Asigurari auto si alte asigurari

Prin sentinta penala nr.309 din 25.05.2010 pronuntata de Judecatoria Moinesti in dosarul nr.2688/260/2008 s-a dispus in baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal condamna inculpatul S.V., la pedeapsa inchisorii de 6 luni, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
Interzice drepturile prev de art. 64 lit.a teza a II-a si b Cod penal in conditiile si pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 2 ani si 6 luni, prevazut de art. 82 Cod penal.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, suspenda conditionat si executarea pedepselor accesorii.
In baza art. 359 Cod procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, in sensul ca daca in termenul de incercare va mai savarsi o noua infractiune se va revoca suspendarea conditionata.
Ia act ca Spitalul mun. Moinesti si Spitalul jud. Bacau, nu s-au constituit parti civile.
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala, 998 Cod civil si 313 din Legea 95/2006 obliga inculpatul catre partea civila Serviciul de Ambulanta Bacau la suma de 199 lei, reactualizata la data executarii, reprezentand cheltuieli de transport ale partii vatamate.
In baza art. 14, 346 Cod procedura penala, si 998-999 Cod civil, obliga inculpatul la plata catre mostenitorii partii civile N.P. a sumei de 11973,31 lei despagubiri materiale, reprezentand 7417,55 lei contravaloarea proteza provizorie, modulara si definitiva pentru gamba stanga, 3.800 lei reprezentand contravaloarea medicamentelor, produselor sanitare, produselor pentru igiena zilnica necesare partii vatamate, 256,31 lei reprezentand traduceri si 25000 lei daune morale.
Ia act ca inculpatul a avut aparator ales.
In baza art. 193 alin. 1 Cod procedura penala obliga inculpatul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 7600 lei catre mostenitorii partii civile, Nistor Petrea, reprezentand 4500 lei onorariu avocat, 3100 lei contravaloarea expertizelor auto efectuate in cursul urmaririi penale.
In baza art. 191 cod procedura penala obliga inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare catre stat .
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:
In fapt, in ziua de 01.11.2006, in jurul orelor 08,00,partea vatamata N.P. a coborat alaturi de alti calatori in statia Platou L. dintr-un autobuz ce se intorcea in localitate din satul P., com. P.. In aceeasi locatie a oprit pentru a cobori calatorii si microbuzul Mercedes condus de catre S.V.. Calatori din autobuz au parasit statia, insa partea vatamata a mai intarziat cateva minute pentru a-si aranja bagajul, respectiv sac cu praz care se dezlegase, timp in care, microbuzul condus de inculpat s-a pus in miscare pentru a parasi platoul si a-i transporta pe ceilalti calatori in centrul orasului. Inculpatul a efectuat o manevra de virare spre stanga si datorita faptului ca nu s-a asigurat temeinic, nu a observat partea vatamata aplecata asupra bagajului, acrosandu-l cu partea latero - frontala stanga a microbuzului respectiv i-a prins sub roata stanga fata, piciorul stang, orientat spre inapoi. Alarmat de tipetele de durere ale partii vatamate, inculpatul a franat brusc si a oprit aproape imediat microbuzul, iar dupa aceea a coborat a vazut partea vatamata cazuta jos si sangerand la piciorul zdrobit de greutatea autovehicului ce trecuse peste el. Un alt autovehicul a transportat partea vatamata la Spitalul Moinesti, de unde aproape imediat, datorita gravitatii leziunilor a fost transportat cu o masina a Serviciului de Ambulanta si internat la Spitalul jud. Bacau, unde s-a intervenit pentru o amputatie de necesitate 1/3 medie gamba stanga.
Ulterior, partea vatamata a fost examinata medico-legal si s-a constatat ca prezenta „sindrom de strivire glezna si picior stang. Amputatie de necesitate 1/3 medie gamba stg. Arterita membre pelvine”, leziuni ce s-au putut produce in cadrul unui accident rutier la data de 01.11.2006 ce necesita pentru vindecare un numar de 45-50 de zile ingrijiri medicale, iar amputatia gambei constituie o invaliditate de 60%, si o infirmitate fizica permanenta.
