Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila, decizia nr. 3456/R din 6 octombrie 2011
Prin sentinta civila nr. 515 din 31.05.2011 a Tribunalului Cluj, a fost respinsa cererea de chemare in judecata formulate de reclamantul D.G. impotriva paratului Primarul Municipiului Cluj-Napoca si Municipiul Cluj-Napoca prin Primar.
In considerentele acestei sentinte, se retine ca, din copia in extenso a colii funciare nr. 40918 Cluj, rezulta ca, sub B 1, imobilul din litigiu apartament situat in Cluj-Napoca, str. D. ap. 19 compus din 2 camere si dependinte in suprafata de 49,01 mp, cu parti indivize comune in cota de 2,27/100 parte s-a inscris, in baza Titlului de Proprietate nr. 6460/1978, in favoarea lui D.G., iar, la data de 17.11.1987, sub B2 , s-a inscris in baza Deciziei nr. 337/05.08.0987 a Consiliului Popular al Judetului Cluj, dreptul de proprietate cu titlu de drept pe baza de lege - Decretul 223/1997, in favoarea Statului Roman.
In baza notificarii inregistrate sub nr. 2391/06.11.2001 reclamantul a solicitat restituirea in natura sau despagubiri, pentru imobilul imobilului inscris in CF 40918 a localitatii Cluj-Napoca, identificat cu numar topografic 21125/2/S/XIX, situat in Cluj-Napoca, compus din 2 camere si dependinte in suprafata de 49,01 mp, cu parti indivize comune in cota de 2,27/100 parte .
Prin Dispozitia nr. 6424/20.10.2010 emisa de Primarul Municipiului Cluj - Napoca, s-a constatat ca reclamantul are calitatea de persoana indreptatita, conform dispozitiilor art. 3 al 1 lit. a din Legea 10/2001, republicata, fiind fostul proprietar al imobilului revendicat din CF 40918 a localitatii Cluj-Napoca.
Totodata, in cuprinsul dispozitiei mai sus aratate s-a retinut faptul ca imobilul a trecut in proprietatea statului in baza Decretului nr. 223/1974, prin Decizia nr. 337 din 5 septembrie 1987 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judetului Cluj, de la D.G., fara plata, dar cu un credit ramas nerambursat in suma de 31.642, apartamentul din litigiu fiind instrainat in baza Legii 112/1995 , fostilor chiriasi, motiv pentru care s-a propus acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, avand in vedere creditul ramas nerambursat.
In sedinta publica din data de 24.05.2011, intrebata fiind, reprezentanta reclamantului, aceasta a aratat, faptul ca nu s-a formulat cerere privind anularea contractului de vanzare cumparare cu privire la imobilul din litigiu, incheiat in baza dispozitiilor Legii 112/1995, fostilor chiriasi.
Reclamantul, prin cererea dedusa judecatii a solicitat restituirea in natura a imobilului din litigiu, cerere cu privire la care instanta retine incidenta dispozitiilor articolului 1 al 1 din Legea nr. 10/2001, care consacra principiul restituirii in natura al imobilelor preluate abuziv de stat, iar, in cazul in care aceasta masura nu este posibila, se dispun masuri reparatorii in echivalent.
De asemenea, instanta a retinut ca, potrivit prevederilor art. 18 din Legea 10/2001, masurile se stabilesc numai prin echivalent, in situatia in care imobilul a fost instrainat cu respectarea in baza dispozitiilor Legii 112/1995 cu modificarile ulterioare.
Din copia colii funciare in extenso si a contractului de vanzare -cumparare nr. 36168/1998, rezulta ca s-a transcris dreptul de proprietate asupra apartamentului din litigiu, la data de 26.01.2001, in baza incheierii cf nr. 1272, in favoarea numitilor K.A. si T.M., cu titlu de drept cumparare in baza Legii 112/1995.
Avand in vedere faptul ca imobilul din litigiu a fost instrainat in baza dispozitiilor Legii 112/1995, nefiind constatata ca aceasta instrainare s-a facut incalcarea dispozitiilor acestei legi, instanta a apreciat ca Dispozitia nr. 6424/20.10.2010 emisa de Primarul Municipiului Cluj - Napoca, a carei anulare partiala se solicita, a fost emisa cu respectarea dispozitiilor Legii 10/2001, motiv pentru care instanta a respins cererea de anulare a acesteia ca fiind neintemeiata.
