Restituire metale pretioase. Legea 261/2002. Conditii de admisibilitate. Sentinta civila nr. 1019 din data de 05.11.2003
pronunțată de Judecatoria Liesti

3. Restituire metale pretioase. Legea 261/2002. Conditii de admisibilitate.
Prin cererea inregistrata sub nr. 1019/5.11.2003, pe rolul Judecatoriei Liesti, reclamantul S. D, chemat in judecata pe paratele BANCA NATIONALA A ROMANIEI - Sucursala Galati si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, solicitand obligarea la restituirea in natura a 13 monede aur, sau restituirea diferentei dintre suma primita, pana la pretul actual.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca initial organul de militie a dispus confiscarea a 13 monede aur, apoi a revenit asupra masurii si i-a fost acordata contravaloarea acestor monede.
Considera ca in mod abuziv a fost obligat la cedarea acestor ducati si ca are dreptul la despagubiri pentru ca a fost lipsit de monedele mostenite de la parinti. A mai aratat reclamantul ca la data ridicarii monedelor locuia in comuna Urleasca, raion Braila.
Prin intampinarea depusa la dosar, Banca Nationala a Romaniei a aratat ca reclamantului i-au fost confiscate, 13 monede aur, ca ulterior s-a revenit asupra acestei confiscari si a precizat ca la data la care organul de procuratura a revenit asupra masurii confiscarii si a dispus restituirea monedelor, acestea nu mai existau in natura, celor indreptatiti le-a fost restituita contravaloarea la pretul stabilit conform art.13 din Decretul nr.210/1960, care era in vigoare la data platii efective. A solicitat respingerea actiunii ca fiind nefondata.
B.N.R.Sucursala Galati a depus la dosar tabelul cu cetatenii romi din regiunea Galati, carora li s-a platit contravaloarea monedelor de aur, din care rezulta ca la pozitia 19 pentru 13 bucati monede aur reprezentand 176,14 grame aur fin, reclamantului i s-a platit suma de 2.289 lei.
A depus la dosar adresa nr.20521 din 01.07.2003 emisa de B.N.R. Bucuresti, procesul verbal din 06.10.1960, un inventar, ordonanta nr.9962 din 13.07.1960 a Directiei Militiei Regiunii Galati, ordonanta nr.183 din 24.10.1960 a Procuraturii Regiunii Galati si adresa nr.183 din 10.06.1961 a Procuraturii Regiunii Galati.
La termenul de judecata din data de 17.02.2004, s-a admis exceptia ridicata de Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Galati si fata de prev.art.40 pct.2 din Normele Metodologice aprobate prin H.G.nr. 1344/2003, s-a constatat ca nu are capacitate procesuala pasiva.
Judecatoria Liesti prin sentinta civila nr. 183/28.04.2004 a admis exceptia privind lipsa calitatii procesuale pasive invocata de parata Ministerul Finantelor Publice si a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantul S.D.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond pe baza probelor administrate (acte) a retinut ca reclamantul a primit contravaloarea celor 13 monede confiscate in suma de 2.289 lei, calculata la pretul legal la data platii efective, respectiv 13 lei pentru gramul de aur fin.
Fata de situatia ca restituirea in natura nu a mai fost posibila iar echivalentul monedelor confiscate a fost primit de reclamant, instanta de fond a apreciat ca acesta din urma nu a fost pagubit.
Impotriva susmentionatei sentinte, in termen legal, a declarat apel, reclamantul S.A, fara a arata insa motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza acesta.
Verificand si analizand din oficiu, sentinta apelata, se retine ca instanta de fond a interpretat corect probele administrate in cauza la care a facut o justa aplicare a dispozitiilor legale in materie.
Astfel, cu adresa nr. 183/10.06.1961, Procuratura Regiunii Galati a dispus B.R.P.R. - Sucursala Galati sa restituie reclamantului S.D un numar de 13 monede aur ( ducati-ungari) exceptie de la predare in baza art.6 din Decretul nr.210/1960 ( fila 36 dosar fond). Potrivit tabelului depus de parata (fila 11) rezulta ca reclamantului i s-a platit contravaloarea monedelor in greutate de 176,14 grame care nu mai existau fizic, cu suma de 2.289 calculata la data platii efective 1962 respectiv 13 lei/gram aur fin la cantitatea de aur fin continuta de monedele respective.
Avand in vedere ca din actele depuse la dosarul de fond, rezulta fara putinta de tagada ca monedele a caror restituire se solicita au fost valorificate in folosul statului si nu mai exista fizic in tezaurul B.N.R-S.M.B. ( adresa nr.106) 20.01.2004 emisa de B.N.R.- Sucursala Municipiului Bucuresti ( fila 27) si ca reclamantului i s-a acordat echivalentul banesc conform art.13 din Decretul nr.210/1960, Curtea a constatat ca instanta de fond in mod corect si justificat a retinut ca in speta nu sunt incidente disp.art.26 din O.U.G.nr. 190/2000, pronuntand o hotarare legala si temeinica.