Partea vatamata arata in propria declaratie (fila 86) ca in ziua respectiva a venit cu autobuzul la L. si avand un sac in spate, a vrut sa lege sacul, motiv pentru care a fost nevoit sa isi aplece capul, moment in care microbuzul condus de inculpat i-a rupt piciorul.
Inculpatul (fila 87) arata ca recunoaste invinuirea, mai putin faptul ca nu s-a asigurat. Astfel, el relateaza ca in momentul in care a venit de la Cucuieti, autobuzul de P., era sosit. A parcat la o distanta de aproximativ 1,5-2 m de acesta, pozitionat astfel,incat in directia usii sale era in directia usii autobuzului, si avea rotile din fata virate spre stanga in vederea iesirii de pe platou. Dupa ce au coborat oamenii din autobuz, acesta a plecat, iar dupa ce au coborat si pasagerii sai, s-a asigurat stanga –dreapta a plecat. Cand sa plece a auzit o lovitura in partea stanga in oglinda, si a simtit ca roata stanga s-a urcat pe ceva. Fara a da inapoi, din inertie, raportat la faptul ca masina se urcase pe ceva, aceasta a dat putin inapoi. Apreciaza ca masina a rulat aproximativ 30-35 cm. A oprit si l-a vazut pe N.P. , intins jos. Cu privire la declaratia data la asigurari, inculpatul arata ca inspectorul de la asigurari i-a spus sa se declare un pic vinovat, in caz contrar nu i se va plati nimic, iar aceasta declaratie, ar fi trebuit sa ramana doar intre cele doua parti.
G.D., (fila 89) arata in ziua respectiva, dupa ce au coborat calatorii pe Platoul L.,s-a inchis usa, si masina s-a pus in miscare. Dupa 20-30 cm rulati s-a auzit un racnet, moment in care soferul a oprit s-au dat jos si au gasit partea vatamata intinsa pe jos si tipa. Nu a observat daca inculpatul s-a asigurat la plecarea de pe loc, si apreciaza ca soferul microbuzului nu avea cum sa vada partea vatamata, intrucat pozitia martorului era in fata la 1 metru de bord, in picioare si nici el nu a vazut partea vatamata. Mai arata ca inaltimea sacului de rafie era de o jumatate de metru.
V.P. (fila 91) arata ca circula cu microbuzul condus de inculpat, si era in spatele soferului. Acesta a oprit pe Platoul L., au coborat 10-15 elevi, dupa care inculpatul a inchis usa si a pus in miscare masina. S-a deplasat foarte putin, si s-a auzit un tipat. Inculpatul a pus frana, masina s-a miscat putin inapoi, dupa care inculpatul a coborat si martorul a vazut partea vatamata tipand. Martorul relateaza in continuare ca nici el nu a observat partea vatamata, insa apreciaza ca daca partea vatamata ar fi fost mai in fata ar fi putut fi vazuta de inculpat.
B.S. (fila 114) precizeaza ca se afla in microbuzul inculpatului, care a oprit in statia Platou L. pentru a cobori niste elevi. Martora se afla pe ultima bancheta din partea stanga, si a observat un batran cu un sac mic in spinare. Acesta s-a asezat in genunchi si facea ceva la sac, fiind in genunchi pe sac. Cand sa plece microbuzul partea vatamata s-a ridicat si probabil a alunecat si s-a rezemat de microbuz cu spatele, si apoi a venit jos. Ulterior a auzit tipetele partii vatamate care spunea ca l-au nenorocit. Martora mai precizeaza ca batranul a stat la pamant catva timp si s-a ridicat in picioare inainte sa plece microbuzul.
C.M. (fila 132), soferul autobuzului care a transportat partea vatamata nu a vazut incidentul, intrucat plecase inainte de intamplarea acestuia. Arata doar ca microbuzul condus de inculpat a parcat la o distanta de 1,5-2 m paralel cu masina sa.
