Furt Sentinta penala nr. 519 din data de 07.11.2011
pronunțată de Judecatoria Moinesti

Judecatoria Moinesti
Judecator: Ramona Rogoz
Sentinta penala nr.519 din 07 noiembrie 2011
Prin Rechizitoriul din data de ... din dosarul nr..../P/... al Parchetului de pe langa Judecatoria ... s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de liberate a inculpatului B.I., pentru savarsirea infractiunii de furt prevazuta de art.208 alin.l C.pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei, s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de ..., agentii de paza ... l-au surprins pe invinuitul B.I. in timp ce se afla in fata locuintei sale, impingand o teava in lungime de 20 ml in santul de pe marginea drumului, langa casa, incercand sa o acopere cu buruieni. De asemenea, autoturismul invinuitului se afla in mijlocul strazii, fiind prevazut cu o sarma de care fusese legata teava si adusa prin tarare pana la locuinta acestuia, invinuitul a recunoscut verbal, fata de agentii ...ca a sustras teava din perimetrul sondelor 375 si 624 ..., insa ulterior nu a mai recunoscut savarsirea faptei.
Situatia de fapt a fost retinuta pe baza urmatoarelor probe: plansa fotografica din ..., proces verbal de cercetare la fata locului, f. 7, declaratii martori CV., D.I., E.M., f. 10-12, declaratie invinuit, f. 15.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, au fost administrate urmatoarele probe: declaratie inculpat B.I., f. 28, declaratie martor E.M., f. 29, declaratie martor B.N., f. 42, declaratie martor CV., f. 43, declaratie martor D.I., f. 44, raport incident securitate si planse foto, f. 51, declaratie martor A.M., f. 57, declaratie martor A.I., f. 63, declaratie martor V.S.C, f. 64, declaratie martor E.M., f. 73, proces verbal de confruntare a martorilor, f. 113, fotografii stocate pe suport CD inaintat de ..., f. 117.
Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de ..., agentii de paza din cadrul ... care asigura paza obiectivelor petroliere apartinand SC ... SA, care efectuau serviciul de patrulare in sectorul ..., au fost anuntati telefonic de inspectorul de securitate S.I. sa se deplaseze in zona ...pentru a verifica sesizarea facuta de inginerul V.S.C. cu privire la sustragerea unei conducte petroliere de la sondele apartinand SC ...SA, situate in ..., jud....
Conform declaratiilor martorului E.M., el a fost cel care a sesizat disparitia conductei petroliere, anuntandu-1 prin telefon pe seful de zona inginer V.C.S., fara a mai face alte cercetari. Martorul precizeaza de asemenea ca nu a observat niciun om si nicio masina in zona sondelor, la momentul la care a constatat disparitia sondelor, nu a efectuat cercetari pentru a constata daca exista
2
urme de tarare pe sol ci doar 1-a anuntat pe martorul V.C, fara a anunta incidentul intrucat nu era de datoria sa. La solicitarea instantei de a preciza ora la care a constatat disparitia conductei, martorul a aratat ca nu poate preciza cu certitudine dar crede ca era in jurul orelor 12,00 - 13,00.
Martorul V.C, audiat de instanta la termenul din ... a declarat ca, fiind anuntat telefonic de catre martorul E.M. despre disparitia conductei de injectie care alimenta sonda 375 ..., a anuntat la randul sau pe seful firmei de securitate S.I., fara a efectua la randul sau cercetari intrucat acestea nu sunt in atributiile sale de serviciu. A mai precizat martorul ca el retine ca E.M. i-a precizat la telefon ca a vazut persoanele care trageau acea conducta.
intrucat in raportul incidentului de securitate intocmit pentru constatarea acestui incident de catre inspectorul de securitate din cadrul ... s-a mentionat ca a fost anuntat telefonic de catre inginerul V.C despre faptul ca, in timp ce se intorcea din zona... unde a efectuat un control al sondelor, a vazut un autoturism de culoare rosie, a carei marca nu o poate preciza, care tragea spre drum la vale in satul ... o conducta de cea 15-20 ml, constatand existenta unor contradictii intre mentiunile din raportul de incident si declaratia martorilor E. M. si V.C, instanta a procedat la confruntarea celor trei - E.M., V.C. si S.I., la termenul din ..., rezultatul confruntarii fiind consemnat in procesul verbal de la fila 113 dosar.
Aspectele contradictorii la care nu s-a ajuns la un numitor comun prin confruntarea efectuata privesc ora la care s-a sesizat disparitia conductei, respectiv ora 10,00-12,00 conform declaratiilor martorului E.M. si in jurul orei 8,00 conform declaratiei martorului V.C, respectiv, daca martorul V.C. a precizat la telefon inspectorului de securitate ca a vazut la fata locului o masina de culoare rosie. Cu privire la acest ultim aspect, ceea ce rezulta cu claritate din depozitiile martorilor este faptul ca nici E.M. si nici V.C. nu au vazut, in zona sondei de la care a disparut conducta, o masina de culoare rosie, nefiind insa clar daca V.C. i-a indicat la telefon inspectorului de securitate, faptul ca a fost vazuta in zona o masina de culoare rosie.
Instanta, avand in vedere neconcordanta vadita dintre mentiunea din raportul incidentului de securitate, cu privire la sesizarea unei masini de culoare rosie in zona de catre V.C. si marturia acestuia care infirma faptul ca a vazut sau i-a fost raportat de inginerul E.M. faptul ca in zona a fost sesizata o masina de culoare rosie si neputand stabili, in lipsa unor alte probe, ca inginerul V. i-ar fi precizat inspectorului de securitate despre acea masina, in convorbirea telefonica, va retine ca nedovedita imprejurarea ca in zona sondei de la care a fost sustrasa conducta a fost depistat, in aceeasi zi, un autoturism de culoare rosie.
Inspectorul de securitate S.I. a anuntat echipajul apartinand firmei de securitate ..., format din sofer A.M. si agenti de paza CV. si D.I., care s-au deplasat cu autoturismul din dotarea firmei in zona ..., constatand ca pe partea
3
cealalta a drumului care trece prin fata portii casei inculpatului se afla un sant unde a fost gasita o conducta petroliera in lungime de aproximativ 20 ml.
Din declaratiile martorilor CV., D.I. si A.M., rezulta ca in drum au fost identificati inculpatul, o persoana de sex feminin si o persoana de sex masculin. De asemenea, conform declaratiilor acelorasi martori, autoturismul proprietatea inculpatului, marca Ford de culoare rosie era stationat pe drumul din fata casei si a santului unde a fost gasita conducta petroliera, autoturismul avand legata in partea din spate, o sarma cu lungimea aproximativ de 1 ml.
Toti cei trei martori au declarat ca inculpatul a recunoscut verbal ca el a sustras conducta petroliera si declarandu-le martorilor ca nu este singurul care a luat conducta de la sondele aflate in acea zona.
La fata locului au fost efectuate fotografii de catre agentul de paza CV., fiind fotografiata conducta petroliera, santul in care aceasta a fost gasita, urmele lasate de tararea conductei pe drumul petrolier, autoturismul marca Ford de culoare rosie, proprietatea inculpatului. Conform declaratiilor martorilor drumul petrolier neasfaltat pe care au fost identificate urmele de tarare fotografiate si care coboara de la sonde spre satul ..., se continua cu o portiune asfaltata, care trece si prin fata casei inculpatului, urmele de tarare fiind mai putin vizibile pe portiunea asfaltata.
Aceeasi martori au aratat ca inculpatul, in timp ce se aflau la fata locului, a deplasat autoturismul din drum in curtea locuintei sale si astfel se justifica de ce autoturismul a fost fotografiat in curte.
Echipajul ... a anuntat organele de politie din cadrul Postului de Politie ..., un agent de politie deplasandu-se la fata locului si, impreuna cu martorii CV. si D.I., s-au deplasat pe urmele de tarare, pe drumul petrolier, in zona sondelor, identificand locul de unde a fost sustrasa conducta. Aceste aspecte rezulta din declaratiile martorilor coroborate cu procesul verbal de cercetare la fata locului aflat la fila 7 dosar urm.pen.
Inculpatul neaga savarsirea faptelor declarand ca nu stie cine a adus conducta in acel sant, ca el vazut conducta in sant in dimineata acelei zile, cand a mers sa ia apa de la cismea impreuna cu sotia sa, ca autoturismul nu a fost scos din curte, ca autoturismul sau nu este prevazut cu carlig de remorcare, ca nu a avut nicio sarma legata de autoturism, ca agentii ... nu au gasit autoturismul in drum ci in curtea casei sale.
Instanta retine ca, in conformitate cu dispozitiile art.69 Cpr.pen, declaratia inculpatului are valoare probatorie conditionata putand servi ca mijloc de proba in masura in care se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul materialului probator administrat in cauza.
Declaratia inculpatului este sustinuta de sotia acestuia, B.N., audiata la cererea inculpatului. De asemenea, martorul A.I., audiat la cererea inculpatului a declarat ca el a lucrat la locuinta inculpatului in acea zi, ajutandu-1 pe acesta, ca
4
a vazut in dimineata acelei zile teava pozitionata in sant, ca autoturismul inculpatului nu a iesit din curte intre orele 7,00-12,00.
Cu privire la declaratiile date de inculpat si de martorii din cauza, instanta retine ca neconcordantele care apar, intentionate sau nu, pot fi rezultatul unor marturii de rea credinta sau erori inconstiente care se ivesc in stadiul aducerii aminte, insa aceste erori pot fi calificate si apreciate de instanta in procesul de evaluare a marturiilor pentru a clarifica aspectele esentiale care pot forma convingerea asupra vinovatiei sau nu a inculpatului. In timp ce declaratiile inculpatului pot servi la aflarea adevarului doar in masura in care se coroboreaza cu celelalte fapte si imprejurari ce rezulta din materialul probator administrat si declaratiile martorilor au un caracter relativ, concluzie desprinsa din experienta judiciara. Marturia care prin ea insasi produce forta probanta, trebuie examinata atat in raport cu persoana, cu sursa din care provine, cu faptul la care se refera, cu datele si informatiile furnizate dar si in raport de factorii ce pot afecta sinceritatea declaratiei, cum ar fi: subiectivismul martorului, determinat de relatiile de rudenie sau prietenie cu inculpatul, de dorinta de a-1 ajuta pe inculpat sau de a crea acestuia o situatie favorabila, temerea inspirata martorului de inculpat, presiunile la care acesta ar fi putut fi supus ulterior.
Apreciind toate declaratiile date in cauza prin prisma acestor factori, instanta constata in primul rand ca declaratia inculpatului cu privire la modul in care s-au petrecut faptele este sustinuta de sotia acestuia, a carei marturie trebuie privita circumspect, dat fiind subiectivismul inerent determinat de relatiile specifice dintre soti, precum si de catre A.I. a carui prezenta nu a fost confirmata la fata locului decat de inculpat si de sotia acestuia.
Neconcordanta dintre precizarea orei la care a fost sesizata disparitia conductei de catre inginerul E.M., respectiv ora la care a fost anuntat incidentul de catre inginerul V.C. este rezultatul unei erori neintentionate a unuia din cei doi martori, fie amandurora, datorata procesului firesc de uitare care intervine, mai ales cu privire la date, ore, dupa o perioada indelungata de timp-in speta aproximativ 1 an. Nestabilirea orei exacte nu este de natura a influenta insa rezultatul cercetarii in conditiile in care din toate celelalte probe rezulta cu claritate ca incidentul a fost constatat si cercetat in dimineata aceleiasi zile de 13.07.2010.
Pornind de la ipoteza ca in zona sondei nu s-a dovedit ca a fost identificat, la momentul constatarii faptei, un autoturism de culoare rosie, inculpatul detinand un autoturism marca Ford de aceasta culoare, ipoteza la care s-a ajuns de instanta prin analiza efectuata anterior, instanta constata insa ca toate celelalte probe administrate in cauza sustin acuzarea inculpatului, astfel: toti martorii agenti ai firmei de securitate au declarat instantei ca inculpatul a fost identificat langa santul din fata casei sale unde a fost gasita conducta, ca autoturismul proprietatea inculpatului, marca Ford de culoare rosie era stationat pe drumul din fata casei si a santului unde a fost gasita conducta petroliera, autoturismul avand legata in partea din spate, o sarma cu lungimea aproximativ de 1 ml, ca
5
inculpatul a intrat cu masina in curte dupa sosirea lor, ca pe drumul ce coboara de la sonda la casa inculpatului au fost identificate urme de tarare pe sol a conductei si ca mergand dupa aceste urme au identificat sonda de la care fusese sustrasa conducta.
Toti cei trei martori au declarat ca inculpatul a recunoscut verbal ca el a sustras conducta petroliera si declarandu-le martorilor ca nu este singurul care a luat conducta de la sondele aflate in acea zona.
Declaratiile acestor martori se coroboreaza cu datele oferite de imaginile fotografice efectuate de agentii ... la fata locului, imagini in care sunt fixate in detaliu urmele de tarare pe sol a conductei, precum si autoturismul marca FORD, proprietatea inculpatului care este prevazut cu carlig de remorcare de care este legat un cablu de lungime aproximativa de 1 ml.
Nesinceritatea declaratiei inculpatului rezulta fara indoiala din faptul ca acesta a negat chiar faptul ca autoturismul sau este prevazut cu un carlig de remorcare de care sa fi avut legata o sarma, sufa sau altceva cu care sa poata fi legata conducta, aspect contrazis evident de imaginea foto a autoturismului vizualizata in sedinta de pe CD-ul inaintat instantei de firma de securitate.
Neidentificarea inculpatului la momentul sustragerii efective a conductei, langa sonda sau in zona sondei si neidentificarea acestei conducte in curtea inculpatului nu sunt de natura a crea un dubiu cu privire la savarsirea de catre inculpat a faptei, asa cum sustine inculpatul prin apararea facuta intrucat prima ipoteza este valabila doar in cazul infractiunilor flagrante iar a doua ipoteza se explica, in opinia instantei, prin aceea ca inculpatul nu a dorit ca depozitarea conductei sa fie facuta in curtea sa din motive ce pot tine de precautie, de intentia de a gasi un loc mai bun de depozitare, de intentia de a o transporta ulterior spre valorificare.
Instanta retine astfel ca fiind dovedita savarsirea de catre inculpat a infractiunii de furt pentru care a fost trimis in judecata.
Elementul material al infractiunii de furt consta in luarea conductei din posesia partii vatamate SC ... SA, fara consimtamantul acesteia, cu intentia de a si-o insusi.
Au fost realizate astfel, cele doua acte specifice actiunii de luare, deposedarea si respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate au dovedit existenta unei urmari imediate ce consta in prejudiciul cauzat partii vatamate, precum si raportul de cauzalitate intre fapta savarsita si urmarea socialmente periculoasa produsa.
In privinta laturii subiective, inculpatul a savarsit ambele infractiuni de furt cu intentie directa in sensul art.19 pct.l lit.a Cod Penal, avand reprezentarea faptei sale si urmarind producerea rezultatului, conducta fiind luata in scopul insusirii pe nedrept. Intentia inculpatului rezulta din modul de savarsire a faptei si din ansamblul mijloacelor de proba administrate.
6
Retinand ca fapta a fost savarsita de inculpat, cu forma de vinovatie a intentiei directe, instanta va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu prevederile art.72 Cod penal instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, in privinta gradului de pericol social concret al faptei savarsita de inculpat, instanta apreciaza ca gradul de pericol social este specific acestui tip de infractiuni dar nu este unul foarte ridicat, fata de modalitatea de savarsire.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului.
Astfel, desi inculpatul nu are antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar, a mai fost cercetat pentru savarsirea unei infractiuni de furt calificat, pentru care, prin Ordonanta nr..../P/... a Parchetului de pe langa Judecatoria ...s-a dispus aplicarea unei amenzi administrative in cuantum de 400 lei, in conformitate cu dispozitiile art.181 C.pen, art.90 si art.91 C.pen, nefiind astfel la prima incalcare a legii. De asemenea, inculpatul nu a avut o atitudine sincera pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti.
Fata de scopul imediat si mediat al pedepsei respectiv prevenirea savarsirii unor noi infractiuni si crearea unei atitudini corecte a inculpatului fata de munca, ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, instanta va condamna inculpatul la pedeapsa de 1 an inchisoare.
In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptelor savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 alin 1 lit.a teza a Ii-a si lit b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei.
In ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art.3
7
Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevazute de art.64 alin.l lit.c, d si e Cod penal.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia in regim de detentie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru indreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social si reeducat si fara izolare in regim de detentie.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.81 alin.l Cod Penal,astfel incat urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art.81 Cod penal, pe durata unui termen de incercare de 3 ani stabilit conform art.82 din Codul penal.
In baza art.359 Cod proc. pen, va fi atrasa atentia inculpatului asupra disp. art.83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate, in ipoteza savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
intrucat pedepsele accesorii sunt alaturate pedepsei principale a inchisorii, constand in interzicerea exercitiului unor drepturi pe durata executarii pedepsei, in baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de incercare.
Cu privire la latura civila, instanta constata partea vatamata SC ... SA ... s-a constituit parte civila cu suma de 3550 lei contravaloarea manoperei de remontare a conductei la sonda 375 ..., instanta incuviintand pentru partea civila in dovedirea pretentiilor, proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Potrivit art.998 C.Civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.
Din interpretarea acestor prevederi legale rezulta ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale este necesar sa fie intrunite in mod cumulativ mai multe conditii, si anume: existenta unei fapte ilicite, vinovatia celui caruia i se imputa fapta ilicita, existenta unui prejudiciu si existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
In baza art. 1169 C.civ oricine face o propunere inaintea judecatii este obligat sa o probeze.
Fapta ilicita constand in sustragerea conductei de la sonda 375 ... de catre inculpat este dovedita de probele administrate in cauza, instanta retinand vinovatia acestuia.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs prin savarsirea acestei este implicit si deriva din insasi savarsirea faptei, astfel:
8
Partea civila, efectuand verificari, a constatat ca bunul sustras de inculpat, respectiv conducta provenea de la sonda 375 ...si intrucat pentru a fi sustrasa a fost taiata, pentru repunerea sondei in situatia anterioara savarsirii faptei ilicite au fost necesare lucrari de remontare si reparatie.
Din declaratiile martorilor V.S.C. si E.M., ambii angajati ca ingineri ai partii civile, rezulta ca pentru repararea sondei au fost efectuate lucrari, conform declaratiei martorului Vascan Stefan Cezar, fiind folosita atat conducta recuperata de la inculpat cat si o portiune din alta conducta, pentru intregire.
Cu privire la valoarea lucrarilor efectuate, instanta retine ca aceasta a fost probata de partea civila prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei, astfel: la data de ..., partea civila a comandat efectuarea lucr[rilor de remediere, nr.comenzii fiind 50007457646 - fila 20 dosar.
In baza acestei comenzi au fost efectuate lucrari de reparatii la sonda 375 ...constand in efectuarea de lucrari de mecanica, valoarea lucrarii fiind de 300 lei conform fisei de receptie 8101627008, f. 22, efectuarea de lucrari cu incarcator frontal, in valoare de 1.700 lei, conform fisei de receptie 8101627002, f. 23 si efectuarea de lucari cu buldoexcavator, conform incrisului de la f. 24, in valoare de 1550 lei. Toate aceste lucrari au fost executate pentru onorarea comenzii cu nr.50007457646, fiecare din aceste inscrisuri avand mentionat numarul comenzii.
Valoarea totala a lucrarilor efectuate este de 3.550 lei, suma cu care ...SA s-a constituit parte civila.
Pentru aceste considerente, constatand ca fiind indeplinite in cauza conditiile prevazute de lege pentru angajarea raspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicita a fost savarsita de catre inculpat, prin fapta ilicita s-a cauzat un prejudiciu partii civile si intre fapta ilicita si prejudiciu exista legatura de cauzalitate, instanta va admite actiunea si va obliga inculpatul la plata sumei de 3550 lei cu titlu de despagubiri materiale, catre partea civila ... SA.
In baza art.191 alin 1 C.pr.pen, instanta va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
Instanta va lua act ca inculpatul a avut aparator ales si nu a solicitat cheltuieli de judecata.