Deliberand, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu Mures la data de 10.9.2007, reclamantii AE si IA au chemat in judecata pe paratii CE, GI si GG solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta:
- sa constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 298/18.11.2002 eliberat de Biroul Notarului Public Holbach Stefan, in cauza care formeaza obiectul dosarului succesoral nr. 327-8/2002 avand ca obiect dezbaterea succesiunii dupa defunctii GI (Emeric) si G Geza;
- sa dispuna radierea din CF nr. 940/N/Valureni, nr. top. A116/1, F 116/2, CC116(137) a intabularilor efectuate sub B. 2-5, in baza certificatului de mostenitor nr. 298/18.11.2002 si readnotarea dreptului de proprietate asupra poz. B.1;
- sa constate ca dupa defunctul GI (Emeric), cu ultimul domiciliu in comuna Cristesti, sat Valureni, nr. 116, decedat la data de 16.3.1998 si nu in anul 2002, cum se mentioneaza in certificatul de mostenitor, au calitatea de mostenitori legali: CE nascuta G, in calitatea de fiica, GI, in calitatea de fiu, decedat ulterior, G Geza in calitatea de fiu si Imreh Elisabeta nascuta G in calitatea de fiica, decedata ulterior;
- sa constate ca masa succesorala a bunurilor ramasa dupa defunctul GI (Emeric) se compune din urmatoarele: bunuri imobile, constand in casa de locuit si terenul aferent in suprafata de 1500 mp, situat in comuna Cristesti, sat Valureni, nr. 116, inscris in CF nr. 940/N/Valureni, nr. top. A116/1, F116/2, CC116(137), terenurile cuprinse in Titlul de proprietate nr. 39780, titlu aflat in posesia paratei CE, bunurile mobile fiind impartite de comun acord;
- sa stabileasca cotele de mostenire pe baza regulilor devolutiunii legale si testamentare a mostenirii, dupa cum urmeaza: CE, nascuta G, in calitate de fiica cu o cota 7/16 parte, GI in calitate de fiu decedat ulterior avand o cota de 3/16 parte, G Geza in calitate de fiu cu cota de 3/16 parte, Imre Elisabeta nascuta G in calitate de fiica decedata ulterior, cota de 3/16 parte.
- sa constate ca dupa defunctul G Geza, cu ultimul domiciliu in comuna Cristesti, sat Valureni, decedat la data de 17.3.2002 au calitatea de mostenitori CE, nascuta G in calitate legatara si G Gabriela in calitate de fiica.
- a se constata ca masa succesorala ramasa dupa defunctul G Geza se compune din cota de 3/16 parte din bunurile care compun masa succesorala a defunctului GI (Emeric).
- obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare reclamantii au aratat ca sunt mostenitorii legali, in calitate de fiica, respectiv sot supravietuitor ai defunctei Imreh Elisabeta nascuta G, decedata la data de 4.3.2006, cu ultimul domiciliu in comuna Cristesti, sat Valureni. Dupa decesul numitei Imreh Elisabeta reclamantii au solicitat paratilor dezbaterea succesiunii dupa defunctul GI (Emeric), ocazie cu care parata CE le-a comunicat ca succesiunea a fost dezbatuta si ca reclamantii nu au niciun drept asupra succesiunii. Reclamantii au subliniat ca prin primirea bunurilor mobile din masa succesorala ramasa dupa defunctul GI (Emeric) numita Imreh Elisabeta nascuta G in calitate de fiica a defunctului a acceptat in mod tacit succesiunea.
Legat de certificatul de mostenitor nr. 298/18.11.2002 eliberat de Biroul Notarului Public Holbach Stefan in cauza care formeaza obiectul dosarului succesoral nr. 327-8/2002, avand ca obiect dezbaterea succesiunii dupa defunctii GI (Emeric) si G Geza, reclamantii au argumentat ca acesta este lovit de nulitate absoluta, intrucat cuprinde date nereale cu privire la data decesului defunctului GI (Emeric), mostenitorii acestuia si cotele din masa succesorala atribuite doar unora din mostenitori si masa succesorala ramasa dupa defunctul G Geza. Contrar celor consemnate in certificatul de mostenitor eliberat, GI (Emeric) cu ultimul domiciliu in comuna Cristesti, sat Valureni, nr. 116, jud. Mures, a decedat la data de 16.3.1998 si nu la data de 16.3.2002. In ceea ce priveste mostenitorii defunctului GI (Emeric) reclamantii au mentionat ca acesta a avut patru copii, un copil rezultat din prima casatorie cu numita Troznai Iuliana, respectiv numita G Elisabeta casatorita Imreh (mama reclamantei AE nascuta Imreh si sotia reclamantului IA) si trei copii rezultati din a doua casatorie cu numita G Eszter sen., respectiv paratii CE, GI si G Geza.