C.E. (133) mentioneaza ca la data respectiva se afla in fata magazinului de reparat frigidere L.. A vazut ca din autobuzul de P. a coborat partea vatamata si alti calatori, Partea vatamata s-a deplasat 1-1,5 m si avea in mana un sac cu praz, care ii ajungea acesteia pana la brau. Masina partii vatamate avea rotile din fata virate stanga, iar N.P. era cu spatele la microbuz, si cauta ceva in buzunar cu care sa lege sacul. Pozitia partii vatamate era in picioare cu capul in jos. Cu privire la momentul efectiv al lovirii martora nu l-a observat.
R.A. (fila 135) relateaza ca partea vatamata, in imprejurarea respectiva avea asupra sa un saculet, s-a aplecat spre sac, foarte ghemuit, insa nu statea jos, ci pe vine, Inculpatul a pornit masina, iar partea vatamata s-a ridicat venind cu capul pozitionat sub oglinda microbuzului, iar ulterior a vazut partea vatamata pe spate, strigand. Apreciaza ca soferul nu avea posibilitatea sa vada partea vatamata.
T.M. (fila 184) a observat partea vatamata care a coborat din masina de P. cu un sac in spate, iar dupa ce a coborat s-a deplasat cativa metri si s-a oprit sa lege sacul, la 3-4 metri, in pozitia aplecat doar din cap.
P.M. (fila 185), relateaza ca partea vatamata era la aproximativ 2,5 m de microbuz, era in pozitia aplecat, in vederea legarii sacului, care ii ajungea acesteia pana la brau. Rotile microbuzului erau virate spre stanga. Cand a plecat soferul s-a uitat doar la usa din dreapta nu si spre stanga, a pornit, si a lovit pe N.P..
P.D. (fila 186), relateaza ca in data respectiva a vazut partea vatamata care coborase din autobuzul de P., era aplecata spre sac, in pozitia aplecata de spate si voia sa faca ceva la sacul care ii ajungea pana la brau. N.P. era la aproximativ 1 m de microbuz, iar cand acesta a plecat, probabil nu s-a asigurat si a accidentat partea vatamata la picior. Mai arata ca din pozitia aplecata in care era, partea vatamata ajungea pana la oglinda microbuzului.
B.C., martorul audiat la ultimul termen, arata ca in dimineata de 01.11.2006, a vazut cum partea vatamata a coborat din masina ce de la P.,si a ramas langa masina sa-si aranjeze prazul dintr-un sac, care ii ajungea partii vatamate putin mai sus de genunchi. Microbuzul avea rotile virate stanga, si cand a pornit a intrat in partea vatamata cu oglinda retrovizoare.
Instanta observa ca depozitiile martorilor sunt total contradictorii in privinta pozitiei partii vatamate in momentul in care microbuzul s-a pus in miscare. Se va retine in aceasta privinta declaratia inculpatului care a precizat ca in momentul cand a pornit microbuzul „a auzit o lovitura in partea stanga in oglinda, si a simtit ca roata stanga s-a urcat pe ceva.”. Se remarca situarea in timp a celor doua momente distincte, respectiv lovirea partii vatamate mai intai cu oglinda si apoi cu roata. La aceasta concluzie se adauga concluziile raportului de expertiza criminalistica „inculpatul putea preveni producerea evenimentului rutier in cazul in care ar fi repus in miscare autovehiculul din statie dupa semnalizarea intentiei si asigurarea ca poate efectua in siguranta aceasta manevra, asigurare care trebuia sa constea in verificarea inchiderii usilor si vizualizarea spatiilor din imediata vecinatate a autovehiculului, astfel incat sa se poata reinscrie in trafic fara stanjenirea celorlalti participanti la trafic. Inculpatul nu s-a asigurat indeajuns si astfel nu a observat partea vatamata ce se afla pe platoul L. intr-o pozitie regulamentara, punandu-i astfel viata in pericol si producandu-i astfel leziuni conform certificatului medico legal si infirmitate fizica permanenta. Partea vatamata nu putea preveni accidentarea sa, data fiind inexistenta unor marcaje rutiere specifice de delimitare a accesului pietonilor, precum si imposibilitatii sesizarii intentiei de plecare de pe loc a conducatorului microbuzului, condus de catre inculpat. Chiar daca pozitia partii vatamate reprezinta din punct de vedere al circulatiei pe drumurile publice o imprudenta, in lipsa unor marcaje corespunzatoare, aceasta atitudine nu poate fi legal sanctionata, intrucat obligatia de a se asigura ii revenea inculpatului, la momentul plecarii de pe loc in calitatea sa de conducator auto.
