei, rezulta ca actul constatator nr.604/23.10.2002 ar fi fost comunicat la data de 01. 03.2003, pe dovada de comunicare fiind trecuta mentiunea “sotia" .
Lipsa numelui si a prenumelui celui care a primit corespondenta atrag o indoiala puternica asupra imprejurarii ca actele administrative fiscale au fost comunicate persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, astfel cum mentioneaza expres dispozitiile art.91 C.pr.civ., in acest sens pronuntandu-se si Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia Contencios administrativ si fiscal (dec.nr.3401/13.10.2006)
Fata de aspectele retinute, apreciind ca nu s-a facut dovada comunicarii actului constatator, instanta a respins exceptia tardivitatii formularii contestatiei impotriva acestuia si, pentru identitate de ratiune, apreciind ca in mod gresit a solutionat parata DGFP contestatia, ca nefiind depusa in termen, a anulat Decizia nr.7/2009, urmand ca parata sa solutioneze pe fond contestatia reclamantului.
Pentru a asigura o solutionare justa a contestatiei formulate, urmeaza ca Directia Generala a Finantelor Publice sa se pronunte atat cu privire la suma stabilita cu titlu de obligatii principale, cat si la cele accesorii, tinand seama de propriile sustineri din cuprinsul Deciziei nr. 7/2009, potrivit carora " in urma masurilor de executare silita luate de autoritatea vamala obligatiile vamale in suma de 7.938stabilite prin Actul constatator nr.604/23.10.2002 precum si accesoriile in suma de 1.745 lei _. au fost incasate, dupa cum rezulta din extrasul de cont din data de 10.11.2008."
Cat priveste exceptia prescriptiei dreptului la executare silita, invocata de catre reclamant, aceasta a fost respinsa, avand in vedere ca aceasta aparare ar putea fi invocata - si solutionata, in cadrul contestatiei la executare, iar nu in cadrul acestei actiuni, intemeiate pe dispozitiile L.554/2004 coroborate cu cele ale art. 205 si urm din O.G.92/2003, instanta constatand ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Impotriva hotararii pronuntate de prima instanta a declarat recurs, in termen recurenta Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale- in nume propriu si in reprezentarea Autoritatii Nationale a Vamilor, solicitand admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii formulate de reclamant.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat instantei ca, in mod eronat s-a retinut de catre prima instanta ca simpla mentiune pe confirmarea de primire a calitatii primitorului in sensul"sotia" fara a mentiona numele acestuia, nu este de natura a da certitudinea ca actul in cauza a fost intr-adevar comunicat reclamantului.
In conformitate cu normele procedurale in vigoare, un act se considera comunicat, nu doar daca este predat destinatarului, ci si daca este predat unui membru de familie care domiciliaza impreuna cu acesta. Nici unde in normele procedurale nu se prevede obligatia factorului postal de a nota pe confirmarea de primire datele de identificare a persoanei primitoare a plicului, singurele mentiuni care trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu sunt cele privind calitatea primitorului si semnatura acestuia.
Mai mult, agentul procedural are obligatia ca inainte de predarea actului sa certifice identitatea si calitatea primitorului, verificand implicit daca persoana primitoare este imputernicita de lege a primi corespondenta. Prevederile art.91 Cod procedura civila retinute de prima instanta nu sunt incidente in cauza, deoarece ele se refera la inmanarea citatiilor si actelor de procedura in cazurile prevazute de art.87 pct.1,2,3,5 si 7 si cele de art.90 alin.3-6. Cata vreme reclamantul - persoana fizica nu se afla in aceste situatii, comunicarea acrelor urmeaza sa se faca conform prevederilor art.90 alin.1 si 92 Cod procedura civila.
Drept urmare, considera ca, in speta comunicarea actului constatator nr.604/2002 si a celorlalte acte administrative a fost facuta conform normelor procedurale in vigoare, contestatia reclamantului fiind tardiv formulata.
Impotriva hotararii pronuntate de prima instanta a declarat recurs si recurenta Directia Generala a Finantelor Publice, solicitand admiterea recursului si modificarea in totalitate a sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantului.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat instantei ca, in mod netemeinic si nelegal s-a respins de instanta, exceptia de tardivitate a actelor administrativ atacate in considerarea faptului ca nu s-a facut dovada comunicarii actului contestat. Din actele dosarului rezulta ca actul constatator nr.604/2002 a fost comunicat reclamantului prin posta cu confirmare a primire semnata de sotia acestuia in data de 10 martie 2003 la rubrica" confirm primirea", fiind trecut clar numele acesteia si calitatea.
Prin urmare, nu se poate vorbi de lipsa numelui celui care a primit corespondenta si nici de existenta vreunei indoieli cu privire la comunicarea actelor fiscale, dispozitiile art.91 Cod procedura civila nefiind aplicabile in cauza.
Instanta de recurs, analizand recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, a retinut ca sunt fondate si in baza prevederilor art.304 pct.9, 312 Cod procedura civila a dispus admiterea lor si modificarea in parte a sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii precizate a reclamantului.
Prin actul constatator nr.604 din 23 octombrie 2002 s-a stabilit in sarcina reclamantului suma de 7.837,35 lei RON, reprezentand taxa vamala aferenta operatiunii de introducere in tara a autoturismului Audi A6 achizitionat din Germania.