Referitor la cotele care se cuvin mostenitorilor, reclamantii au opinat ca potrivit regulilor privind devolutiunea legala si testamentara a mostenirii acestea sunt cele mentionate in petitul cererii, fiind determinate dupa cum urmeaza: in cazul in care defunctul a lasat 4 descendenti rezerva descendentilor este de 3/4 parte din masa succesorala, iar cotitatea disponibila este de 1/4 parte din masa succesorala. Rezerva descendentilor de 3/4 parte din masa succesorala se imparte la 4 descendenti, prin urmare fiecaruia dintre descendenti i se cuvine o cota de 3/16 parte din masa succesorala. Reclamantii au mai precizat ca, intrucat in certificatul de mostenitor rezulta ca defunctul GI ar fi lasat un testament in favoarea paratei CE, aceasta este indreptatita a primi din masa succesorala si partea care reprezinta cotitatea disponibila, adica cota de 1/4 parte (4/16). Reclamantii au aratat ca masa succesorala a defunctului GI (Emeric) se compune doar din cota de 3/16 parte din casa de locuit si terenul aferent in suprafata de 1500 mp, situat in comuna Cristesti, sat Valureni si terenurile cuprinse in Titlul de proprietate nr. 39780.
In drept, reclamantii si-au sprijinit cererea pe dispozitiile art. 650 si urm., art. 659 si urm. si 685 Cod civil.
Prin intampinarea formulata in data de 3.12.2007 (f. 28), paratii au invocat pe cale de exceptie lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor fata de defunctul G Geza si defunctul G Emeric si lipsa de obiect a petitului 3 din actiune, eroarea materiala strecurata cu privire la data decesului antecesorului paratilor fiind rectificata printr-o incheiere ulterioara, efectuandu-se si formalitatile de publicitate imobiliara necesare. Pe fondul cauzei paratii au solicitat respingerea actiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.
In motivare paratii au aratat ca nu cunosc existenta relatiei de rudenie a antecesorului reclamantilor cu paratii, de altfel, in afara paratilor nicio alta persoana cu vocatie succesorala dupa defunctii GI (Emeric) si G Geza nu s-a prezentat la dezbaterea succesorala dupa acestia. Paratii au mentionat ca din actele de stare civila ar rezulta ca Imreh Elisabeta a fost fiica tatalui lor, dar nu au convingerea ca identitatea de nume nu este doar o coincidenta, in conditiile in care Imreh Elisabeta nu a crescut cu ei. Chiar in situatia in care relatia de rudenie este reala, defuncta Imreh Elisabeta avea la dispozitie 8 ani pana la moartea sa sa faca acte de acceptare a succesiunii, insa din probele depuse de reclamanti se pare ca nu a facut niciun demers in acest sens, operand termenul de prescriptie a optiunii succesorale prevazut de art. 701 Cod civil. Nu exista niciun motiv care sa o fi impiedicat sa accepte succesiunea in termenul legal, prin urmare nici reclamantii nu ar putea fi repusi in termenul legal.
Reclamantii au formulat oral o precizare a cererii in sedinta publica din 16.2.2009 (f. 98), aratand ca nu mai inteleg sa invoce nulitatea certificatului de mostenitor nr. 298/18.11.2002 pentru eroarea materiala legata de data decesului GI.
