: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. FUNCTIONAR PUBLIC- NUMIRE TEMPORARA INTR-O FUNCTIE DE CONDUCERE.
- art. 92 din Legea 188/1999 republicata;
- art.288 alin.5 lit.h din Legea 95/2006.
Numirea pe o functie publica de conducere vacanta temporar se face de catre conducatorul institutiei, fiind un atribut exclusiv stabilit de legiuitor in sarcina acestuia; instanta de judecata nu se poate substitui acestei competente exclusive si sa desemneze pe functia vacanta temporar o alta persoana decat cea desemnata de conducatorul institutiei.
Prin sentinta nr.403/CA din 29 septembrie 2008, Tribunalul Bihor a respins actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul M.V., in contradictoriu cu parata CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE, avand ca obiect litigiu privind functionarii publici (Legea Nr.188/1999).
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca reclamantul a solicitat prin adresa nr. D.G. 6360/26.09.2007, ca incepand cu data de 01.10.2007, sa fie numit coordonator al compartimentului control al CAS Bihor, aratand punctual motivele care il indreptatesc sa ocupe aceasta functie de conducere, iar impotriva lipsei unui raspuns la aceasta solicitare a formulat plangere prealabila inregistrata sub nr. DG. 7286/06.11.2007, plangere careia i s-a raspuns in sens negativ prin adresa cu acelasi numar din 13.11.2007, in sensul ca, cererea sa nu poate fi incadrata in categoria cererilor prevazute de Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, deoarece prin ea se solicita numirea intr-o functie care potrivit prevederilor legale poate fi ocupata prin concurs sau numire temporara.
In conformitate cu prevederile art. 92 alin.1 si 2 din Legea nr. 188/1999 republicata, " Cauzele avand ca obiect litigii de munca in care una dintre parti are calitatea de functionar public, aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a prezentului statut, vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile in momentul sesizarii instantei, iar potrivit art. din 288 alin. 5 lit. h din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, "Atributiile principale ale directorului general sunt urmatoarele: (_) numeste, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul casei de asigurari (_)", aceste dispozitii legale constituie reglementari cu caracter special care prevad expres competenta instantelor de contencios administrativ, din aceasta perspectiva, actiunea reclamantului fiind corect indreptata la instanta de contencios administrativ, obiectul actiunii constituind refuzul nejustificat de a solutiona o cerere astfel cum este definit de prevederile art.2 lit. i din Legea nr.554/2004, actualizata, privind contenciosul administrativ.
Ori, in speta, refuzul institutiei parate este justificat de faptul ca, potrivit art. 92 din Legea nr. 188/1999, masura numirii intr-o functie publica de conducere vacanta temporar se dispune de catre persoana care are competenta numirii in functia publica, pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an calendaristic.
Fata de considerentele anterior expuse instanta a respins actiunea in contencios administrativ formulata de reclamant.
Impotriva hotararii pronuntate de prima instanta a declarat recurs in termen reclamantul, solicitand instantei sa dispuna admiterea recursului, anularea sentintei atacate, cu obligarea conducerii C.A.S. sa-l numeasca temporar la conducerea Corpului de Control de la data introducerii cererii.
In dezvoltarea motivelor de recurs, s-a invederat instantei ca, refuzul doamnei A.S., presedinta a institutie parate, de a-l numi temporar la conducerea Corpului de Control, se bazeaza doar pe considerente subiective ce fac parte dintr-un plan de reducere la tacere si umilire, datorita rapoartelor pe care recurentul le-a intocmit si prin care demonstreaza grave ilegalitati comise de aceasta.
Aceste fapte ale presedintei au fost aduse la cunostinta Curtii de Conturi, C.N.A.S. si Ministerul Sanatatii.
In acest context, in care abuzurile si ilegalitatile au inceput sa devina publice, nu era de mirare ca s-a refuzat numirea sa temporar la conducerea Corpului de Control.
A aratat ca, este specialistul cel mai titrat in sistemul de asigurari de sanatate, fapt care rezulta din activitatea desfasurata pana in prezent, din anul 1999 de cand lucreaza in institutie, obtinand numai calificative de exceptional si foarte bun.
A aratat ca, acestea sunt argumentele pentru care a solicitat instantei sa intervina intr-un caz flagrant, de nerespectare a Legii nr.188/1999 pe criterii de competenta si profesionalism.
