Restituire carte de munca. Daune cominatorii. Inadmisibilitate.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 la data de 13.10.2008, sub nr. 8192/303/2008, reclamanta CI a chemat in judecata pe parata SC ST SRL, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige parata la restituirea cartii de munca aflata la sediul acesteia, avand in vedere ca in data de 15.01.2006 a incetat activitatea la societatea parata, aceasta refuzand nejustificat restituirea cartii de munca. Totodata, solicita obligarea paratei la plata de daune cominatorii de 100 lei/zi de intarziere.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a fost angajata a societatii parate in perioada 1992-2006, la data angajarii fiind incheiat un contract individual de munca, depunand si cartea de munca, a carei restituire este refuzata fara motiv de catre parata.
Parata, legal citata, a recunoscut pretentiile reclamantei sub aspectul primului capat de cerere, obligandu-se totodata sa restituie fostei angajate actul solicitat imediat ce va intra in posesia acestuia, in prezent aflandu-se la Inspectoratul Teritorial de Munca pentru lamurirea unor aspecte privind plata drepturilor salariale.
Prin sentinta civila nr.8527/ 18.12.2008 instanta a admis in parte actiunea formulata de reclamanta, a obligat parata sa restituie reclamantei cartea de munca a acesteia si a respins ca ca inadmisibil capatul de cerere referitor la obligarea paratei la plata de daune cominatorii. Pentru a dispune in acest sens instanta a avut in vedere ca, potrivit deciziei nr.1/18.11.2008 emisa de SC ST SRL, intre parata in calitate de angajator si reclamanta, in calitate de angajat s-au derulat raporturi contractuale de munca, raporturi ce au incetat la data de 1.01.2007, prin acordul partilor, conform art.55 lit.b Codul Muncii.
Dispozitiile art.4 din Decretul nr.92/1976 prevad ca "carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza de unitate atit timp cit titularul este incadrat in munca, acesta avind dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor inscrise in carnet. (2) La incetarea activitatii sau in caz de transferare, carnetul de munca se inmineaza titularului, completat cu toate inscrierile la zi. (3) La reincadrarea in munca, precum si in cazul incadrarii prin transfer, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in cauza sa depuna carnetul de munca".
In continuare, acelasi act normativ, prin prevederile art. 8 arata ca "(1) rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum si refuzul de a inscrie in carnetul de munca unele date rezultind din acte sau de a efectua rectificarile unor inscrieri, se comunica celui in cauza, in scris si motivat, in termen de 15 zile de la data luarii masurii. (2) Impotriva masurii luate potrivit alin. (1), precum si in cazul neeliberarii carnetului la incetarea activitatii, titularul carnetului de munca se poate adresa cu plingere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea care a luat masura respectiva, in termen de 30 de zile de la data comunicarii".
Verificand expunerea de motive facuta de reclamanta in cuprinsul actiunii prin prisma textelor de lege mai sus enuntate, instanta a retinut ca fiind intemeiat primul capat de cerere, petenta fiind in situatia de a-i fi incetat contractul individual de munca, fara a i se restitui carnetul de munca de catre fostul angajator, situatie de fapt recunoscuta de altfel si de parata, care s-a indatorat la indeplinirea acestei obligatii pe viitor.
In consecinta, in temeiul art.4,8 din Decretul nr.92/1976, instanta a obligat parata sa restituie reclamantei cartea de munca a acesteia si a respins ca inadmisibil capatul de cerere referitor la obligarea paratei la plata de daune cominatorii, solutie impusa de art.580 ind.3 alin.5 Cod procedura civila, introdus prin Legea nr.459/6.12.2006 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, care interzice aplicarea unor astfel de mijloace de constrangere in caz de neexecutare a unor obligatii de a face, singura sanctiune fiind amenda civila aplicata in favoarea statului,reglementatata de alin.1, pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei de a face, creditorul putand cere obligarea debitorului la daune-interese (alin.2), in acest din urma caz fiind aplicabile dispozitiile art.574 Cod procedura civila.
Sentinta pronuntata a devenit irevocabila prin neapelare.