Prin Sentinta civila nr.5107/19.10.2009 pronuntata in dosarul nr. 5760/311/2009 Judecatoria Slatina a admis exceptia
inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, ridicata din oficiu de catre instanta de judecata si a respins cererea de
chemare in judecata formulata de catre reclamantul F.F. in contradictoriu cu parata SC CD S.A., ca inadmisibila
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut urmatoarele
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata :
La data de 19.06.2009 s-a inregistrat pe rolul acestei instante de judecata, sub. nr. 5760/311/2009 cererea de chemare in
judecata formulata intitulata “contestatie"de catre reclamantul F.F. in contradictoriu cu parata S.C. C.D. SA, prin care,
in esenta, a solicitat nulitatea notei de constatare NTL nr. 414/3.06.2009 si a facturilor anexe intocmite pe data de
10.06.2009.
In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca prin actele sus mentionate parata a constatat ca reclamantul a
incalcat regulile impuse de furnizorul de energie electrica referitoare la sigiliile aplicate pe aparatele de control si
masurare a consumului de energie electrica.
In urma controlului efectuat de o echipa a paratei s-au intocmit actele sus mentionate si s-au emis doua facturi, prin care
a fost somat sa achite suma de 6951,05 lei reprezentand contravaloare energie electrica si suma de 60,13 lei reprezentand
contravaloarea serviciilor prestate de echipa de control.
Considera reclamantul, in esenta, ca echipa de control nu a luat toate masurile pentru efectuarea unui control corect, iar
sumele de bani la care a fost obligat sunt arbitrare, nu pot constitui titlu executoriu si nu sunt calculate in mod corect.
In drept, cererea nu a fost motivata.
In sustinerea cererii, in conformitate cu disp. art. 112 pct. 5 C.pr.civ., reclamantul a anexat la cerere, in copie,
urmatoarele inscrisuri: nota de constatare NTL nr. 414 din 03.06.2009, intocmita de parata prin Departamentul NTL Olt, bon
de miscare/resigilare nr. 00813 din data de 03.06.2009, nota nr. 00414, bon de miscare/resigilare nr. 00812 din 03.06.2009,
factura nr. 1061075226/10.06.2009 in suma de 6951,05 lei si factura nr. 1061075228/10.06.2009 in suma de 60,13 lei.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
In sedinta publica din data de 14.09.2009, reclamantul prezent in instanta a depus concluzii scrise.
Cauza a fost amanata la termenul de judecata de astazi, pentru cand au fost efectuate actele procedurale mentionate in
practicaua prezentei hotarari, iar instanta a ramas in pronuntare cu prioritate asupra exceptiei inadmisibilitatii cererii.
Deliberand asupra exceptiei invocate, instanta retine urmatoarele :
Prin intermediul actiunii in anulare se urmareste desfiintarea unui act juridic ce este definit ca manifestarea de vointa
cu intentia de a produce efecte juridice.
In functie de numarul partilor actul juridic este unilateral atunci cand este rezultatul vointei unei singure parti si
bilateral atunci cand este rezultatul vointei concordante a doua parti.
Retine instanta in primul rand faptul ca intocmirea unei note de constatare de control prin care se constata o situatie de
fapt referitoarea la starea tehnica a contorului electric si a numarului si categoria aparatelor casnice utilizate in
gospodaria reclamantului nu reprezinta un act juridic pentru ca nu este intocmit cu intentia de a produce efecte juridice.
Astfel, cererea de anulare a acestui act nu este admisibila, aceasta actiune nefiind calea in justitie prin care
reclamantul urmareste neobligarea sa la plata sumei de bani mentionate in facturile fiscale.
In al doilea rand retine instanta ca nici facturile fiscale neinsusite de catre cel caruia i se adreseaza nu pot fi
considerate acte juridice unilaterale deoarece ele nu sunt rezultatul unei vointe juridice cu intentia de produce efecte
juridice, reprezentand, in acest caz doar un inscris constatator prin care emitentul pretinde de la destinatarul facturii
plata unei sume de bani determinata in baza unei conventii verbale sau scrise. Aceasta din urma reprezinta contractul
incheiat intre parti si doar acesta poate fi supus desfiintarii prin intermediul actiunii in anulare. In acest caz factura
constituie doar un mijloc de proba conform art. 46 din C.comercial.
Chiar daca, utilizand argumentul ,, prin reducerea la absurd,, s-ar admite ca factura fiscala reprezinta un act juridic
unilateral reclamantul nu ar avea deschisa calea actiunii in anulare deoarece valabilitatea facturii s-ar putea analiza
numai prin prisma verificarii vointei care a emis actul unilateral, respectiv a paratului emitent, ori reclamantul nu este
el cel care a emis acest act.
Astfel, cererea de anulare inscrisurilor sus-mentionate nu este admisibila, aceasta actiune in anulare nefiind calea in
justitie pe care reclamantul trebuie sa o utilizeze in vederea exonerarii sale de la plata sumei de bani mentionate in
facturile fiscale.
In concluzie, pentru motivele de fapt si de drept sus-mentionate, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii si va
respinge cererea ca inadmisibila.