Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 30.08.2012, sub nr. 26482/245/2012, condamnatul C, in prezent detinut in Penitenciarul Iasi a solicitat liberarea conditionata din executarea pedepsei de 17 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 73 din 22.02.2000 a Tribunalului Iasi (mandat de executare a pedepsei inchisorii nr. 97/2000 din 04.05.2000, emis de catre Tribunalul Iasi).
In motivarea cererii, acesta a aratat in esenta ca a fost amanat de doua ori de catre Judecatoria Tulcea si ca sanctiunea disciplinara cu care figureaza i-a fost aplicata ca urmare a tentativei sale de suicid, tentativa care s-a produs ca urmare a unui moment de disperare. A invederat ca pentru acest gest nu trebuia sa fie sanctionat, ci sa i se acorde asistenta psihologica si sociala astfel incat sa i se reechilibreze potentialul sau psiho-moral. A aratat ca a executat o perioada de 13 ani si doua luni, timp in care s-a evidentiat printr-un comportament bun, dovedind astfel ca oamenii se pot schimba solicitand sa i se ofere sansa unei vieti noi.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 59 al. 1 din Codul penal, liberarea conditionata se acorda daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii esentiale, si anume:
- sa fi fost executata o parte din pedeapsa; mai exact o fractie expres prevazuta de lege, fractie care difera in functie de cuantumul pedepsei aplicate si care se executa, de forma de vinovatie cu care a fost savarsita infractiunea, de varsta condamnatului si de folosirea acestuia la munca;
- persoana condamnata sa fie staruitoare in munca si disciplinata;
- persoana condamnata sa dea dovezi temeinice de indreptare.
In afara primelor trei conditii, la acordarea liberarii conditionate se are in vedere si antecedenta penala a condamnatului, aspect in raport de care se apreciaza daca se impune sau nu punerea in libertate a acestuia, mai inainte de executarea in intregime a pedepsei.
Propunerea comisiei de individualizare este in sensul admiterii cererii de liberare conditionata.
In cauza de fata, prin sentinta penala nr. 73 din 22.02.2000 a Tribunalului Iasi (mandat de executare a pedepsei inchisorii nr. 97/2000 din 04.05.2000, emis de catre Tribunalul Iasi), petentul Costras Cristian a fost condamnat la o pedeapsa de 17 ani inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni de "viol", prevazuta de art. 197 alin. 1-3 Cod penal la o pedeapsa de 17 ani inchisoare, retinandu-se in esenta ca in data de 12.07.1999, prin intrebuintare de amenintari si violente, inculpatul a intretinut relatii sexuale cu o minora in varsta de 12 ani.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare sus mentionata, mai exact la data de 04.05.2000 Tribunalul Iasi, ca instanta de executare, a emis pe numele condamnatului mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 97/2000.
In baza respectivului mandat, condamnatul a fost incarcerat, executarea pedepsei incepand la data de 12.07.1999, urmand sa expire in termen la data de 11.07.2016.
In raport de cuantumul pedepsei aplicate si pe care o executa condamnatul Costras Cristian, de forma de vinovatie cu care a fost savarsita infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea (intentia), de varsta condamnatului si de folosirea acestuia la munca, in conformitate cu dispozitiile art. 59 al. 1 Cod penal, pentru a deveni propozabil in vederea liberarii conditionate, condamnatul trebuie sa execute fractia de 3/4 din durata pedepsei de 17(saptesprezece) ani inchisoare, adica un numar de 4657 zile de inchisoare.
Astfel cum rezulta din procesul verbal intocmit de comisia de individualizare a regimului de executare, petentul a executat efectiv un numar de 4803 zile, considerandu-i-se ca executate pe baza muncii prestate un numar de 161 de zile
Rezulta ca totalul numarului de zile castigate este de 4964 zile, depasind numarul de zile necesare pentru ca petentul sa fie considerat ca a executat 3/4 din pedeapsa aplicata.
Constatand indeplinita prima conditie impusa de lege, instanta, in considerarea caracterului cumulativ si obligatoriu al conditiilor detaliate anterior, va proceda la analiza punctuala a celorlalte cerinte.
Cu privire la conditia ca persoana condamnata sa fie staruitoare in munca si disciplinata, instanta retine ca petentul a fost folosit la prestarea unor activitati lucrative, castigand, pe baza muncii prestate un numar de 161 de zile, insa, avand in vedere ca acesta este incarcerat din anul 1999, rezulta ca nu s-a evidentiat in mod deosebit in prestarea unor activitati lucrative, deoarece numarul de zile castigate pe baza muncii prestate trebuie analizat in directa corelatie cu perioada in care petentul s-a aflat in executarea pedepsei, sub acest aspect un numar de doar 161 de zile apare ca fiind relativ nesemnificativ.
Prin urmare, persoana condamnata nu a depus eforturi sporite in acest sens, concluzia logica fiind ca acesta nu a inteles pe deplin necesitatea de a munci in mod constant pentru ca, in ipoteza liberarii sale, sa-si poata castiga existenta in acest mod.
Instanta retine ca regimul de executare a pedepsei in care a fost inclus a fost cel deschis, iar cererea de liberare conditionata se afla la a treia analiza, petentul fiind discutat la data de 04.11.2011 si amanat pana la data de 09.04.2012, conform sentintei penale nr. 2 din 05.01.2012 a Tribunalului Tulcea, a fost apoi discutat in data de 13.04.2012 si amanat pana in data de 03.09.2012, conform sentintei penale nr. 589 din 18.05.2012 a Judecatoriei Tulcea.