Instanta a incuviintat in cauza si a administrat proba cu inscrisuri, proba testimoniala, fiind audiati martorii Agyagasi Sandor (f. 89, 142), Osvath Rozalia (f. 111), Szasz Sara (f. 123), Puti Laszlo (f. 143), Cotoara Gheorghe (f. 153) si interogatoriul reciproc al partilor (f. 108-110).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca la termenul de judecata din 16.2.2009 (f. 98-99) a unit cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocata de parati. In ceea ce priveste exceptia invocata, instanta observa mai intai ca capatul principal de cerere din actiunea reclamantilor vizeaza constatarea calitatii de mostenitor dupa GI (Emeric) a antecesorului lor, Imreh Elisabeta si odata cu aceasta stabilire a vocatiei succesorale concrete reclamantii au solicitat sa se dispuna si anularea sau radierea actelor emise cu ocazia sau in urma dezbaterii succesiunii dupa defunctul GI (Emeric). Asadar, exceptia invocata vizeaza toate capetele cererii de chemare in judecata - paratii, pornind de la lipsa calitatii de mostenitor a defunctei Imreh Elisabeta contesta legitimarea reclamantilor de a provoca rediscutarea devolutiunii succesiunii dupa GI si G Geza, anularea certificatului de mostenitor nr. 298/18.11.2002 si a inscrierilor operate in CF nr. 940/N/Valureni.
Stabilind situatia de fapt relevanta solutionarii exceptiei, instanta retine ca dupa defunctii GI (Emeric), decedat la 16.3.1998, cu ultimul domiciliul in comuna Cristesti, sat Valureni (f. 6) si G Geza, decedat la data de 17.3.2002 (f. 120), cu ultimul domiciliu in comuna Cristesti, sat Valureni a fost dezbatuta mostenirea la Biroul Notarului Public Holbach Stefan in dosarul succesoral nr. 327-8/2002. Procedura succesorala a fost finalizata prin eliberarea certificatului de mostenitor nr. 298/18.11.2002 (f. 5), rectificata prin incheierea din 26.11.2007 (f. 29), prin care s-a stabilit ca mostenitorii defunctului GI (Emeric) sunt CE, in calitate de fiica si legatara cu o cota de 2/4 parte, GI, in calitate de fiu, revenindu-i o cota de 1/4 parte si G Geza, in calitate de fiu cu o cota de 1/4 parte din masa succesorala. Prin acelasi certificat de mostenitor s-a declarat deschisa si succesiunea dupa G Geza, stabilindu-se ca mostenitorii acestuia sunt CE, in calitate de legatara universala cu o cota de 1/2 parte din mostenire si GG, in calitate de fiica, obtinand cota de 1/2 parte din masa succesorala.
Din actele de stare civila depuse la fila 7 din dosar reiese ca Imreh Elisabeta se afla in relatie de rudenie colaterala cu paratii, fiind sora acestora. Din inscrisurile mentionate rezulta ca Imreh Elisabeta s-a nascut in data de 9.10.1936 din relatia defunctului GI (Emeric) cu numita Troznai Iuliana. Imreh Elisabeta, nascuta G, a decedat in data de 4.3.2006, avand ultimul domiciliu in comuna Cristesti, sat Valureni nr. 256. Instanta retine ca starea civila a unei persoane se dovedeste cu actele de stare civila corespunzatoare, insa fata de pozitia procesuala initiala a paratilor, trebuie constatat ca in cauza toti martorii audiati si in final, cu ocazia interogatorului luat (pct. 2 din raspunsuri, f. 110), si parata CE au aratat ca Imreh Elisabeta, nascuta G, era fiica defunctului GI (Emeric).
Reclamanta AE este fiica reclamantului IA si a defunctei Imreh Elisabeta.
Calitatea procesuala activa este traducerea procesuala a calitatii reclamantului de a fi titular al unui drept material, puterea in virtutea careia reclamantul exercita actiunea in justitie. Asadar, cel care actioneaza in justitie o face in considerarea unui drept subiectiv propriu, calitatea procesuala a acestuia derivand in mod necesar din calitatea de titular al respectivului drept. Intrucat reclamantul este acela care declanseaza procedura judiciara, acestuia ii revine obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala, cat si calitatea procesuala a paratului. Aceasta obligatie isi are temeiul in dispozitiile art. 112 Cod procedura civila, care prevad ca cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, printre alte elemente, obiectul, precum si motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia reclamantului. Prin indicarea pretentiei sale, precum si a imprejurarilor de fapt si de drept pe care se bazeaza aceasta pretentie reclamantul justifica indreptatirea de a introduce cererea impotriva unui anumit parat.