Situatia aratata mai sus a fost confirmata prin depozitiile martorilor audiati in cauza, atat in timpul urmaririi penale cat si in timpul judecatii. Astfel, toate persoanele ce au fost prezente la producerea incidentului si au putut percepe faptele in mod direct au relatat ca inculpatul nu a in momentul stationarii avea rotile virate stanga, pregatind astfel microbuzul de iesirea de pe platou. Diferentele sunt in privinta pozitiei partii vatamate, pe care unii martori o descriu ca aplecat, altii ca fiind in genunchi. In concluziile suplimentului raportului de expertiza sunt analizate toate pozitiile pe care le putea adopta partea vatamata. Astfel raportat la pozitia stabilita a microbuzului si partii vatamate distanta minima fata de sol necesara pentru observarea obstacolului, era de aproximativ 1,00 m. Se constata apoi ca in pozitia aplecat, inculpatul ar fi avut o distanta fata de sol de 1,06 m, in pozitia in genunchi 1,22 m, iar in pozitia ghemuit 0,68m. Pornind apoi de la un alt fapt necontestat de nici unul din martori, si anume faptul ca partea vatamata avea asupra sa un sac cu praz, instanta trebuie sa aprecieze inaltimea fata de sol a sacului, raportat la situatia ca s-au avansat diverse dimensiuni de la 30 cm la 1,5 m. In acest sens instanta nu va putea retine dimensiunea sacului de 30 cm, intrucat este de notorietate faptul ca prazul este o planta inalta, insa nici cea de 1,5 m, dimensiune la care se poate ajunge, insa nu poate fi considerata ca atare, raportat la faptul a aceasta a fost data de partea vatamata. Nu se poate considera ipoteza ca N.P. avea sacul asezat pe sol, intrucat toti martorii au vazut sacul si au precizat cu exactitate ca acesta avea in el praz, situatie care este putin probabil sa fie observata in conditiile in care sacul era la pamant.
Trebuie considerata si situatia ca doar un singur picior al partii vatamate era expus, datorita faptului ca la celalalt nu este relevata vreo leziune, si este evident ca intre ele este o distanta foarte mica, precum si varsta partii vatamate la momentul producerii accidentului, 77 de ani, care nu putea permite acesteia orice pozitie pe care un corp uman tanar o poate adopta. Astfel, instanta apreciaza ca exista doua posibile pozitii ale partii vatamate, respectiv cea aplecata doar de cap, si cea in genunchi cu un picior inainte.
Potrivit concluziilor suplimentului de expertiza, in ambele situatii distanta fata de sol a partii vatamate este mai mare de 1 m, astfel ca inculpatul, la o temeinica asigurare, si in conditiile unei pozitii normale la volan, ar fi avut posibilitatea sa observe partea vatamata.
Aceasta concluzie a instantei a fost evidentiata „la cald” de inculpat in declaratia sa de la fila 100 dosar urmarire penala, in fisa-avizare de accident intocmita dc catre S.C„Asigurarea Romaneasca Asirom"S.A.. La punctul 14 „Imprejurari in care a avut loc accidentul" este rubrica completata de catre inculpat si semnata de catre acesta„Nu m-am asigurat indeajuns la plecarea de pe loc acrosandu-1 pe N.P. la 1.XI.2006".
Stabilindu-se vinovatia inculpatului s-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii apreciindu-se ca scopul educativ putea fi atins fara retinere in regim de detentie in cauza fiind indeplinite conditiile prev. de art.81 din Codul penal.
Sub aspectul laturii civile, instanta apreciaza ca sunt intrunite conditiile acordarii de despagubiri, respectiv, exista un prejudiciu, o fapta ilicita, legatura de cauzalitate dintre ele, vinovatia faptuitorului si conditia suplimentara a constituirii de parte civila.
