Nulitate absoluta a clauzei de neconcurenta. Contract de agent. Lipsa stipularii contraprestatiei reclamantei - plata unei indemnizatii de neconcurenta, lipsa indicarii concrete a activitatilor interzise incepand cu data incetarii contractului, a ariei geografice corespunzatoare riscului de reala concurenta, contravin dispozitiilor constitutionale de la art.41 alin.1 coroborat cu art.53 si atrag cu nulitatea absoluta a clauzei
Sentinta civila nr. 6800/20.06.2014 a Judecatoriei Galati Intre reclamanta X Asig. S.A, pe de o parte si parata Y, in calitate de agent de asigurari de viata, s-a incheiat Contractul de agent de Asigurari de Viata nr.13545/15.09.2005, in temeiul art. 1.1 si art. 3 din contract agentul de asigurari obligandu-se a desfasura activitatea de intermediere de asigurari in numele companiei in schimbul unei plati, sub forma de comision, pentru activitatea desfasurata conform contractului.
Ulterior, in data de 01.07.2007 s-a incheiat intre parti si Contractul de management inregistrat sub nr.1338/29.08.2007, potrivit art. 1.1 si 3.1 din contract, incredintandu-se paratei prestarea si a altor activitati constand in organizarea, conducerea si gestionarea activitatii unui Unit in cadrul Agentiei Galati, in schimbul unui comision lunar in cuantum de 25% din comisionul platit de companie consultantilor de asigurari de viata aflati in coordonarea/subordinea managerului.
La data de 11.11.2011 parata reclamanta a prezentat reclamantei demisia atat din functia de consultant financiar, cat si din functia de unit manager, din motive personale.
Ulterior demisiei, incepand cu data de 14.12.2011 parata a inceput a presta activitate ca agent de asigurare pentru o alta companie de asigurari de viata.
In ceea ce priveste consecintele incetarii Contractului de agent de asigurari de viata nr.13545/15.09.2005 incheiat intre parti, conform prevederilor art. 6.3 lit.f, consultantul de asigurari de viata (CAV) este obligat sa indeplineasca urmatoarele conditii, pe o perioada de un an, incepand de la data incetarii: nu are voie sa coopereze cu alta companie de asigurari sau de servicii financiare din Romania si nici sa desfasoare activitati prin care sa faca concurenta companiei sau altor companii din grupul companiei de asigurari va fi obligat, in cazul nerespectarii acestor obligatii, la plata de daune interese catre companie in cuantum de 100% din comisionul primit de CAV pe ultimele 12 luni anterioare incalcarii obligatiei. In cazul in care prejudiciul suferit de companie, ca urmare a nerespectarii obligatiilor de catre CAV, are o valoare mai mare decat acest cuantum, CAV va fi obligat la repararea integrala a prejudiciului.
Totodata, potrivit art.5.1 din Contractul de management nr.1338/29.08.2007, managerul se obliga ca, pe perioada relatiilor contractuale cu compania, precum si pe o perioada de un an de la incetarea contractului, indiferent de motiv, nu se va angaja sau colabora cu o alta societate care are drept obiect de activitate asigurarile si nici nu va intreprinde personal activitati ce ar putea concura compania. Prin prevederile clauzei continuta de art.6.4 din contract s-a stabilit ca pentru incalcarea obligatiei prevazuta de art.5.1, managerul va fi obligat la plata de daune interese catre companie in cuantum de 100% din comisionul primit de manager pe ultimele 12 luni anterioare incalcarii obligatiei.
Cele doua contracte incheiate intre parti prezinta natura juridica a unui contract de mandat, in care, prin prevederile art. 6.3 lit.f, respectiv art.6.4, partile au convenit anticipat asupra prejudiciului incercat de reclamanta ca urmare a nerespectarii obligatiei de neconcurenta, asumate contractual.
De principiu, efectul clauzei de neconcurenta consta in restrangerea temporara a activitatii profesionale desfasurata de una dintre parti pe durata derularii contractului sau ulterior incetarii sale, fiind acceptata de legislatia interna, dar reglementata in mod expres doar in ceea ce priveste contractele individuale de munca (art.21 si 23 din Codul muncii) si contractul de agentie (art.2075 Cod civil nou).
In cauza, problema ridicata de catre parata, supusa analizei instantei, priveste valabilitatea clauzei de neconcurenta inserata in cele doua contract incheiate de catre parti.
Instanta va retine ca, intr-adevar, contractul de agent de asigurari de viata, respectiv Contractul de management incheiat intre parti nu reprezinta natura juridica specifica unui contract individual de munca, supus legislatiei in aceasta materie, in speta art.21 din Codul Muncii.
Pe de alta parte, nu se poate contesta faptul ca obiectul contractului consta in prestarea de catre parata a unor activitati profesionale concretizate in munca vie a acesteia.
Or, fata de prevederile disp. art.41 din Constitutia Romaniei, dreptul la munca al unei persoane nu poate fi ingradit, indiferent de temeiul contractual in baza caruia aceasta se presteaza.
Conform prevederilor art.53 din Constitutia Romaniei (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
Astfel cum s-a retinut anterior, in materie comerciala si mai specific, in domeniul asigurarilor, nu exista o reglementare legala referitor la clauzele de neconcurenta, restrangerea temporara a dreptului fundamental la munca fiind permisa doar in reglementarea generala a disp. art.21 si 23 din Codul Muncii, dispozitii care vor fi retinute ca aplicabile prin analogie si in speta de fata, in conformitate cu prevederile art.3 Cod civ.
Conform art.21 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii (1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
(3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
Instanta retine ca prin modul in care a fost stipulata clauza de neconcurenta in prevederile art.6.3 lit.f din Contractul de agent de asigurari de viata nr.13545/15.09.2005, respectiv art.5.1 din Contractul de management nr.1338/29.08.2007, respectiv lipsa stipularii contraprestatiei reclamantei - plata unei indemnizatii de neconcurenta, lipsa indicarii concrete a activitatilor interzise incepand cu data incetarii contractului, a ariei geografice corespunzatoare riscului de reala concurenta, contravin dispozitiilor legale indicate anterior.
Instanta a apreciat ca prevederile contractuale pe care se intemeiaza cererea de fata contravin dispozitiilor constitutionale de la art.41 alin.1 coroborat cu art.53, fiind sanctionate, in consecinta, cu nulitatea absoluta.
