REVIZUIRE.
ADMISIBILITATEA CERERII DE REVIZUIRE INTEMEIATA PE DISPOZITIILE ART. 322 PCT. 4 C.PR.CIV., TEZA I, IN CAZUL IN CARE EXPERTUL A FOST SCOS DE SUB URMARIRE PENALA IN TEMEIUL ART. 10 LIT.B 1 C.PR.PEN.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm.Valcea sub nr. 12/288/02.12.2005, revizuientul P.V. a solicitat, in contradictoriu cu intimatii P.C., P.G., P. P. si expertul S.M., revizuirea sentintei civile nr. 1196/11.03.2004, pronuntata de Judecatoria Rm.Valcea in dosarul nr. 2048/2002, ramasa definitiva prin decizia nr. 1596/A/05.07.2004, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila in dosarul nr. 1404/A/2004, si, in consecinta, rejudecarea cererii de iesirea din indiviziune si refacerea expertizei, in temeiul art. 322 pct. 4 C.pr.civ.
S-a motivat ca, prin ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Rm.Valcea, s-a dispus sanctionarea expertului care a efectuat expertiza in cauza cu amenda administrativa, retinandu-se ca a comis o fapta penala, in sensul ca, in varianta a 2-a a raportului de expertiza, a trecut in mod fals o serie de date esentiale care au stat la baza includerii unor bunuri in lotul intimatului P.P. si neincluderii acestora in lotul revizuientului.
Prin incheierea civila nr. 4140/26 septembrie 2006, instanta a admis in principiu cererea de revizuire .
Instanta a avut in vedere ca, potrivit art. 322 pct. 4 C.pr.civ., cererea de revizuire este admisibila in conditiile in care un expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina care a fost determinanta pentru solutia a carei revizuire se cere; si ca, in speta, chiar daca Parchetul a dispus scoaterea expertului de sub urmarire penala pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, in temeiul art. 10 lit. b 1 C.pr.pen., s-a dovedit ca expertul a savarsit fapta de marturie mincinoasa, cu vinovatia ceruta de lege, ceea ce a inlaturat caracterul penal al faptei fiind lipsa, in concret, a gradului de pericol social al unei infractiuni .
De asemenea, s-a avut in vedere ca, in conformitate cu art. 324 alin. (1) pct. 3 C.pr.civ., in lipsa unei hotarari de condamnare cererea de revizuire se poate introduce in termen de trei ani de la de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare judecatoreasca, de unde rezulta ca nu este esential pentru admisibilitatea revizuirii o condamnare a expertului, instanta civila sesizata cu cererea de revizuire avand posibilitatea sa se pronunte, pe cale incidentala, asupra existentei sau inexistentei infractiunii, asa cum prevedea fostul text al art. 322 pct. 4 C.pr.civ., inainte de modificarea Codului de procedura civila prin Legea nr. 219/2005 .
Instanta a tinut seama ca ordonanta nr. 1573/P din data de 11 noiembrie 2005 a fost mentinuta de instanta prin decizia penala nr. 559/R/29.05.2006, pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul nr. 740/P/2004, in care instanta de control a stabilit ca expertul a savarsit fapta penala si a mentionat ca interpretarea rigida a articolelor art. 322 pct. (4) C.pr.civ. si art. 324 alin. (1) C.pr.civ., in sensul ca revizuirea ar fi admisibila numai in cazul existentei unei hotarari judecatoresti penale de condamnare, ar duce la situatia ca hotararile judecatoresti pronuntate in materie civila, intemeiate pe un raport de expertiza eronat, sa fie mentinute in ciuda situatiei de fapt, ceea ce ar duce grave prejudicii in raporturile juridice civile si ar reclama condamnarea expertului pentru a se putea obtine indreptarea unei hotarari judecatoresti civile.
(Sentinta civila nr. 5680/02.11.2007, pronuntata de Judecatoria Rm.Valcea in dosarul nr. 11/288/2005, decizia civila nr.149/A/05 Iunie 2008 pronuntata de Tribunalul Valcea, decizia civila nr. 238/R/10.10.2008 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti) .