Impotriva actului constatator reclamantul a formulat contestatie in data de 10 decembrie 2008, sub nr.30079/2008, solutionata prin decizia nr.7 din 21 ianuarie 2009 de catre DGFP, in sensul respingerii ca tardive a contestatiei formulate impotriva actului constatator. Prin aceeasi contestatie s-a formulat de catre reclamant contestatie si impotriva proceselor - verbale de calcul a accesoriilor nr.21 si 3 din 25 martie 2003 si a actelor de executare silita, respinsa ca neintemeiata.
Contestatia formulata de reclamant impotriva actului constatator cat si a celor de calcul a accesoriilor aferente, a fost corect respinsa de organele fiscale ca tardiv, respectiv neintemeiata, in mod gresit retinand prima instanta necomunicarea valabila a actelor atacate cu contestatorul.
In cauza nu sunt incidente dispozitiile art.91 Cod procedura civila retinute de prima instanta, deoarece acestea nu se refera la comunicarea actelor de procedura catre persoane fizice, motivele de recurs invocate, fiind fondate.
Aceste dispozitii prevazute de art.91 Cod procedura civila, se refera la inmanarea citatiilor si actelor de procedura pentru cazurile prevazute de art.87 alin.1,2,3,5 si 7, respectiv statului si persoanelor juridice de drept public, persoanelor juridice de drept privat, asociatii si societati fara personalitate juridica, celor supusi procedurii insolventei ori personalului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, etc. De asemenea, aceste dispozitii se refera la inmanarea actelor de procedura celor ce se gasesc sub arme, pentru echipajul unii vas de comert, pentru detinuti ori bolnavi aflati in spitale, ospicii si sanatorii, conform prevederilor art.90 alin.3 -6 Cod procedura civila.
Inmanarea si comunicarea actului constatator atacat catre reclamantul - persoana fizica trebuie efectuata potrivit dispozitiilor art.90 alin.1 si 92 Cod procedura civila, prevederi incidente in cauza .
Din analiza confirmarii de primire rezulta ca reclamantului i s-a comunicat actul constatator nr.604/2002 la data de 1 martie 2003 cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, fiind preluat de sotia acestuia care a semnat de primire pe confirmarea de primire.
Lipsa numelui si a prenumelui primitorului de pe confirmarea de primire nu duce la nevalabilitatea comunicarii actului, cata vreme legiuitorul nu a prevazut expres necesitatea existentei acestor mentiuni in dovada de inmanare in cazul persoanelor fizice, aceste mentiuni fiind prevazute ca necesare doar in cazul prevazut de art.91 Cod procedura civila, insa aceste dispozitii nu au incidenta in cauza.
Conform prevederilor art.92 alin-3 Cod procedura civila daca cel citat ori cel caruia trebuie sa i se comunice un act de procedura, nu se gaseste la domiciliu, agentul procedural va inmana citatia ori comunicarea, unei persoane din familie care domiciliaza cu destinatarul, persoana care dupa primirea actului, va semna de primire, agentul procedural certificandu-i identitatea si semnatura.
In speta, acrul constatator a fost predat sotiei reclamantului de catre agentul procedural dupa ce, anterior acesta i-a certificat identitatea si semnatura depusa pe actul ce confirma primirea, situatie in care nu se poate pune problema existentei vreunei indoieli asupra comunicarii valabile a actului constatator.
Conform prevederilor art.4 alin.1 din OUG nr.13/2001 aprobata prin Legea nr.506/2001 in vigoare la data comunicarii actului constatator, reclamantul trebuia sa formuleze contestatia in termen de 15 zile de la comunicarea actului atacat, la organul emitent, respectiv cel tarziu pana la data de 17 martie 2003, cand a expirat termenul de 15 zile calculat de la data de 1 martie 2003, cand i s-a comunicat actul constatator nr.604/2002, insa acesta a depus contestatia la data de 10 decembrie 2008, cu mult peste termenul legal, situatie in care in mod corect, organul de solutionare a contestatiei a retinut tardivitatea depunerii contestatiei impotriva actului constatator.
In consecinta, s-a retinut ca in mod eronat, cu aplicarea gresita a prevederilor legale, instanta de fond a dispus respingerea exceptiei tardivitatii contestatiei si obligarea DGFP, la solutionarea pe fond a contestatiei depuse.
Cat priveste contestatia formulata impotriva proceselor - verbale de calcul a accesoriilor aferente sumelor neachitate, stabilite prin actul constatator, s-a retinut ca in mod corect au retinut organele fiscale ca este neintemeiata, cata vreme neachitarea datoriei vamale inlauntrul termenului de plata atrage curgerea de majorari si penalitati de intarziere, conform prevederilor art.12 si 13 din OUG nr.61/2002, respectiv art.119 - 120 din OG nr.92/2003.
Pentru aceste considerente, recursurile declarate in cauza au fost admise ca fondate cu consecinta modificarii sentintei atacate in sensul respingerii actiunii formulate de reclamant.
Hotararea recurata a fost mentinuta in partea privind exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, deoarece sub acest aspect sentinta nu a fost atacata cu recurs de catre recurente.
(Decizia nr.234/CA/25.03.2010 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).