In ceea ce priveste cererea de constatare a preluarii fara titlu a imobilului din litigiu, asa cum rezulta din cuprinsul dispozitiei atacate precum si din copia deciziei nr. 337 /05.09.1997, imobilul din litigiu a trecut in proprietatea Statului in baza Decretului 223/1974, aspect care nu a fost contestat de catre intimat, motiv pentru care s-a si dispus acordarea in favoarea reclamantului a masurilor reparatorii prin echivalent, in baza art. 21 din Legea 10/2001 .
Statul nu are un titlu valabil asupra imobilului din litigiu preluat in baza dispozitiilor Decretului nr. 223/1974, dispozitiile art. 6 din Legea 213/1998 fiind in acest sens fara echivoc, aspect de altfel necontestat, sens in care s-a statuat si prin Decizia pronuntata in recurs in interesul legii nr. V /2000 de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, in care se retine ca persoanele care considera ca in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, au fost deposedate nelegitim de proprietatile lor imobiliare, inclusiv in baza prevederilor Decretului nr. 223/1974, pot cere in justitie, pe calea actiunii in revendicare, recunoasterea dreptului lor de proprietate asupra acestor bunuri, si ca urmare restituirea lor, neimpunandu-se astfel o constatare a preluarii fara titlul a Statului cu privire la imobilul din litigiu.
Impotriva aceste sentinte, a declarat in termen legal recurs reclamantul, solicitand modificarea ei, in sensul admiterii actiunii, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului sau, reclamantul invedereaza ca decizia administrativa nu i-a fost comunicata si nu a semnat procesul verbal de preluare, fiindu-i, astfel, inopozabila preluarea de catre stat, astfel ca, in mod gresit instanta nu a analizat caracterul nevalabil al preluarii prin prisma dispozitiilor art. 4 din Decretul nr. 223/1974, desi trebuia sa faca aceasta in temeiul art. 6 din Legea nr. 213/1998.
Avand calitatea de persoana indreptatita si preluarea de catre stat fiind facuta fara titlu valabil, reclamantul si-a pastrat dreptul de proprietate, intrucat, conform art. 2 alin. 2 din Legea nr.10/2001, nu l-a pierdut niciodata, motiv pentru care a si exercitat si o actiune de drept comun, aflata pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca, pentru compararea titlurilor.
Paratii Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin Primar si Primarul municipiului Cluj-Napoca prin intampinare, au solicitat respingerea recursului si, pe cale de consecinta mentinerea sentintei instantei de fond ca temeinica si legala, invocand, in esenta, cele aratate in fata primei instante, iar paratul Municipiul Cluj-Napoca invocand si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive.
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 3041 Cod proc.civ., curtea apreciaza ca acesta nu este fondat, din considerentele ce urmeaza a fi expuse.
Astfel, in ceea ce priveste nevalabilitatea titlului de preluare, din dispozitia contestata, ca si din considerentele sentintei obiect al recursului, rezulta ca aceasta imprejurare a fost recunoscuta, neimpunandu-se o statuare asupra acesteia din partea instantei de judecata.
Reclamantul, prevalandu-se de dispozitiile Legii nr. 10/2001, solicita anularea dispozitiei prin care a fost respinsa, de fapt, cererea sa de restituire in natura a imobilului preluat abuziv de catre stat, ceea ce inseamna ca intimatul Primarul municipiului Cluj-Napoca a incalcat dispozitiile Legii nr. 10/2001, nedispunand restituirea in natura, desi aceasta era posibila.
In realitate, Primarul, in cadrul procedurii reglementata de legea speciala de restituire, actioneaza in calitate de reprezentant al Statului Roman, care a preluat abuziv imobilul, avand posibilitatea de a-l restitui in natura doar in masura in care acesta se afla in continuare in patrimoniul Statului Roman sau al unitatii administrativ-teritoriale. In speta, imobilul preluat de la reclamant a fost instrainat de catre stat, acesta fiind tinut de contractul de vanzare-cumparare, acesta fiind motivul pentru care nu mai poate dispune de imobil a doua oara.
Tocmai pentru ca primarul actioneaza in calitate de reprezentant al Statului Roman si nu al unitatii administrativ-teritoriale, atunci cand solutioneaza notificarea, Municipiul Cluj-Napoca nu are calitate procesuala pasiva, insa aceasta imprejurare, oricum, nu este de natura a influenta solutia.