SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Litigiu privind functionari publici cu statut special. Acordarea compensatiei lunare pentru chirie
- Art. 40 din Legea nr. 293/ 2004
Recurentul are calitatea de functionar public - agent sef principal, in cadrul Penitenciarului O., calitate in care a formulat cererea inregistrata sub nr. xxxxxx din xx.xx.xxxx, prin care a solicitat acordarea compensatiei lunare pentru chirie. In sustinerea cererii sale, recurentul a anexat contractul de inchiriere nr. xxxx/xx.xx.xxxx, incheiat de reclamant, in calitate de chirias si proprietarul unei camere de locuit din imobilul situat in localitatea T., judetul B.
La data de 15.03.2013, intimatul Penitenciarul O., a respins solicitarea acestuia, motivand ca aceasta nu are viza de legalitate data de consilierul juridic al unitatii.
Potrivit art. 40 din Legea 293/2004, "functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinte de serviciu daca, in localitatea unde isi desfasoara activitatea, ei sau sotul/sotia nu beneficiaza de locuinta in proprietate ori nu li s-a atribuit locuinta de catre autoritatile administratiei publice locale. (2) Functionarii publici cu statut special carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor alin. (1) si care nici ei si nici sotul/sotia nu au in proprietate o locuinta in localitatea unde isi desfasoara activitatea au dreptul la compensarea lunara a chiriei in cuantum de pana la 50% din venitul net realizat lunar, dar nu mai mult decat chiria prevazuta in contractul de inchiriere incheiat in conditiile legii".
Din interpretarea sistematica si teleologica a acestui text de lege rezulta ca legiuitorul a conceput sistemul acordarii compensarii lunare a chiriei ca unul subsidiar si subsecvent acordarii unei locuinte de serviciu in localitatea unde isi desfasoara activitatea.
Aceasta concluzie rezulta fara putinta de tagada atat din topografia textelor, aliniatul 1 al art. 40 prevazand dreptul functionarilor publici la acordarea unei locuinte de serviciu, iar aliniatul doi dreptul la acordarea compensarii chiriei, cat si din modul de exprimare al legiuitorului care la art. 40 alin. 2 din Legea 293/2004 face referire la functionarii publici carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor primului aliniat din acelasi text de lege.
Asa fiind, tinand seama de faptul ca acordarea compensarii chiriei este doar o modalitate de a suplini neacordarea unei locuinte de serviciu, locuinta care poate fi acordata doar in localitatea unde isi desfasoara activitatea conform art. 40 alin. 1 din Legea 293/2004, rezulta ca si compensarea chiriei se poate face doar pentru inchirierea unei locuinte in localitatea unde functionarul isi desfasoara activitatea, astfel cum in mod corect a apreciat instanta de fond.
O astfel de interpretare este conforma scopului urmarit de legiuitor cand a reglementat dreptul functionarilor publici la compensarea lunara a chiriei, legiuitorul dorind atat prin acordarea unei locuinte de serviciu cat si prin compensarea chiriei in cazul in care o locuinta de serviciu nu poate fi asigurata, sa le confere functionarilor publici cu statut special, tinand seama de specificul activitatii lor, conditii optime de indeplinire a atributiilor de serviciu, prin punerea la dispozitiei a unei locuinte in localitatea in care isi desfasoara activitatea.
Instanta de recurs a retinut ca este fara relevanta buna sau reaua credinta a recurentului in exercitarea dreptului la compensarea chiriei.
De asemenea, este lipsit de relevanta in cauza punctul de vedere exprimat de intimat in cadrul unei adrese, instantele judecatoresti nefiind tinute de interpretarea legii propusa de organe administrative.
Decizia nr. 2281/CA/04.09.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal
Dosar 4551/111/CA/2013
Prin Sentinta nr. 419/CA din 16.01.2014, Tribunalul B. a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantul M. R. in contradictoriu cu paratii MINISTERUL JUSTITIEI, ADMINISTRATIA NATIONALA A PENITENCIARELOR, si PENITENCIARUL O.
Impotriva acestei hotarari, a declarat apel reclamantul M. R., solicitand schimbarea in totul a sentintei, in sensul admiterii in intregime a actiunii introductive.
In motivare apelantul a aratat ca sentinta recurata este nelegala, fiind pronuntata cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.
Conform sustinerilor apelantului, art. 40 din Legea nr. 293/ 2004 nu reglementeaza o interdictie de inchiriere a unei locuinte aflata in alta localitate, ci doar conditia ca functionarul public cu statut special sa nu beneficieze in respectiva localitate de o locuinta, iar reclamantul a facut dovada indeplinirii acestei conditii.
Sustine apelantul ca se incadreaza si in limitarile stabilite de legiuitor in teza finala a art. 40 din Legea nr. 293/ 2004 privind cuantumul compensarii chiriei, iar in lege nu este prohibita cumularea decontarii transportului cu decontarea chiriei.
Mai arata apelantul ca Ministerul Justitiei a apreciat intr-un punct de vedere oficial ca atat locuinta de serviciu cat si cea inchiriata se pot afla si intr-o alta localitate decat cea in care-si desfasoara functionarul activitatea.
In drept, apelantul a invocat art. 40 alin. 2 din Legea nr. 293/ 2004.
In probatiune, apelantul a depus la dosar inscrisuri.
Intimata Administratia Nationala a Penitenciarelor, prin intampinarea depusa la dosar, solicita respingerea recursului si mentinerea sentintei ca legala si temeinica.
In motivare, intimata arata ca art. 40 din Legea nr. 293/ 2004 reglementeaza dreptul la decontarea chiriei ca un drept subsecvent neacordarii locuintei de serviciu, care in mod evident nu poate fi asigurata decat in localitatea unde isi desfasoara activitatea functionarul public.