Astfel in privinta despagubirilor materiale instanta va retine suma de 7.917 lei suma reprezentand contravaloare proteza provizorie, modulara si definitiva pentru gamba stanga-suma dovedita cu acte, respectiv facturi fiscale si chitante (filele 144-151, vol II, dosar cercetare judecatoreasca); suma de 3.800 lei, suma reprezentand contravaloarea medicamentelor, produselor sanitare, produselor pentru igiena zilnica necesare partii vatamate si transportul acestor produse, chiar daca conform actelor de la filele 94,98,100,102,104,106,109,111,112 si 116 vol II, dosar cercetare judecatoreasca rezulta 1019,56 euro si 92,78 lei, intrucat acesta este suma care a fost solicitata; si suma de 256,31 lei (filele 92,95,96 vol II dosar cercetare judecatoreasca) suma reprezentand traduceri ale facturilor fiscale, facturi depuse la dosar, astfel cum rezulta din actele depuse la dosar de partea vatamata (filele 92-162, vol II, dosar cercetare judecatoreasca).
Instanta nu va putea retine sumele solicitate de partea vatamata si dovedite de aceasta cu martori, intrucat va cenzura depozitiile acestora, raportat la situatia ca nu au precizat instantei relatia de rudenie cu partea vatamata in grad oprit de lege, desi ambele martore au fost in mod expres intrebate.
In privinta daunelor morale solicitate de partea vatamata instanta retine ca dauna morala a fost denumita de doctrina dreptului "orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane”(Rene Savatier, "La theorie des obligations. Vision juridique et economique" Dalloz, Paris, 1969, p 344) sau “prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferinta fizica sau morala pe care le resimte victima”(Pierre Tercier "Contribution a l‘etude du tort moral et de sa reparation en droit suisse", Editions Universitaires, Fribourg, Suisse, 1971, p 14). Instanta apreciaza de netagaduit suferinta morala la care a fost expusa partea vatamata in urma savarsirii infractiunii, raportat la numarul mare de zile de ingrijiri, diagnostic si sechelele ramase, infirmitatea pe care partea vatamata le-a suferit pe tot parcursul vietii.
Impotriva acestei hotarari in termen legal, au declarat apel inculpatul si mostenitorii partii civile N.P. .
Apelantul-inculpat personal si prin aparator a criticat sentinta instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie atat sub aspectul laturii penale constatandu-se ca in cauza trebuia retinuta si culpa victimei care se afla intr-un loc in care nu trebuia sa fie cat si sub aspectul laturii civile considerand in primul rand, ca in mod legal la plata despagubirilor civile trebuia obligat asiguratorul intrucat in cauza exista polita de asigurare iar in al doilea rand retinandu-se o culpa comuna despagubirile materiale trebuiau reduse ca de altfel si daunele morale care sunt exagerate si nejustificate.
Apelurile mostenitorilor partii civile N.P., au criticat sentinta instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie considerand ca la plata despagubirilor civile trebuia obligat asiguratorul iar cuantumul despagubirilor materiale si morale este mic in raport de probele aflate la dosar si suferinta produsa in cauza.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea apelului desfiintarea sentintei apelate iar pe fond obligarea apelantului la plata despagubirilor materiale si morale in cuantumul solicitat la instanta de fond si pentru care se considera ca s-a facut pe deplin dovada.
Tribunalul analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele invocate si din oficiu, constata urmatoarele:
Astfel instanta de fond a facut o justa apreciere a probelor administrate in cauza in baza carora in mod corect a stabilit situatia de fapt si vinovatia inculpatului.
Din probele administrate in cauza s-a retinut ca , in ziua de 01.11.2006, in jurul orei 07,50,partea vatamata N.P. a coborat alaturi de alti calatori in statia Platou L. dintr-un autobuz ce se intorcea in localitate din satul P., com. P..
La cateva minute dupa sosirea autobuzului in statie, pe Platou a oprit pentru a cobori calatorii si microbuzul M.
In timp ce ceilalti calatori au parasit statia, partea vatamata a mai intarziat cateva minute pentru a-si aranja bagajul. S-a aplecat asupra unui sac cu praz care se dezlegase, pentru a-l lega la gura, timp in care, in jurul orei 08,00, microbuzul invinuitului s-a pus in miscare pentru a parasi platoul si a-i transporta pe ceilalti calatori in centrul orasului.
Inculpatul a facut o manevra de virare spre stanga si datorita faptului ca nu s-a asigurat temeinic, nu a observat partea vatamata aplecata asupra bagajului. L-a acrosat cu partea latero - frontala stanga a microbuzului (cel mai probabil cu oglinda retrovizoare stanga), l-a trantit la pamant si i-a prins sub roata stanga fata, piciorul stang, orientat spre inapoi.
Alarmat de tipetele de durere ale partii vatamate, invinuitul a franat brusc si a oprit aproape imediat microbuzul, iar dupa aceea a coborat a vazut partea vatamata cazuta jos si sangerand la piciorul zdrobit de greutatea autovehiculului ce trecuse peste el.
Un alt autovehicul a transportat partea vatamata la Spitalul Moinesti, de unde aproape imediat, datorita gravitatii leziunilor a fost transportat cu o masina a Serviciului de Ambulanta si internat la Spitalul jud. Bacau, unde s-a intervenit pentru o amputatie de necesitate 1/3 medie gamba stanga.
Ulterior, partea vatamata a fost examinata medico-legal si s-a constatat ca prezenta „sindrom de strivire glezna si picior stang. Amputatie de necesitate 1/3 medie gamba stg. Arterita membre pelvine”, leziuni ce s-au putut produce in cadrul unui accident rutier la data de 01.11.2006 ce necesita pentru vindecare un numar de 45-50 de zile ingrijiri medicale, iar amputatia gambei constituie o invaliditate de 60%, si o infirmitate fizica permanenta.
Pentru stabilirea vinovatiei producerii accidentului, in cauza s-a dispus efectuarea a nu mai putin de 4 expertize tehnice si criminalistice, acestea concluzionand fie culpa partii vatamate, fie pe cea a inculpatului,insa ultima, cea de la INEC Bucuresti, retine culpa exclusiva a inculpatului.
Se retine din concluziile raportului de expertiza criminalistica faptul ca inculpatul putea preveni producerea evenimentului rutier in cazul in care ar fi repus in miscare autovehiculul din statie dupa semnalizarea intentiei si asigurarea ca poate efectua in siguranta aceasta manevra, asigurare care trebuia sa constea in verificarea inchiderii usilor si vizualizarea spatiilor din imediata vecinatate a autovehiculului, astfel incat sa se poata reinscrie in trafic fara stanjenirea celorlalti participanti la trafic. Inculpatul nu s-a asigurat indeajuns si astfel nu a observat partea vatamata ce se afla pe platoul L. intr-o pozitie regulamentara, punandu-i astfel viata in pericol si producandu-i astfel leziuni conform certificatului medico legal si infirmitate fizica permanenta. Partea vatamata nu putea preveni accidentarea sa, data fiind inexistenta unor marcaje rutiere specifice de delimitare a accesului pietonilor, precum si imposibilitatii sesizarii intentiei de plecare de pe loc a conducatorului microbuzului condus de catre inculpat. Chiar daca pozitia partii vatamate reprezinta din punct de vedere al circulatiei pe drumurile publice o imprudenta, in lipsa unor marcaje corespunzatoare, aceasta atitudine nu poate fi legal sanctionata, intrucat obligatia de a se asigura ii revenea inculpatului, la momentul plecarii de pe loc in calitatea sa de conducator auto.
Avand in vedere aceasta situatie de fapt in cauza nu se poate retine o culpa comuna, victima neavand nici o posibilitate de a preveni producerea accidentului data fiind mai ales lipsa unor marcaje rutiere specifice de delimitare a accesului pietonilor.
De asemenea potrivit concluziilor raportului de expertiza, in ambele situatii, distanta fata de sol, a partii vatamate este mai mare de 1m, astfel ca inculpatul la o temeinica asigurare si in conditiile unei pozitii normale la volan ar fi avut posibilitatea sa vada partea vatamata.
