A) Prin contestatia inregistrata la data de 29.10.2009 in dosarul nr. /110/2006, Directia Generala a Finantelor Publice a jud. Bacau a formulat contestatie impotriva deciziei Comitetului Creditorilor luate in cadrul sedintei acestuia din 23.10.2009.
In motivarea contestatiei se arata ca in cadrul Comitetului Creditorilor din data respectiva s-au aprobat cu o majoritate simpla (doi din trei membri ai comitetului) propunerile lichidatorului cu privire la urmatoarele aspecte:
1) Aprobarea desemnarii unei societati de expertiza contabila in vederea efectuarii analizei financiar contabile asupra situatiilor financiare apartinand societatii/valorificarii inventarului. Societatea de expertiza contabila propusa fiind S.C. C SRL cu un onorariu de lei pentru aceasta lucrare.
Aprobarea tinerii contabilitatii SC E SA de catre SC C pentru suma de 500 lei lunar.
2) Aprobarea desemnarii unui expert evaluator pentru bunurile imobile ale
Falitei, respectiv a societatii S SA cu un onorariu de 8200 lei.
Asa cum rezulta din Procesul verbal DGFP Bacau a solicitat amanarea dicutiilor pentru pct. 1 a sedintei Comitetului creditorilor considerand ca sunt necesare, pentru exprimarea votului, unele explicatii suplimentare din partea lichiatorului judiciar cu privire la necesitatea angajarii firmei contabile si motivele pentru care specialistii proprii nu pot efectua analiza financiar contabila asupra situatiilor financiare apartinand debitoarei si tinerea contabilitatii acesteia.
Fata de faptul ca DGFP Bacau nu si-a exprimat votul practic se poate considera ca , Comitetul a fost in imposibilitate de a delibera si de a lua decizii, intrucat din interpretarea art. 17 alin. 4 rezulta ca, pentru luarea deciziilor este necesar ca toti membrii comitetului sa participe la vot.
„Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritate simpla din totalul numarului de membri ai acestuia".
Un alt motiv de nelegalitate ii constituie faptul ca nu au fost indeplinite
Conditiile prevazute de art. 17 (3).
Din text rezulta ca in cadrul Comitetului creditorilor deciziile se iau urmare a deliberarilor (in urma consultarilor, discutiilor), ceea ce presupune prezenta efectiva a membrilor comitetului. Avand in vedere ca un membru al comitetului a votat prin corespondenta iar DGFP Bacau, care este si presedintele Comitetului creditorilor a solicitat amanarea dezbaterii, se poate lesne constata ca, practic, comitetul nu a deliberat in sensul prevazut de lege asupra deciziilor ce urmau a fi luate.
Se mai arata ca in cazul deciziilor comitetului creditorilor votul prin corespondenta nu poate fi luat in considerare, ca in cazul sedintei adunarii creditorilor. Pe de o parte, intrucat membrii comitetului au o calitate in plus fata de simplii creditori conferita de atributiile speciale pe care le au (care reclama prezenta efectiva- fapt confirmat de prevederile art. 17, alin. 2 „Comitetul creditorilor se intruneste lunar si...") iar pe de alta parte, legiuitorul a prevazut in mod expres situatiile in care creditorii pot vota prin corespondenta, respectiv in cadrul adunarii creditorilor, potrivit art. 14 (4).
In aceste conditii in care, din cei trei membri ai comitetului unul a votat prin corespondenta iar altul (DGFP Bacau) a solicitat amanarea votului, a deliberarilor, nu se poate retine ca deciziile sunt luate in conditii de legalitate.
Prin singurul vot valabil- al Politiei Primariei nu se realizeaza majoritatea simpla prevazuta de lege.
Contestatoarea considera ca refuzul lichidatorului de a amana discutarea pct. 1 si chiar a pct. 2, intrucat in acest din urma caz s-a constatat existenta unei confuzii cu privire la atributiile firmei T, generata de precizarile din Raportul de activitate prezentat, este nejustificat. Supunerea la vot si adoptarea unei decizii in aceste conditii contravin principiilor transparentei si a necesitatii informarii complete, amanuntite a comitetului creditorilor, pentru ca deciziile sa fie luate corect, in cunostinta de cauza.
In drept, contestatoarea a invocat dispozitiile art. 17 alin 6 din Legea 85/2006.
