Bunuri aflate in coproprietate fortata si perpetua Sentinta civila nr. 9872 din data de 22.09.2010
pronunțată de Judecatoria Ploiesti

Prin sentinta civila nr. 9872 din 22.09.2010 pronuntata de Judecatoria Ploiesti in dosarul nr. 7459/281/2009, instanta a respins actiunea formulata de reclamanta R. I. in contradictoriu cu paratul MUNICIPIUL PLOIESTI - PRIN PRIMAR, avand ca obiect partaj judiciar ca neintemeiata si a luat act ca paratul solicita cheltuieli de judecata; retinand urmatoarele:
La data de 22.09.1997 s-a incheiat intre SC Conti SA, in calitate de vanzator, si MI, in calitate de cumparator, contractul de vanzare-cumparare nr. 1298-N prin care cumparatorul a dobandit un apartament situat in Ploiesti, str. Paris, nr. 2 format din 4 camere de locuit in proprietate exclusiva cu: baie, bucatarie 2, camera, culoar 2, casa scarii, terasa neacoperita 2, boxa, si in indiviziune: camera Serviciu, acces camera serviciu, acces boxa, WC, culoar comun, in cota de 50,74% conform planului anexat la contract.
Instanta a retinut ca mostenitorii defunctului sunt reclamantele RI, in calitate de fiica si MO, in calitate de sotie supravietuitoare, decedata la data de 21.03.2009, avand unic mostenitor pe reclamanta R I.
Din adresa nr.896/06.07.2009 emisa de Primaria Municipiului Ploiesti Directia Evidenta si Valorificare Patrimoniu - Compartimentul Evidenta si Administrare Fond Locativ a reiesit ca imobilul situat in in litigiu 2, este proprietatea mixta, detinuta de familia M.I, conform contractului de vanzare-cumparare sus mentionat si municipiul Ploiesti care detine in corpul B spatiul format dintr-o camera in suprafata de 12,60 mp, bucatarie in suprafata de 4,59mp, o cota indiviza de 0,50 mp din w.c. si, in corpul A o cota indiviza in suprafata de 1,73 mp, o cota indiviza in suprafata de 3,02 mp din camera de serviciu si din culoar acces camera de serviciu o cota indiviza de 1,83 mp dependinte folosite in indiviziune.
Camerele detinute de reclamanta in indiviziune cu paratul, datorita naturii si destinatiei lor (camera serviciu ce este folosita de toti coproprietarii, culoar acces la camerele detinute de coproprietari, acces boxa ce apartine ambelor parti, WC care deserveste si camerei detinuta de parata, culoar comun) sunt folosite atat de reclamanta cat si de catre parat.
Instanta a retinut prevederile disp. art.728 alin.1 C.civ. potrivit cu care nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune apreciind ca aceasta regula se aplica in cazul proprietatii pe cote-parti obisnuite sau temporare, nu si in cazul proprietatii pe cote-parti fortate si perpetue, cand coproprietatea se mentine independent de vointa copartasilor si este determinata de destinatia bunului respectiv.
Bunurile asupra carora exista coproprietate fortata sunt accesorii, fata de altele, care sunt bunuri principale si care sunt proprietatea exclusiva a fiecarui coproprietar.
S-a retinut ca in aceasta situatie se afla si partile din prezenta cauza, fiecare dintre acestea avand un drept de proprietate exclusiva asupra unor camere identificate prin contractul de vanzare cumparare nr. 1298-N si a planului de situatie anexat si un drept de proprietate fortata asupra partilor comune ale imobilului pe care le detin in indiviziune: camera Serviciu, acces camera serviciu, acces boxa, WC, culoar comun, absolut necesare pentru buna administrare a spatiilor detinute in proprietate exclusiva.
Partile nu pot cere impartirea partilor comune, fiecare dintre acestea avand dreptul de a folosi aceste parti, fara a aduce atingere drepturilor egale si reciproce ale celorlalti coproprietari.
Astfel, avand in vedere regimul juridic al bunurilor aflate in coproprietate fortata, instanta a retinut ca nu se justifica in nici un mod atribuirea lor reclamantei.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantei conform careia iesirea din indiviziune ar fi posibila prin atribuirea catre ea a camerei detinute de parat, instanta a retinut ca starea de coproprietate fortata poate inceta prin dobandirea tuturor camerelor din imobil de catre o singura persoana, dar acest lucru nu este posibil pe calea unei actiuni de iesire din indiviziune. Prin imparteala se intelege operatia juridica prin care se pune capat starii de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote parti sunt impartite efectiv intre copartasi. Or incaperea ceruta a-i fi atribuita de catre reclamanta este proprietatea exclusiva a paratului, nefacand obiectul dosarului.