Cat pentru solutionarea laturii civile, tribunalul constata urmatoarele:
Astfel la data producerii accidentului, masina condusa de catre inculpat era asigurata la Asigurarea Romaneasca-Asirom SA Bacau fiind vorba de asigurarea obligatorie de raspundere civila auto asa cum rezulta din polita de asigurare aflata la fila 102 dosar urmarire penala.
Potrivit art.49 din Lg.136/1995, privind asigurarile si reasigurarile din Romania, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule,precum si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.
Rezulta deci ca raspunderea asiguratului este o raspundere contractuala, angajata in baza contractului de asigurare incheiat cu asiguratul si nu o forma a raspunderii civile delictuale.
Avand in vedere aceste dispozitii ale textului de lege mentionat mai sus, se constata ca in cauza desi instanta de fond a dispus citarea asiguratorului pe fond nu a dispus obligarea acestuia in limita prevazuta de lege pentru asigurarea efectiva de raspundere civila la plata despagubirilor civile catre mostenitorii partii vatamate.
Potrivit art.14 al.1 lit.b si alin.2 din Cod.pr.pen. si art.998 Cod civ.repararea prejudiciului cauzat ca urmare a savarsirii infractiunilor trebuie sa fie justa si integrala.
Avand in vedere probele administrate in cauza se constata ca partea vatamata a facut dovada daunelor materiale doar in cuantum de 11973,31 lei, suma care instanta de fond a considerat-o ca fiind justificata si pe deplin dovedita.
In raport cu gravitatea suferintelor morale produse partii vatamate se apreciaza ca suma de 25.000 lei cu titlu de despagubiri pentru daunele morale corespunde cerintelor unei juste si integrale despagubiri in sensul art.14 C.pr.pen. si art.998 si urmatoarele din Codul Civil.
Potrivit art.14.al.3 C.pr.pen. si art.998 Cod civ. Orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat al repara.
De asemenea recomandarile Consiliului Europei din 1969 de la Londra, subliniaza intre altele ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a da o compensare victimei.
Din probele administrate in cauza, rezulta ca pe langa daunele patrimoniale suferite de partea vatamata au existat si prejudicii morale decurgand din internarea in spital, traumele fizice si psihice suferite, sechelele postraumatice care afecteaza negativ participarea partii vatamate la viata sociala si de familie comparativ cu situatia anterioara a vatamarii produsa prin fapta savarsita de inculpat.
Ca atare corect instanta de fond a decis ca partea vatamata urmare a vatamarilor fizice cauzate prin infractiune a suferit si vatamari psihice si alterarea conditiilor de viata ceea ce justifica acordarea de daune morale.
Totodata se retine ca in lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale,instanta de fond bine a stabilit intinderea acestora, in raport de gravitatea vatamarilor produse si de intensitatea suferintelor cauzate.
Fata de considerentele mai sus expuse, urmeaza ca in baza art.379 pct.2 lit.a din c.pr.pen. va admite apelurile declarate de apelantul inculpat S.V. si apelantii-parti civile N.P., N.G., impotriva sentintei penale nr.309/25.05.2010, pronuntata de Judecatoria Moinesti in dosarul nr.2688/260/2008, numai cu privire la solutionarea laturii civile si numai in ceea ce priveste calitatea procesuala a partii care a fost obligata la plata despagubirilor civile catre partile civile din prezenta cauza si la plata cheltuielilor de judecata de partile civile in proces.
Va desfiinta sentinta penala apelata numai cu privire la aspectele mentionate, va retine cauza spre rejudecare iar pe fond va obliga Societatea Asigurarea Romaneasca Asirom SA Bucuresti prin sucursala Bacau la plata despagubirilor civile si a cheltuielilor de judecata astfel cum au fost acordate la instanta de fond catre partile civile din prezenta cauza.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
In baza art.111 din OUG nr.195/2002 asa cum a fost modificata prin OUG nr.146/04.11.2008, va admite cererea formulata de inc. S.M. si in consecinta:
Va dispune prelungirea dreptului la circulatie a inculpatului S.M. pentru o perioada de 30 de zile incepand de astazi 02.11.2010 pana la 01.12.2010.