In cauza dedusa judecatii, intrucat obiectul actiunii il reprezinta constatarea calitatii de mostenitor legal al defunctei Imreh Elisabeta de pe urma defunctului sau tata, GI (Emeric), pentru analiza temeiniciei exceptiei invocate si puterea reclamantilor de a actiona in justitie, instanta va analiza daca dreptul subiectiv invocat de reclamanti, respectiv calitatea de mostenitor legal exista in persoana defunctei Imreh Elisabeta.
Potrivit conditiilor stabilite in art. 655 si 655 Cod civil pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa intruneasca doua conditii: una pozitiva, aceea de a exista la data deschiderii succesiunii, adica de a avea capacitate succesorala si una negativa, respectiv de a nu fi nedemna. La aceste conditii expres cerute de lege, doctrina a mai adaugat una, si anume aceea a existentei vocatiei la mostenire. Dreptul succesoral roman confera vocatie succesorala generala la mostenirea ab intestat rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se afla intr-o legatura de descendenta sau ascendenta in linie dreapta sau colaterala cu de cuius. Paratii, in sustinerea exceptiei calitatii procesuale active a reclamantilor initial au invocat tocmai neindeplinirea conditiei vocatiei succesorale generale, sustinand inexistenta relatiei de rudenie a antecesorului reclamantilor cu defunctul GI (Emeric).
Astfel cum am retinut insa mai sus, din probele administrate rezulta concluzia ca Imreh Elisabeta a fost fiica defunctului GI (Emeric), legatura de rudenie privita ca atare si de consateni si recunoscuta si de parata CE. Imreh Elisabeta fiind in viata la data decesului tatalui sau si in privinta sa nefiind operanta vreuna din cauzele de nedemnitate, indeplinea toate conditiile stipulate de art. 655 si 655 Cod civil pentru a putea mosteni dupa defunctul GI (Emeric). Insa, pentru a veni efectiv la mostenirea lui de cuius, cel cu vocatie succesorala trebuie sa accepte succesiunea inauntrul termenului de prescriptie de 6 luni prevazut de art. 700 alin. 1 Cod civil. Expirarea termenului de prescriptie, fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita a mostenirii are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea, iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale, fiind considerat strain de mostenire.
Analizand in continuare exceptia invocata sub aspectul neacceptarii succesiunii de catre antecesorul reclamantilor, trebuie vazut daca Imreh Elisabeta si-a insusit in interiorul termenului de prescriptie de 6 luni de la data deschiderii succesiunii calitatea de erede pe care o avea inca de la acest moment, consolidand, astfel, transmisiunea succesorala care a operat prin simplul fapt al mortii defunctului. Potrivit art. 689 Cod civil, insusirea, consolidarea neconditionata a calitatii de mostenitor se realizeaza prin acceptare expresa, prin acte de acceptare tacita a mostenirii sau prin acceptarea fortata a mostenirii. Potrivit art. 689 teza a II-a Cod civil, acceptarea este expresa atunci cand succesibilul isi insuseste calitatea de erede printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata, vointa de a accepta succesiunea trebuind, asadar, sa fie manifestata in forma scrisa. Potrivit aceluiasi text legal, acceptarea tacita consta in savarsirea de catre succesibil a unui act sau fapt, pe care nu-l putea savarsi decat in calitatea sa de erede si din care rezulta neindoielnic intentia sa de acceptare a mostenirii. Acceptarea pura si simpla fortata este impusa de lege, in conditiile art. 703 si 712 Cod civil, atunci cand succesibilul a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale mostenirii, cu intentia frauduloasa de a le insusi in exclusivitate si de a pagubi pe comostenitori.