Conform sustinerilor intimatei art. 40 alin. 2 prevede ca functionarul public trebuie sa dea o declaratie pe proprie raspundere ca el sau sotia acestuia nu detin locuinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea.
Arata, intimata, in esenta, ca in cazul in care functionarul public alege sa locuiasca in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea, acesta poate beneficia de decontarea transportului.
In drept, art. 205-208 din Legea nr. 134/ 2010.
La dosar a depus intampinare intimatul Penitenciarul O. solicitand respingerea apelului ca neintemeiat.
In motivare, intimatul arata ca art. 40 din Legea nr. 293/ 2004 reglementeaza dreptul la decontarea chiriei ca un drept subsecvent neacordarii locuintei de serviciu, care in mod evident nu poate fi asigurata decat in localitatea unde isi desfasoara activitatea functionarul public.
Mai arata intimatul ca Ordinul M.J. nr. 1443/C/2008 face referire la localitatea in care solicitantul isi desfasoara activitatea, astfel incat locuinta ce urmeaza a fi inchiriata trebuie sa fie situata in localitatea unde isi desfasoara activitatea functionarul public.
In drept, intimatul a invocat prevederile art. 40 din Legea 293/2004, Ordinul M.J. nr. 1443/C/2008 si art. 205 Cod de procedura civila.
Intimatul Ministerul Justitiei a depus la dosar intampinare solicitand respingerea apelului.
In motivare, intimatul a sustinut ca nu are calitate procesuala pasiva deoarece nu este institutia cu care reclamantul are raporturi de serviciu. In plus, intimatul a sustinut, in esenta, ca din interpretarea art. 40 din Legea nr. 293/2004 si a Ordinul M.J. nr. 1443/C/2008 rezulta ca functionarii publici cu statut special din cadrul administratiei penitenciare au dreptul la compensarea lunara a chiriei in localitatea unde isi desfasoara activitatea.
In drept, intimatul nu si-a motivat intampinarea.
La termenul de judecata din data de 12.06.2014 instanta a dispus recalificarea caii de atac din apel in recurs.
Analizand recursul, instanta a constatat urmatoarele:
Recurentul are calitatea de functionar public - agent sef principal, in cadrul Penitenciarului O., calitate in care a formulat cererea inregistrata sub nr. xxxxxx din xx.xx.xxxx, prin care a solicitat acordarea compensatiei lunare pentru chirie. In sustinerea cererii sale, recurentul a anexat contractul de inchiriere nr. xxxx/xx.xx.xxxx, incheiat de reclamant, in calitate de chirias si proprietarul unei camere de locuit din imobilul situat in localitatea T., judetul B.
La data de 15.03.2013, intimatul Penitenciarul O., a respins solicitarea acestuia, motivand ca aceasta nu are viza de legalitate data de consilierul juridic al unitatii.
Potrivit art. 40 din Legea 293/2004, "functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinte de serviciu daca, in localitatea unde isi desfasoara activitatea, ei sau sotul/sotia nu beneficiaza de locuinta in proprietate ori nu li s-a atribuit locuinta de catre autoritatile administratiei publice locale. (2) Functionarii publici cu statut special carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor alin. (1) si care nici ei si nici sotul/sotia nu au in proprietate o locuinta in localitatea unde isi desfasoara activitatea au dreptul la compensarea lunara a chiriei in cuantum de pana la 50% din venitul net realizat lunar, dar nu mai mult decat chiria prevazuta in contractul de inchiriere incheiat in conditiile legii".
Din interpretarea sistematica si teleologica a acestui text de lege rezulta ca legiuitorul a conceput sistemul acordarii compensarii lunare a chiriei ca unul subsidiar si subsecvent acordarii unei locuinte de serviciu in localitatea unde isi desfasoara activitatea.
Aceasta concluzie rezulta fara putinta de tagada atat din topografia textelor, aliniatul 1 al art. 40 prevazand dreptul functionarilor publici la acordarea unei locuinte de serviciu, iar aliniatul doi dreptul la acordarea compensarii chiriei, cat si din modul de exprimare al legiuitorului care la art. 40 alin. 2 din Legea 293/2004 face referire la functionarii publici carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor primului aliniat din acelasi text de lege.
Asa fiind, tinand seama de faptul ca acordarea compensarii chiriei este doar o modalitate de a suplini neacordarea unei locuinte de serviciu, locuinta care poate fi acordata doar in localitatea unde isi desfasoara activitatea conform art. 40 alin. 1 din Legea 293/2004, rezulta ca si compensarea chiriei se poate face doar pentru inchirierea unei locuinte in localitatea unde functionarul isi desfasoara activitatea, astfel cum in mod corect a apreciat instanta de fond.
O astfel de interpretare este conforma scopului urmarit de legiuitor cand a reglementat dreptul functionarilor publici la compensarea lunara a chiriei, legiuitorul dorind atat prin acordarea unei locuinte de serviciu cat si prin compensarea chiriei in cazul in care o locuinta de serviciu nu poate fi asigurata, sa le confere functionarilor publici cu statut special, tinand seama de specificul activitatii lor, conditii optime de indeplinire a atributiilor de serviciu, prin punerea la dispozitiei a unei locuinte in localitatea in care isi desfasoara activitatea.
Instanta de recurs a retinut ca este fara relevanta buna sau reaua credinta a recurentului in exercitarea dreptului la compensarea chiriei.
De asemenea, este lipsit de relevanta in cauza punctul de vedere exprimat de intimat in cadrul unei adrese, instantele judecatoresti nefiind tinute de interpretarea legii propusa de organe administrative.
Prin urmare, constatand ca motivele de recurs sunt neintemeiate, instanta a respins ca nefondat recursul.