Tagada paternitate; tardivitate. Incetare efectelor juridice ale dispozitiilor art. 55 alin. (1) C fam, ca urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate Sentinta civila nr. 14690 din data de 04.12.2008
pronunțată de Judecatoria Iasi

Prin sentinta civila nr. 14690 din 4 decembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins cererea formulata de catre reclamanta MF in contradictoriu cu paratul GN, prin care se solicita sa se constate ca paratul nu este tatal copiilor GN, nascut la 12.06.1998, si GG, nascut la 19.09.2000.
Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a invocat din oficiu exceptia tardivitatii formularii cererii, retinand in acest sens urmatoarele:
Potrivit art. 55 alin 1 C fam, "Actiunea in tagaduirea paternitatii se prescrie in termen de 3 ani de la data nasterii copilului. Pentru sotul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunostinta de nasterea copilului."
Art. 55 a fost modificat de pct. 3 al art. I din Legea 288 din 29octombrie 2007 , publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 5 noiembrie 2007.
Conform art. II din Legea 288 din 29 octombrie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 5 noiembrie 2007, "dispozitiile prezentei legi privind actiunea in tagaduirea paternitatii, precum si actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei sunt aplicabile si in cazul copiilor nascuti inainte de intrarea sa in vigoare, chiar daca cererea este in curs de judecata."
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 755/24.06.2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 537 din 16 iulie 2008, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea 288 din 29 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea Legii 4/1953 - Codul familiei, constatandu-se ca sintagma "dispozitiile prezentei legi privind actiunea in tagaduirea paternitatii, [...], sunt aplicabile si in cazul copiilor nascuti inainte de intrarea sa in vigoare, chiar daca cererea este in curs de judecata" este neconstitutionala.
Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMANIEI, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, incepand cu data de 16 iulie 2008, dispozitiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, iar incepand cu data de 31 august 2008, si-au incetat efectele juridice, dat fiind ca legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea lor.
Pentru aceste considerente, exceptia tardivitatii urmeaza a fi respinsa.
Cu privire la fondul cauzei, instanta a retinut ca, asa cum reiese din actele de stare civila depuse la dosar coroborate cu mentiunile din sent civ 2553/14.03.2002 a Judecatoriei Galati, definitiva si irevocabila, partile au fost casatorite in perioada 1996 - 2002, iar in aceasta perioada s-au nascut copiii GN, nascut la __. si Gheorghe GG, nascut la __...
Mama acestor copii este reclamanta si, dat fiind ca s-au nascut in timpul casatoriei ei cu paratul, acestia au beneficiat de prezumtia de paternitate reglementata de art. 53 alin C fam, potrivit careia "Copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei."
Fiind o prezumtie instituita de Codul Familiei, aceasta poate fi inlaturata in conditiile art. 54 C fam, urmand a se demonstra ca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului nascut in timpul casatoriei. Insa, reclamanta, prin probatoriul administrat in cauza, nu a reusit sa rastoarne aceasta prezumtie. Astfel, cei doi martori audiati la solicitarea reclamantei, desi sunt rude apropiate cu acesta ( sunt veri primari cu aceasta), au avut depozitii lapidare si neconcludente. Desi ambii sustin ca reclamanta s-a despartit in fapt de parat in 1996, relatarile despre viata reclamantei ulterioara separarii sunt diferite si nu sunt categorice in ceea ce priveste imposibilitatea categorica ca paratul sa fie tatal biologic al copiilor.
Dat fiind ca in cauza nu s-au administrat si alte probatorii care sa poata fi coroborate cu aceste depozitii de martori sau care sa le completeze, instanta a respins cererea reclamantei.