Anulare somatie de plata

Prin cererea in anulare inregistrata la aceasta instanta debitoarea AF X.V. prin reprezentant X.V. in contradictoriu cu creditoarea E. ON Energie Romania SA a solicitat instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna anularea ordonantei de plata nr. 1139/2012 pronuntata de Judecatoria Tg. Neamt prin care a fost somata sa plateasca in favoarea creditoarei suma de 5821,98 lei si cheltuieli de judecata in suma de 42 lei.
In motivele cererii in anulare debitoarea a mentionat faptul ca asociatia familiala a fost desfiintata inca din anul 2002 din lipsa de activitate, ca facturile au fost trimise prin posta nefiind semnate de debitoare si neavand cunostiinta de ele, ca a solicitat in nenumarate randuri deconectarea postului si astfel s-a ajuns restanta la creditoare cu acesta suma. Arata debitoarea ca nu are posibilitati materiale sa achite aceasta suma.
Legal citata, creditoarea nu a formulat intampinare
In baza disp. art. 167 alin. 1 si art. 168 din Codul de procedura civila, instanta a incuviintat, pentru partile prezentei cauze civile, proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizand actele si lucrãrile dosarului in contextul reglementãrilor legale in vigoare, instanta constatã urmãtoarele:
Prin ordonantei de plata nr. 1139/2012 pronuntata de Judecatoria Tg. Neamt debitoarea a fost somata sa plateasca in favoarea creditoarei suma de 5821,98 lei - reprezentand debit restant si penalitati de intarziere - si cheltuieli de judecata in suma de 42 lei.
Examinand ordonanta privind somatia de plata, in raport de motivele invocate prin cererea in anulare, de actele dosarului si de dispozitiile legale incidente in cauza, instanta apreciaza ca neintemeiata cererea in anulare formulata de debitoarea AF X.V. pentru urmatoarele considerente:
Procedura somatiei de plata, reglementata de O.G. nr. 5/2001, este o procedura speciala avand drept scop realizarea de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile de natura contractuala.
Analizand normele legii speciale, se constata ca, cel putin in prima faza a procedurii, declansata de cererea creditorului, caracterul acesteia este necontencios. Aceasta intrucat, prin cererea de somatie de plata, nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, ci se are in vedere un scop limitat la somarea de catre instanta a debitorului sa-si execute obligatia de plata a unei sume de bani.
Avand in vedere si prevederile art. 6 alin. 1 si 2 din O.G. nr. 5/2001, judecatorul examineaza cererea si emite ordonanta exclusiv pe baza actelor depuse in sustinere, neputand analiza fondul pretentiilor deduse in fata sa.
Intrucat analiza realizata de instanta este limitata la conditiile de admisibilitate ale cererii, prevazute de art. 1 din O.G. nr. 5/2001, nici debitorul nu poate formula aparari prin intampinare decat in aceleasi limite, avand conferita prin lege posibilitatea invocarii oricaror aparari de fond prin cererea in anulare.
Prin prisma celor aratate, instanta constata ca nu pot fi retinute criticile formulate de debitoare referitoare la nesemnarea facturilor intrucat art. 46 din vechiul Codul comercial (in vigoare la dat incheierii contractului intre parti) prevede ca: "Obligatiunile comerciale si liberatiunile se probeaza: cu acte autentice; cu acte sub semnatura privata; cu facturi acceptate; prin corespondenta; prin telegrame; cu registrele partilor".
Se constata, asadar, ca legea nu limiteaza dovada obligatiilor comerciale la facturi acceptate, ci permite dovedirea acestora prin orice mijloace de proba.
In speta, obligatia debitoarei de a plati c/val energiei furnizate de creditoare s-a nascut odata cu semnarea contractului nr. 2893/2002 (acesta reprezentand "legea partilor" in acceptiunea art. 969 vechiul C.civ.) si nu odata cu emiterea facturii lunare.
In ceea ce priveste sustinerea debitoarei ca din anul 2002 acesta a fost desfiintata, instanta retine ca potrivit OUG 44/2008 in cazul P.F.A., daca intreprinzatorul doreste acest lucru desfiintarea acesteia se poate realiza prin simpla radiere din Registrul Comertului, fara alta formalitate.
Or, debitoarea nu a depus la dosar certificatul de radiere din Registrul Comertului, iar simpla afirmatie ca si-a incetat activitatea nu are nicio valoare daca nu a fost depusa si diligenta impusa de lege pentru ca incetarea de activitate sa devina efectiva.
Faptul ca debitoarea are in prezent dificultati financiare nu este un motiv de natura a duce la admiterea cererii acesteia.
In consecinta, fata de toate aceste considerente, apreciind ca legala si temeinica solutia de admitere a cererii creditoarei si emiterii ordonantei de plata, instanta urmeaza a respinge ca nefondata cererea in anulare formulata de debitoarea AF X.V. in contradictoriu cu creditoarea E.ON Energie Romania SA.