Vazand ca in cauza Imreh Elisabeta nu si-a manifestat dreptul de optiune succesorala prin acte de acceptare expresa si ca in cauza nu se poate retine acceptarea fortata a mostenirii de catre aceasta, instanta va aprecia semnificatia juridica a actului de acceptare tacita invocat de reclamanti, constand in preluarea unor bunuri mobile din mostenirea defunctului. Fata de prevederile art. 690 Cod civil care fac referire la actele de acceptare tacita si tinand cont caracterul indivizibil al actului de optiune succesorala, respectiv de faptul ca acceptarea anumitor bunuri din succesiune in mod necesar duce la retinerea acceptarii intregii mosteniri ce i se cuvine acceptantului, trebuie retinut ca preluarea unor bunuri are ca efect definitivarea calitatii de mostenitor.
Cercetand insa actul invocat de reclamanti, instanta apreciaza ca din probele administrate rezulta ca acesta a intervenit dupa implinirea termenului de prescriptie de 6 luni a dreptului de optiune succesorala. Astfel, dupa cum am stabilit mai sus, GI (Emeric) a decedat la data de 16.3.1998. Potrivit raspunsului dat la pct. 2 din interogatoriul reclamantului IA (f. 108), la o saptamana sau doua dupa decesului lui GI, reclamantul, impreuna cu sotia sa, Imreh Elisabeta, a luat de la locuinta defunctului cateva bunuri mobile, respectiv o canapea, un set de mobila cu vitrina, sifonier, masa si patru scaune. Toate aceste bunuri au fost "luate in urma intelegerii noastre cu CE, care ne-a zis ca vom mai primi si alte bunuri". In acelasi sens a raspuns la interogatoriul (f. 109) formulat de parati si reclamanta AE , aratand ca la maxim doua luni de la decesul lui GI (Emeric), in urma intelegerii cu CE, de la domiciliul defunctului au fost transportate cu caruta mai multe piese de mobilier.
Sustinerea reclamantilor nu se coroboreaza insa cu celelalte probe administrate in privinta datei sau a titlului cu care a avut loc preluarea mobilierului in discutie. Numai martora Osvath Rozalia (f. 111) a precizat ca Imreh Elisabeta, la cateva luni dupa decesul lui GI, in iunie sau iulie 1998, a primit de la CE 6 piese de mobilier, bunuri care au fost transportate de Agyagasi Sandor. Martora insa nu a asistat la efectuarea transportului, luand cunostinta de toate aceste imprejurari de fapt in mod indirect, din spusele defunctei Imreh Elisabeta.
Parata CE, la pct. 4 din interogatoriu (f. 110), a recunoscut ca reclamantii au primit cateva bunuri ale defunctului GI (Emeric), precizand insa ca nu cu titlu de mostenire, ci le-au fost vandute la o suma modica, iar tranzactia respectiva nu a avut loc dupa moartea lui GI (Emeric), ci dupa decesul fratelui G Geza.
Pentru a stabili data preluarii bunurilor in discutie, instanta a audiat persoana care a efectuat transportul mobilierului de la ultimul domiciliu al defunctului la locuinta lui Imreh Elisabeta. Agyagasi Sandor (f. 89), in prima declaratie data in fata instantei, a mentionat ca a fost vecin cu defunctul GI (Emeric) si a transportat cu caruta de la CE la Imreh Elisabeta mobilierul care a apartinut defunctului, insa nu tine minte la cat timp dupa decesul acestuia a facut serviciul in cauza. Martorul a mai relatat ca, dupa decesul lui GI, casa a fost data in chirie de catre CE, iar transportul a avut loc inainte sa se mute chiriasii.
Intrucat prima declaratie a martorului Agyagasi Sandor a fost administrata de un alt judecator si pentru a lamuri cateva aspecte neclare din declaratia acestuia, instanta a dispus reaudierea martorului. Potrivit declaratiei martorului Agyagasi Sandor de la fila 142, transportul a avut loc in luna iulie 2002, in momentul in care in casa s-a mutat un chirias, pe numele Ghita, iar pana la mutarea acestui chirias martorul nu cunoaste ca ar fi locuit cineva in locuinta. Martorul a mai aratat ca transportul a fost efectuat pana la locuinta lui Imreh Elisabeta, nu stie insa cu ce titlu.
