Incheiere din 17.06.2008 pronuntata in dosarul civil
nr.1193/324/2008
Emitent Judecatoria Tecuci
Materie civila.
1. Reincredintare minor. Partile au resedinta
stabilita in strainatate. Necompetenta instantelor romane.
Prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub
nr.1193/324/2008, reclamantul I.C.A. cu resedinta in Italia a
chemat in judecata pe parata I.Fl.C. cu resedinta in Italia pentru
incredintarea minorului I.V.A. spre crestere si educare.
In fapt, in motivarea in motivarea actiunii a aratat ca
prin sentinta civila nr.1234 din 18.07.2006 pronuntata de Judecatoria
Tecuci in dosarul civil nr.206/2005, s-a declarat desfacuta casatoria
incheiata intre parti la data de 06.06.1997, iar copilul V.A. a fost
incredintat spre crestere si educare paratei I.F.C., iar reclamantul a
fost obligat sa achite o pensie lunara de intretinere de 75 lei.
A mai aratat reclamantul ca prin sentinta susmentionata,
instanta a retinut ca reclamantul a plecat in Italia, iar in anul 2005, pe
timpul vacantei, a luat copilul cu el si nu l-a mai inapoiat.
A precizat reclamantul ca inca din anul 2005 copilul se
afla in intretinerea sa si locuieste in Italia unde are toate conditiile
pentru o dezvoltare corespunzatoare, copilul este foarte dotat si are
rezultate pe masura, este foarte atasat de reclamant si nu este de
acord sa plece cu parata.
A mentionat ca in prezent copilul este la varsta la care
poate sa decida singur domiciliul unde vrea sa locuiasca, astfel incat
instanta va avea in vedere dorinta sa.
Aceasta cu atat mai mult cu cat exista o anumita
stabilitate in ce priveste scoala unde urmeaza cursurile, cercul de
prieteni, familia in care locuieste de cel putin trei ani, confortul oferit.
Oriunde ar fi luat de parata, aceasta nu-i poate oferi cel
putin conditii similare, intrucat nu are o situatie stabila in ce priveste
domiciliul si locul de munca.
In drept, si-a intemeiat actiunea pe dispoz.art.42 din
Codul familiei.
Prin intampinare, parata a invocat exceptia
necompetentei instantei si a solicitat respingerea actiunii ca nefiind
de competenta instantelor romane.
In motivarea exceptiei a aratat ca reclamantul, parata si
minorul au resedinta in Italia.
In aceste conditii sunt aplicabile in speta dispozitiile
Regulamentului (CE) nr.2201/2003 al Consiliului Europei privind
competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in
materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti.
Ca practica judiciara parata a anexat dispozitivul unei
solutii recent pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul
nr.4106/324/2007, prin care actiunea avand ca obiect stabilire
program vizitare minor a fost respinsa ca nefiind de competenta
instantelor romane.
Prin incheierea din 17.06.2008, instanta, in baza a
rt.15 alin.1 lit.a si alin.4 din Regulamentul C.E. nr.2201/2003 a
dispus suspendarea procedurii si a pus in vedere partilor sa se
adreseze in termen de 60 zile instantei celuilalt stat membru,
respectiv Italia.
Pentru a dispune astfel, instanta a aratat ca potrivit
art.8 alin.1 din Regulamentul C.E. nr.2201/2003 al Consiliului
Europei, instantele judecatoresti dintr-un stat membru sunt
competente in materia raspunderii parintesti privind un copil care
are resedinta obisnuita in acest stat membru la momentul la
care instanta a fost sesizata.
Pentru aplicabilitatea acestui articol, este indeplinita
conditia prevazuta de art.9, respectiv au trecut 3 luni de la mutare,
avand in vedere ca reclamantul a aratat ca din anul 2005 minorul se
afla in intretinerea sa in Italia, unde frecventeaza scoala si deci are
resedinta obisnuita.
Potrivit art.2 pct.7 din Regulament, raspunderea
parinteasca cuprinde in special incredintarea si dreptul la vizita.
De la data de 01.01.2007 Romania a aderat la Uniunea
Europeana, iar potrivit art. din Regulament, acesta este obligatoriu in
toate elementele sale si se aplica direct in toate statele membre in
conformitate cu Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene.
In expunerea de motive a Regulamentului la pct.12, in
materia raspunderii parintesti, se prevede ca ar trebui sa fie
competente in primul rand instantele statului membru in care copilul
isi are resedinta obisnuita.
Apararea reclamantului in sensul ca nu s-a facut dovada
ca minorul are resedinta in strainatate, nu poate fi luata in
considerare din moment ce in motivarea actiunii a precizat ca din
anul 2005 minorul se afla in Italia in ingrijirea sa si frecventeaza
cursurile scolare.
Avand in vedere ca minorul locuieste cu tatal sau din anul
2005 in Italia, ca partile si copilul au posibilitatea de a fi ascultate la
instanta de resedinta obisnuita, unde autoritatea tutelara poate fi
consultata cu mai multa rapiditate, luand astfel in considerare si
criteriul proximitatii, se apreciaza ca instanta de la resedinta obisnuita
din Italia are o legatura mai speciala cu copilul si este mai bine
plasata pentru a solutiona cauza, ceea ce serveste interesului
superior al copilului, instanta in baza art.15 alin.1 lit.a si alin.4 din
Regulament va dispune suspendarea procedurii si pune in vedere
partilor sa se adreseze in termen de 30 zile instantei celuilalt Stat
Membru - Italia.
Impotriva acestei incheieri reclamantul a declarat
recurs, invocand disp.art.304 pct.9 C.p.c. , considerand ca
instanta nu a interpretat corect Regulamentul 2201/2003 al
Consiliului Europei.
Prin decizia civila nr.563/2008 a Tribunalului Galati s-a
respins ca nefundat recursul, motivat de faptul ca prevederile
regulamentului CE nr.2201/2003 se aplica cu prioritate fata de
legislatia nationala astfel ca prevederile art.5 C.p.c. referitor la
competenta instantei de la domiciliul paratului nu-si gasesc
aplicabilitatea in cazul de fata.
La prezenta cauza s-a depus ulterior un inscris din
partea aparatorului paratei, avocat angajat intr-o alta cauza
intentata de aceasta la Judecatoria Pinerolo ( judetul Torino) in
scopul de a obtine respectarea conditiilor relative la fiul minor
stabilite de Judecatoria Tecuci avand in vedere ca reclamantul l-a
intretinut pe minor la locuinta sa, cu toate ca prin hotararea
respectiva copilul a fost incredintat mamei.
In aceasta cauza pe langa Judecatoria Pinerelo
domnul I s-a prezentat ca parte in judecata, cerand sa fie
respinsa cererea ce mai sus si ca fiul minor sa-i fie incredintat
lui.
Considerand principiul in baza caruia nu pot fi
intentate doua cauze care au acelasi obiect, se intelege ca
judecata in Romania trebuie suspendata intrucat in Italia exista
o judecata identica.
Lucrul cel mai important este sa se declare
necompetenta teritoriala a judecatorului roman avand in vedere ca
aceeasi cauza are loc in Italia si lipsa de legitimitate intrucat
singurul judecator competent este judecatorul locului in care
parata in cauza si minorul au resedinta sau domiciliul.