Prin notele crise, lichidatorul judiciar a aratat ca in data de 23.10.2009 lichidatorul a convocat comitetul creditorilor pentru a aproba in baza dispozitiilor art. 23 din legea 85/2006 angajarea unor specialisti in cadrul procedurii de faliment a S.C. E S.A. in vederea finalizarii inventarierii si evaluarii bunurilor imobile ale falitei.
Pentru aceeasi data, dar alta ora, lichidatorul a convocat adunarea creditorilor pentru a prezenta, discuta si aproba alte chestiune ce erau de competenta adunarii creditorilor conform Legii 85/2006.
Anterior acestei date, lichidatorul a mai convocat odata creditorii (14.19.2009) in vederea desemnarii specialistilor sus mentionati, insa acelasi creditor contestator a solicitat amanarea discutarii acestor probleme si prezentarea unor puncte de vedere detaliate privind necesitatea angajarii acestor specialisti.
Contestatia DGFP Bacau vizeaza deciziile comitetului creditorilor din 23.10.2009 prin care s-a aprobat angajarea/desemnarea unor specialisti, o societate de expertiza contabila si o societate de evaluare, in vedere valorificarii operatiunii de inventariere si tinerii evidentei contabile si evaluarii bunurilor imobile ale societatii falite.
Critica principala adusa de contestatoare acestor decizii ale comitetului creditorilor o constituie neintrunirea conditiilor de cvorum pentru desfasurarea sedintei respective si a conditiilor legale pentru a lua deciziile mentionate.
In opinia lichidatorului ambele critici sunt nefondate si neintemeiate. Astfel, Legea 085/2006 nu contine reglementari cu privire la conditiile de cvorum pentru desfasurarea unei sedinte a comitetului creditorilor, ci doar cu privire la cvorumul necesar pentru luarea deciziilor.
Legea nu sanctioneaza in nici un fel desfasurarea sedintei comitetului creditorilor in prezenta unui numar mai mic decat totalul membrilor din comitet, situatie fata de care critica DGFP Bacau constituie o adaugare la lege, fapt ce incalca principiul potrivit caruia "unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga‘‘.
Pe de alta parte critica este nefondata, in conditiile in care in data de 23.10.2009 au fost prezenti in aceptiunea Legii 85/2006 toti cei 3 membri in comitet, respectiv DGFP, Politia Primariei Bacau si Primaria Bacau ca urmare a votului comunicat prin coresponenta.
Modificarea adusa Legii 85/2006 prin Legea 277/2009 stipuleaza in mod clar faptul ca, creditorii pot vota prin corespondenta. Dispozitiile art. 14 alin. 4 se aplica nu doar in cadrul adunarilor creditorilor, cum in mod gresit a subliniat contestatoarea, ci si in cadrul sedintelor comitetului creditorilor intrucat art. 14 dispune cu privire la convocarea creditorilor in general, nu particularizeaza pentru un caz sau altul. Dovada in acest sens este ca acest text de lege (desi in forma veche a Legii 85/2006) se regaseste atat in formularul tip reglementat pentru convocarea adunarii creditorilor cat si in formularul tip reglementat pentru convocarea comitetului creditorilor din Ordinul 1692/C/2006 anexa 3.1 si anexa 3.2.
Ori in conditiile in care ceditorii pot vota in lipsa se prezuma ca sunt luati in calcul si la stabilirea conditiilor de cvorum pentru desfasurarea acesteia. In plus legea nu vorbeste despre o participare efectiva in sensul prezentei fizice a creditorului la sedintele convocate de lichidator, ci de o participare efectiva in -sensul indeplinirii actiunilor/masurilor/deciziilor, finalitatea urmarita fiind celeritatea procedurii si parcurgerea tuturor etapelor procedurii cu respectarea acestui principiu.
In conditiile in care legiutorul ar fi urmarit o prezenta fizica a creditorilor nu ar fi admis votul prin corespondenta si ar fi sanctionat creditorul care din varii motive lipseste si impiedica atfel continuarea procedurii. Or in acest caz, la sedinta comitetului din 19. 10.2009 au participat toti membrii si au luat decizii cu majoritate simpla din numarul membrilor (2 la 1).
In consecinta interpretarea data de contestatoare privind lipsa de cvorum in cadrul adunarii creditorilor atat in ceea ce priveste prezenta cat si deliberarile nu se justifica, fiind neintemeiata si nefondata.