Analizand caracterizarea aflata la dosarul cauzei, instanta retine ca petentul nu s-a conformat in totalitate la normele mediului carceral, fiind sanctionat o data, pentru un act de autoagresiune, sanctiune aplicata in data de 14.12.2011, recompensat de douazeci si doua de ori, a participat la activitati cultural-educative fata de care a manifestat un interes crescut.
La evaluarea sociala, s-a constatat ca persoana condamnata beneficiaza de suport redus din partea mediului de apartenenta, provine dintr-o familie destructurata prin divortul parintilor, decesul tatalui si separarea copiilor. Nu a mentinut legatura cu mama, relatiile cu aceasta fiind tensionate pe fondul consumului de alcool de catre aceasta. Desi are o sora casatorita, nu a avut deloc relatii cu aceasta de la momentul arestarii. Nu a avut convorbiri telefonice, a fost vizitat de doua ori de o prietena, a mentinut legatura prin corespondenta cu fratele sau, asociatii religioase si persoane din alte penitenciare. S-a mentionat ca acesta prezinta risc de vulnerabilizare generat de lipsa grupului familial si de lipsa mijloacelor de subzistenta pana la gasirea unui loc de munca.
La evaluarea psihologica, s-a retinut ca persoana condamnata prezinta traume psihoafective, avand o structura de personalitate caracterizata de tendinte spre stari depresive, labilitate emotionala, interpretativitate, idei paranoide, ambivalenta atitudinal-comportamentala.
Instanta va retine si existenta unor antecedente penale ale condamnatului, care nu sunt deloc de neglijat, avand in vedere natura infractiunilor pentru care s-a dispus condamnarea sa si imprejurarea ca, de fiecare data, acesta a reiterat actul infractional, prin savarsirea aceluiasi gen de infractiune, desi a beneficiat de clementa organelor judiciare care i-au acordat beneficiul liberarii conditionate din executarea pedepsei, considerand ca nu este necesara executarea in intregime a pedepsei aplicate si apreciind ca scopul pedepsei, constand in impiedicarea acestuia de a mai savarsi infractiuni, a fost atins.
In acest sens, instanta considera ca se impune a fi mentionata imprejurarea ca petentul a fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni de "viol", prin sentinta penala nr. 17/1996 a Tribunalului Hunedoara, la o pedeapsa de 8 ani inchisoare, fiind arestat la 06.07.1995 si liberat conditionat la 28.06.1999, dupa ce executase aproximativ patru ani din durata pedepsei ce-i fusese aplicata.
Desi organele judiciare au manifestat incredere la acel moment in capacitatea petentului de a se reabilita si de a nu mai savarsi infractiuni, mai ales infractiuni de nautra celei pentru care se dispusese condamnarea sa si desi acesta mai fusese condamnat pentru viol la o pedeapsa de 4 ani si 10 luni inchisoare in anul 1992 (sentinta penala nr. 530/1992 a Judecatoriei Petrosani) la doar cateva zile dupa liberarea sa din executarea pedepsei, mai exact la 12.07.1999, (dupa paisprezece zile) petentul a comis, din nou, o infractiune extrem de grava asupra unei persoane minore, infractiune pentru care a fost ulterior condamnat.
E adevarat ca aceste aspecte au fost avute in vedere de instanta care a dispus condamnarea sa, respectiv Tribunalul Iasi, care i-a aplicat o pedeapsa pe masura infractiunii comise, de 17 ani inchisoare, insa acest fapt nu este suficient pentru ca instanta investita cu solutionarea cererii de liberare conditionata sa ignore datele ce caracterizeaza persoana condamnatului, date ce sunt indispensabile la momentul la care se apreciaza oportunitatea liberarii conditionate a acestuia.
Prin urmare, imprejurarea ca din punct de vedere formal condamnatul C s-a conformat normelor impuse de prezenta sa in mediul carceral sub aspectul participarii la activitatile cultural-educative organizate, fata de care a manifestat interes crescut si in ceea ce priveste primirea unui numar semnificativ de recompense nu este de natura sa justifice, la acest moment, liberarea conditionata a condamnatului din executarea pedepsei aplicate, fata de datele care caracterizeaza persoana acestuia si fata de natura si continutul activitatii sale infractionale.
In acest sens, instanta retine, ca deosebit de relevante, aspectele care au fost punctate de evaluarea psihologica realizata care a concluzionat, in pofida programelor la care condamnatul a participat (un program destinat persoanelor cu afectiuni psihice si un program destinat agresorilor sexuali) ca acesta prezinta ambivalenta atitudinal-comportamentala, interpretativitate, idei paranoice, iar acestea constatari sunt efectuate la peste treisprezece ani de la momentul la care condamnatul se afla in executarea pedepsei si nu se poate considera ca acestea pot fi atribuite in mod exclusiv perioadei indelungate de detentie in care s-a aflat petentul ci, prin raportare la infractiunile pe care acesta le-a comis in decursul timpului, reprezinta imprejurari care denota un risc al lasarii in libertate a acestuia la acest moment.
Prin urmare, instanta apreciaza ca, prin raportare la comportamentul analizat in ansamblu a petentului condamnat nu se poate aprecia la acest moment ca pedeapsa aplicata si-a atins scopul si ca petentul este pregatit pentru reintegrare in societate.