Declaratia martorului Agyagasi Sandor se coroboreaza cu cele aratate de martorul Cotoara Gheorghe (f. 153), care a precizat ca in 2003 sau 2004 s-a mutat in locuinta defunctului GI, intelegandu-se cu CE sa cumpere casa, platind un avans si procedand la renovarea locuintei. Din notificarea nr. 1037/25.11.2002, decizia civila nr. 923/A din 9.11.2004 a Curtii de Apel Targu Mures si contractul sub semnatura privata de vanzare-cumparare din 31.5.2002 (f. 154-159), rezulta data precisa de la care martorul a locuit in imobilul din satul Valureni nr. 116, respectiv cu 31.5.2002. Legat de mobilierul apartinand defunctului, acesta a precizat ca elementele de mobilier care "numai mobila nu se puteau numi" au fost transportate cu o caruta in momentul mutarii sale in casa. Martorul a mai aratat ca a cunoscut-o pe Imreh Elisabeta, dar nu a discutat cu ea.
Instanta nu poate primi obiectiunile reclamantilor cu privire la sinceritatea martorului Agyagasi Sandor, fundamentate pe nesiguranta acestuia cu privire la animalele pe care defunctul le avea la data decesului ("stiu ca batranul GI tinea bovine, dar nu stiu cu ce s-a intamplat cu animalele pe care le-a avut defunctul"), deoarece aceste aspecte nu reprezinta imprejurari de fapt directe si in stransa legatura cu viata martorului, cum este de exemplu serviciul pe care l-a facut prin efectuarea transportului. Desigur, fiind vecin, martorul a observat faptul ca defunctul GI (Emeric) tinea bovine, dar nefiind direct interesat, nu a urmarit soarta animalelor in perioada decesului defunctului. Necunoasterea unor aspecte de fapt pe care martorul nici nu este chemat sa le stie in mod precis, fiind imprejurari de care a putut sau nu lua cunostinta, nu sunt de natura sa puna la indoiala sinceritatea acestuia in raspunsurile date la intrebarile legate de fapte in care a fost implicat personal.
In ceea ce priveste declaratiile martorilor Szasz Sara (f. 123), martora in cadrul dezbaterii succesorale si Puti Laszlo (f. 143), vecinul defunctului GI, instanta retine ca acestea nu pot contribui la aflarea datei la care a avut loc transportul de mobilier, deoarece martorii nu au cunostinta de actul de acceptare tacita a mostenirii discutat.
In concluzie, fata de probele administrate instanta retine ca preluarea de catre Imreh Elisabeta a unor piese de mobilier ramase dupa defunctul GI (Emeric) a avut loc in anul 2002, in perioada mutarii chiriasului Cotoara Gheorghe in locuinta din satul Valureni nr. 116, deci cu mult timp dupa expirarea termenului de prescriptie de 6 luni. Cum reclamantii nu au dovedit ca antecesorul lor ar fi acceptat intr-un alt mod succesiunea lasata de GI (Emeric), fata de prevederile art. 129 alin. 1 Cod procedura, instanta retine ca in cauza nu s-a facut dovada pozitiva a exercitarii optiunii succesorale de catre Imreh Elisabeta in termenul legal, motiv pentru care constata ca aceasta a devenit strain de mostenirea tatalui sau.
Tinand cont de aceste considerente, instanta apreciaza ca exceptia invocata de parati este intemeiata, deoarece in conditiile lipsei dreptului material al antecesorului lor, nici reclamantii nu au legitimarea de a deduce judecatii probleme legate de transmisia lasamantului succesoral dupa defunctul GI (Emeric). Asa cum am constatat mai sus, intrucat anularea certificatului de mostenitor si radierea inscrierilor de carte funciara s-au solicitat ca o consecinta a constatarii calitatii de mostenitor a numitei Imreh Elisabeta, solutia de respingere pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor vizeaza toate capetele cererii promovate de acestia.
Legat de cheltuielile de judecata, instanta observa ca paratii au solicitat obligarea reclamantilor, ca parti cazute in pretentii, la suportarea cheltuielilor efectuate, fara ca la dosar sa depuna in sustinerea acestei solicitari vreun mijloc de proba. Cum orice cerere trebuie probata potrivit art. 129 alin. 1 Cod procedura civila, inclusiv pretentiile privitoare la cheltuieli de judecata, instanta va respinge ca neintemeiata solicitarea analizata.