Furt Sentinta penala nr. 517 din data de 19.11.2012
pronunțată de Judecatoria Moinesti

Dosar nr. 3976/260/2012
SENTINTA PENALA NR. 517
Din 39.13.2012
Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin Rechizitoriul din data de 29.06.2012 din dosarul nr. 1662/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria M. s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului C.G., pentru savarsirea infractiunii de furt prevazuta de art. 208 alin. 1 C.pen si violare de domiciliu prevazuta de art. 192 alin 1 C.pen, cu aplicarea art. 37 lit b C.pen ;i art. 33 lit a C.pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei, s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 15.06.2012, in jurul orelor 20-20,30, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice, invinuitul C.G. s-a deplasat la locuinta partii vatamate A. V. din C, str. Podeiului nr. 43, jud. Bacau si a patruns fara drept in curte si ulterior in locuinta acesteia, solicitandu-i partii vatamate sa-i dea banii pe care ii are in locuinta, intrucat partea vatamata a refuzat, a cautat in sertarele unui sifonier de unde a sustras un cutit de bucatarie, iar de pe masa si-a insusit suma de 36 lei. Apoi, invinuitul s-a deplasat la o magazie din curtea locuintei de unde a sustras un motofierastrau marca isithill si apoi a plecat cu bunurile sustrase catre domiciliul sau. Partea vatamata s-a deplasat la locuinta numitului P. G.C. care 1-a anuntat telefonic pe fiul partii vatamate, A .1., iar acesta a apelat organele de politie. Organele de politie s-au deplasat in aceeasi seara la locuinta invinuitului, acesta predand bunurile sustrase care au fost rstituite partii vatamate.
Situatia de fapt a fost retinuta pe baza urmatoarelor probe: proces verbal de cercetare la fata locului si planse foto, f.4-10, declaratie parte vatamata A.V., f. 11-14, declaratie invinuit si faptuitor C.G., f. 20-23, declaratii martori P. G.C. si A. I., f. 25-27, proces verbal de identificare, f. 28, planse foto, f. 29-30, dovada de predare, f. 31.
La data de 18.06.2012 a fost inceputa urmarirea penala fata de invinuit sub aspectul savarsirii infractiunii de furt prevazuta de art. 208 alini C.pen si violare de domiciliu prevazuta de art. 192 alin 1 C.pen, ambele cu aplicarea art. 37 lit b C.pen, aflate in concurs real.
invinuitul a fost audiat si i s-a prezentat materialul de urmarire penala.
Conform fisei de cazier judiciar a inculpatului, acesta a fost arestat la data de 28:09.2012, inainte de primul termen de judecata din aceasta cauza, pentru executarea unei pedepse de 3 ani inchisoare, la care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 314 din 25.06.2012 a Judecatoriei M., definitiva la data de 27.09.2012 prin respingerea scursului inculpatului.
- » La termenul de judecata la care inculpatul a fost adus in instanta, respectiv 5.11.2012, acesta a declarat ca recunoaste fapta pentru care a fost trimis in judecata si a solicitat admiterea cererii de judecare a cauzei pe baza probelor administrate in cursul cercetarii penale, aratand ca isi insuseste dovezile administrate in cursul urmaririi penale, declaratia acestuia fiind consemnata la dosarul cauzei.
2
Constatand ca fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 3201 C.pr.pen, instanta a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei pe baza dovezilor administrate in dosarul de urmarire penala nr. 1662/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria M.
Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 15.06.2012, oraganele de politie din cadrul IPJ B.-Politia orasului C. au fost sesizate telefonic de catre A. I. cu privire la faptul ca in seara aceleiasi ziiii, inculpatul C. G. a patruns in locuinta mamei sale, A. V. situata pe str. Bradului nr. 3 si a sustras suma de 36 de lei si o drujba marca Sthill.
Din declaratia partii vatamate A. V., data in cursul urmaririi penale, rezulta ca seara zilei de 15.06.2012, im jurul orei 20,00 in locuinta sa, care nu era incuiata, a intrat inculpatul C.G., vecinul sau, aflat in stare de ebrietate. Aceasta a intrebat daca fiul ei este acasa si constatand ca este singura i-a solicitat suma de 1.000 lei. Partea vatamata i-a spus acestuia ca nu are acesti bani si i-a solicitat sa plece. Inculpatul a ramas si a cautat prin sertarele sifonierului si pe masa, de unde a luat suma de 36 lei iar dintr-un sertar a luat un cutit de bucatarie. A iesit apoi din locuinta si s-a indreptat spre o magazie de unde a sustras o drujma marca Sthill. Dupa plecarea inculpatului, arata partea vatamata, s-a deplasat la locuinta vecinului Prisecaru Cornel caruia i-a relatat ce s-a intamplat acesta anuntandu-1 telefonic pe fiuluiei, A. L, care la randul sau a anuntat organele de politie.
Martorul P. G. C, audiat in cursul urmaririi penale, a confirmat faptul ca la locuinta lui, in jurul orei 20,00, a venit partea vatamata speriata spunandu-i ca inculpatul a intrat peste ea in casa si i-a sustras bunuri, el anuntandu-1 prin telefon pe fiul partii vatamate A. L.
in aceeasi seara in care au fost sesizate, organele de politie, dupa efectuarea cercetarilor la locuinta partii vatamate pentru identificarea urmelor materiale ale infractiunilor, s-au deplasat la locuinta inculpatului, in prezenta martorilor asistenti A. I. si P. G. C, unde l-au gasit pe inculpat care a recunoscut savarsirea faptelor si a predat organelor de politie bunurile sustrase, respectiv suma de 31 lei, un cutit cu lungimea de 32, 5 cm si un motofierastrau marca Sthill cu carcasa de culoare portocalie MS 460, care au fost recunoscute de partea vatamata ca fiind bunurile sustrase de inculpat si au fost restituite acesteia.
Audiat atat in etapa actelor premergatoare inceperii urmaririi penale cat si in cursul urmaririi penale, inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor declarand ca, fiind in stare de ebrietate, a patruns in curtea si locuinta partii vatamate, pe poarta si ulterior pe usa de acces care nu erau incuiate, a gasit-o pe aceasta singura la domiciliu si i-a solicitat acesteia sa-i dea bani, aceasta a refuzat, motiv pentru care el a luat suma de 36 lei pe care i-a gasit pe masa, un cutit dintr-un sertar, a iesit din casa si a intrat intr-o magazie de unde a luat un motofierastrau marca Sthill, apoi a plecat la domiciliu, in aceeasi seara fiind cautat de catre organele de politie carora le-a restituit bunurile sustrase.
In drept
Din coroborarea acestor probe instanta constata ca faptele pentru care a fost trimis in judecata inculpatul respectiv furt prevazuta de art. 208 alin 1 C.pen si violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 alin 1 C.pen, exista si au fost savarsite de inculpat cu forma de vinovatie a intentiei directe.
Elementul material al infractiunii a fost realizat prin actiunea de luare a bunurilor din posesia partii vatamate, fara consimtamantul acesteia, specifica acestei infractiuni. Au fost realizate astfel, cele doua acte specifice actiunii de luare, si anume, deposedarea, si respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus
3 enumerate au dovedit existenta unei urmari imediate ce consta in prejudiciul cauzat partii vatamate, precum si raportul de cauzalitate intre fapta savarsita si urmarea socialmente periculoasa produsa.
in privinta laturii subiective, inculpatul a savarsit fapta cu intentie directa in sensul art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, avand reprezentarea faptei sale si urmarind producerea rezultatului, bunurile fiind sustrase in scopul insusirii pe nedrept. Intentia inculpatului rezulta din modul de savarsire a faptei si din ansamblul mijloacelor de proba administrate.
Fapta inculpatului de a patrunde fara drept in curtea si in locuinta partii vatamate, fara consimtamantul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 alin. 1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea de patrundere efectiva in curtea fabricii partii vatamate. Urmarea imediata este reprezentata de incalcarea dreptului la inviolabilitatea spatiului privat, iar legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este dovedita prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptelor lor si a consecintelor pagubitoare asupra inviolabilitatii domiciliului partii vatamate si a urmarit acest rezultat.
_. intre cele 2 fapte exista o conexitate etiologica, infractiunea de violare de domiciliu fiind savarsita pentru inlesnirea comiterii infractiunii de furt.
Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute cjg art. 345 alin. 2 Cod procedura penala, in sensul ca faptele savarsite de inculpat g$ista, constituie infractiuni si au fost savarsite cu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, in privinta gradului de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca gradul de pericol social este specific acestui tip de infractiuni dar nu este unul foarte ridicat, fata de modalitatea de savarsire.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului.
Astfel, acesta are antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar, fiind condamnat anterior pentru mai multe infractiuni de aceeasi natura, faptele pentru care este judecat in cauza fiind savarsite in stare de recidiva postexecutorie.
Fata de scopul imediat si mediat al pedepsei respectiv prevenirea savarsirii unor noi infractiuni si crearea unei atitudini corecte a inculpatului fata de munca, ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, avand in vedere ca prejudiciul creat nu a fost foarte mare, ca inculpatul a acoperit prejudiciul creat prin restituirea bunurilor catre partea vatamata, ca nu a avut o atitudine agresiva fata de partea vatamata si se afla sub influenta bauturilor alcoolice, si avand in vedere reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa stabilite de lege pentru infractiunea savarsita, facand in cauza aplicarea dispozitiilor art. 320 ‘ C.pr.pen instanta va condamna inculpatul la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt si la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domicliu.
Instanta constata ca faptele pentru care a fost trimis in judecata inculpatul in prezenta cauza sunt concurente cu fapta de furt calificat, prev. de art. 208 alin 1-209 alin 1 lit g,i C.pen, cu aplicarea art. 37 lit b C.pen savarsita la data de 9.09.2011 si pentru care acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 314 din 25.06.2012 a
4 Judecatoriei M., pronuntata in dosar nr. 60/260/2012, la pedeapsa de 3 ani inchisoare, toate cele trei fapte fiind savarsite inainte de ramanerea definitiva a acestei sentinte penale.
Prin urmare, facand aplicarea dispozitiilor art. 33 lit a C.pen rap. la art. 34 alin 1 lit b C.pen, instanta va contopi pedepsele de 1 an si 6 luni inchisoare si 1 an inchisoare aplicate inculpatului prin prezenta sentinta cu pedeapsa de 3 ani inchisoare la care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 314 din 25.06.2012 a Judecatoriei M., pronuntata in dosar nr. 60/260/2012, definitiva la data de 27.09.2012, in pedeaspa rezultanta de 3 ani inchisoare.
Instanta va anula formele de executare emise pentru executarea sentintei penale nr. 314 din 25.06.2012 a Judecatoriei M. si va dispune emiterea unor noi forme de executare.
In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptelor savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a teza a Ii-a si b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei.
in ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunilor savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu va interzice exercitiul acestui drept. ‘*"‘
Avand in vedere faptul ca infractiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
Cu privire la latura civila, instanta constata partea vatamata A.V., atat in cursul urmaririi penale, prin declaratia data, cat si in fata instantei, la termenul de judecata din 22.10.2012 a declarat ca nu se constituie parte civila in cauza, prejudiciul fiind recuperat prin restituirea de catre inculpat a bunurilor sustrase.
in baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va obliga inculpatul la plata sumei de 450 lei, reprezentand chetuieli judiciare catre stat din care suma de 200 lei, onorariu aparator din oficiu M. I. care a asigurat asistenta juridica a inculpatului, urmeaza a fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.