Prin refuzul de a-l numi temporar la conducerea Corpului de Control s-au incalcat prevederile art.3 lit.a si b din Legea nr.188/1999, ce definesc principiile care stau la baza exercitarii functiei publice, respectiv impartialitate, obiectivitate si responsabilitate, mai ales ca potrivit prevederilor art.69 alin.3 lit.b, calificativele obtinute la evaluarea profesionala sunt avute in vedere la promovarea intr-o functie superioara.
Conform art.92 alin.1 si 2, exercitarea cu caracter temporar a unei functii de conducere se poate face pe o perioada de maxim 6 luni.
Intimata C.A.S., prin intampinarea depusa a solicitat respingerea ca nefondat a recursului si mentinerea in totalitate a sentintei atacate, deoarece in mod corect s-a retinut de prima instanta ca, refuzul paratei intimate este justificat de faptul ca potrivit prevederilor art.92 din Legea nr.188/1999, masura numirii intr-o functie publica de conducere vacanta temporar, se dispune de catre persoana care are competenta numirii in functia publica.
Numirea pe o functie vacanta se face, potrivit prevederilor art.92 alin.1 si 2 din Legea nr.188/1999 coroborat cu art.288 alin.5 lit.h din Legea nr.95/2006, de catre conducatorul institutiei, fiind atributul exclusiv al acestuia.
In data de 8.07.2008, s-a aprobat transformarea postului vacant de sef birou control din cadrul C.A.S. in consilier clasa I superior, treapta I, situatie in care solicitarea reclamantului nu s-ar putea pune in practica, deoarece functia invocata nu exista in prezent in organigrama C.A.S.
Instanta de recurs, analizand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, a retinut ca este nefondat, iar in baza prevederilor art.312 Cod procedura civila a dispus respingerea lui ca atare si mentinerea in totalitate a sentintei atacate.
Recurentul reclamant a solicitat paratei intimate ca incepand cu data de 1.10.2007 sa fie numit coordonator al compartimentului de control al C.A.S.
Conform prevederilor art.92 din Legea nr.188/1999 republicata, exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice si care nu are in cazierul administrativ sanctiuni disciplinare neradiate. Daca functia publica este vacanta, masura numirii temporare se dispune de catre persoana care are competenta numirii in functia publica pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an calendaristic.
Potrivit prevederilor art.288 alin.5 lit.h din Legea nr.95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, numirea pe o functie publica de conducere se face de catre conducatorul institutiei, legiuitorul stipuland expres in competenta sa aceasta atributie.
Fiind vorba despre o competenta exclusiva, stabilita de legiuitor in sarcina conducatorului unei institutii de a desemna si numi intr-o functie publica de conducere vacanta temporar, acestei persoane ii revine atributul exclusiv de a opta intre mai multi functionari publici care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru ocuparea functiei vacante respective.
In speta, recurentul a solicitat numirea sa in functia de coordonator al compartimentului de control al C.A.S., functie care potrivit organigramei institutiei la momentul solicitarii nu era prevazuta, existand la biroul de control doar un sef de birou, post pe care conducatorul institutiei a desemnat o alta persoana.
Fiind un drept exclusiv al conducatorului institutiei, acestuia ii revene competenta si sarcina de a desemna ocuparea temporara a functiei publice respective, instanta de judecata neputandu-se substitui acestei competente exclusive.
Motivele de recurs invocate de recurent in sensul ca ar fi fost indreptatit datorita competentelor sale profesionale sa ocupe functia temporara invocata, nu au putut fi retinute favorabil in cauza, atata vreme cat, atributul numirii in functia respectiva apartine conducatorului institutiei, care opteaza intre mai multe persoane indreptatite si nu instantei de judecata.
De altfel, pe parcursul solutionarii cauzei, prin ordin la Presedintelui C.N.A.S. s-a dispus schimbarea organigramei C.A.S., postul vacant de sef birou control din cadrul institutiei fiind transformat in consilier clasa I superior, treapta I, situatie in care solicitarea recurentului de numire pe postul vacant transformat si care in prezent nu mai exista, apare ca ramasa fara obiect.
In consecinta, instanta de recurs a retinut ca, motivele de recurs invocate in cauza sunt nefondate, in mod corect dispunand prima instanta respingerea ca neintemeiata a actiunii reclamantului, astfel ca recursul declarat in cauza a fost respins ca nefondat.
(Decizia nr.112/CA/5.03.2009 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).