La solutionarea contestatiei instanta va avea in vedere urmatoarele aspecte:
Scopul reglementarii aduse prin Legea nr. 85/2006 atunci cand vorbeste despre comitetul creditorilor ca entitate, este acela de a asigura un for decizional consistent, format, potrivit art. 16 din Legea nr. 85/2006 din 3-5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare, atunci cand numarul creditorilor este mare sau in functie de complexitatea cauzei -apreciata de catre judecator.
Dupa modalitatea in care legiuitorul a conceput componenta comitetului sau necesitatea constituirii sale si dupa domeniul competentelor sale decizionale, creditorii care compun comitetul au atributii imediate, directe si active in legatura cu procesul de insolventa in care sunt implicati, facand analize, negocieri, avand initiativa de a actiona in procedura, de a se consulta in procesul deliberativ, proces care are loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului.
Ca reprezentant al tuturor creditorilor, comitetul asigura in mod evident o legatura imediata si permanenta intre cei reprezentati si ceilalti participanti la procedura.
In acest scop, trebuie apreciat ca legiuitorul a considerat ca singura modalitate de asigurare a acestor garantii, este aceea a unei participari directe si comune a creditorilor in sedintele comitetului, dat fiind si numarul lor redus si necesitatea consultarilor, asa incat, cu privire la modalitatea de luare a deciziilor, regulile au fost stabilite prin art. 17 alin. (3) si (4) din Legea nr. 85/2006.
Votul prin corespondenta in sedintele comitetului creditorilor nu reprezinta astfel o omisiune a legiuitorului, ci reclama regula prezentei lor directe in sedintele de deliberare, ca o masura de responsabilizare a membrilor acestui for.
Aceasta nu semnifica, pe de alta parte ca Legea nr. 85/2006 minimalizeaza importanta adunarilor creditorilor, intrucat in acest caz se concepe o modalitate de facilitate a votului, mai ales in situatiile in care cauzele de insolventa sunt deosebit de complexe prin numarul mare de creditori si dificultatile obiective care ar putea aparea in privinta regulilor de cvorum si vot.
De altfel, pentru securizarea votului prin corespondenta, legiuitorul a impus reguli stricte de formalizare a votului, reguli pe care nu le-a reluat in privinta comitetului creditorilor, un for cu activitate permanenta.
Este justa prefigurarea, in cele doua cazuri a diferentei de reglementare, astfel ca scopul legii este diferit in art. 14 alin. (4) (care priveste adunarea creditorilor) si art. 17 alin. (3) (care priveste comitetul creditorilor) din Legea nr. 85/2006.
Nici aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 in cazul sedintelor comitetului creditorilor nu este justificata.
Analogia poate fi un mijloc de interpretare a legii, iar nu un mod de aplicare. Ca mijloc de interpretare, prin analogie, asa cum s-a aratat, trebuie considerat primordial scopul reglementarii.
Aplicarea unei legi sau dispozitii prin analogie nu poate fi conceputa ca un mijloc de complinire a unei norme parcimonioase sau susceptibile de interpretare.
Instanta considera asadar ca interpretarea legii treebuie sa corespunda scopului acesteia astfel incat, va admite contestatia, considerand decizia comitetului ca fiind nelegala, prin adoptarea ei prin vot prin corespondenta.
B) Prin contestatia inregistrata la dosarul cauzei la data de 18.11.2009 Directia Generala a Finantelor Publice a jud. Bacau a formulat contestatie in ceea ce priveste Raportul privind fondurile obtinute din lichidare.
La termenul din data de 09.12.2009 lichidatorul judiciar, prin consilier juridic a invocat exceptia tardivitatii formularii contestatiei.
Fata de aceasta exceptie, judecatorul sindic retine ca, Raportul privind fondurile oblinute din lichidare si planul de distributie inregistrat sub nr. S5098/AL589/20.10.2009 a fost depus de lichidatorul judiciar, la dosarul cauzei, in data de 26.10.2009, prin judecatorul de serviciu.
Acest raport a fost afisat la data de 29.10.2009 ( conform procesului verbal de afisare, fl.107 dosar).
De la aceasta data a curs termenul de contestatii prevazut de art. 122 al.3 din Legea 85/2006.
Este adevarat ca la termenul din data de 04.11.2009, judecatorul sindic ( conform planificarii de permanenta ) a dispus afisarea planului de distributie, insa termenul pentru contestatii incepuse sa curga de la data de 29.10.2009.
Fata de aceste aspecte, contestatia creditoarei Directia Generala a Finantelor Publice a jud. Bacau, este tardiva, motiv pentru care instanta va admite exceptia tardivitatii si, in consecinta: