Deliberand asupra prezentei cauze penale, instanta constata ca:
La data de 24.01.2013 s-a inregistrat pe rolul acestei instante propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Gaesti privind liberarea conditionata a condamnatului NSF, detinut in Penitenciarul Gaesti.
Cererea a fost insotita de procesul verbal nr. 12 din data de 23.01.2013 si de caracterizarea condamnatului pe parcursul executarii pedepsei.
La primirea dosarului, respectiv la data de 28.01.2013, fata de obiectul cauzei, instanta a dispus preschimbarea din oficiu a termenului de judecata acordat cauzei (07.03.2013) la data de 31.01.2013.
Avand in vedere inscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanta constata ca:
Petentul a fost condamnat la pedeapsa de 20 de ani inchisoare prin sentinta penala nr. 416/2003, pronuntata de Tribunalul Prahova, executarea pedepsei incepand la data de 13.06.1999, urmand sa expire la data de 12.06.2019.
Pentru a deveni propozabil in vederea liberarii conditionate, condamnatul trebuie sa execute o fractiune de 3/4 din durata pedepsei aplicate, respectiv 5478 de zile - din care, in cazul in care munceste, 608 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate si 4870 de zile efectiv executate.
Pana la momentul intocmirii procesului verbal, condamnatul a executat 5478 de zile, din care 504 zile castigate pe baza muncii prestate.
Petentul figureaza fara antecedente penale.
La data de 23.01.2013, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a apreciat ca petentul poate beneficia de liberare conditionata, intrucat a fost recompensat de treizeci si sase de ori, sanctionat de doua ori, dar cele doua sanctiuni au fost ulterior ridicate, a participat la activitati si programe educative, a muncit, a manifestat interes pentru reintegrarea in societate dupa liberare, obtinand un certificat de calificare profesionala, a tinut legatura cu mediul de suport prin vizite, corespondenta si apeluri telefonice, dand astfel dovezi temeinice de indreptare.
Potrivit dispozitiilor art. 59 Cod penal, dupa ce a executat cel putin trei patrimi din durata pedepsei - in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, la calculul fractiunii avandu-se in vedere partea din durata pedepsei care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, fara ca liberarea sa poata fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei.
Fata de natura si gravitatea faptei savarsite, anume aceea de omor calificat, subiect pasiv fiind chiar tatal petentului, instanta apreciaza ca timpul in care petentul a fost privat de libertate nu este suficient, scopul pedepsei nefiind inca atins.
Mai mult decat atat, chiar daca petentul condamnat a executat fractiunea corespunzatoare pentru a putea beneficia de liberare conditionata, cerintele art. 59 Cod penal trebuie indeplinite cumulativ.
Simpla executare a fractiunii de pedeapsa nu este suficienta si nu creeaza in favoarea condamnatului dreptul de a fi liberat conditionat, ci doar o vocatie in acest sens, fiind necesar a se verifica intrunirea si a celorlalte conditii, anume staruinta in munca a condamnatului, disciplina manifestata si dovezile temeinice de indreptare, nu in ultimul rand tinandu-se cont si de antecedentele penale ale condamnatului.
Din caracterizarea depusa la dosar reiese ca petentul a avut un comportament "in general corespunzator", aplicandu-i-se doua sanctiuni disciplinare, care ulterior au fost ridicate, beneficiind de numeroase recompense, participand la programe educationale. Cu toate acestea, instanta apreciaza ca aceste elemente care il caracterizeaza pe condamnat in mod favorabil nu reprezinta "dovezi temeinice de indreptare", in sensul la care se refera art. 59 Cod penal, ci o simpla adaptare din partea petentului la conditiile impuse de mediul penitenciar. In plus, fata de durata lunga a privarii de libertate, numarul mare de recompense si numarul mare de programe educative la care a participat petentul apar ca firesti pentru o persoana care, in lipsa optiunilor, incearca sa se supuna rigorilor vietii in penitenciar, dar nu pot reprezenta insusiri remarcabile si nici dovezi solide de corectare a atitudinii petentului fata de valorile sociale ocrotite de legea penala.
Instanta apreciaza ca petentul a avut o conduita oscilanta, nicidecum foarte buna, ci doar "in general corespunzatoare" - asa cum se apreciaza si in caracterizarea depusa la dosar, el suferind si doua sanctiuni disciplinare care, chiar daca au fost ridicate, au fost aplicate pentru abateri efective, anume nerespectarea in mod repetat a regulamentului de ordine interioara. Or, pentru a se aprecia ca petentul a dat dovezi temeinice de indreptare, este necesar ca acesta sa fi avut pe parcursul executarii pedepsei o comportare exemplara, nu doar una satisfacatoare, astfel ca, nici din acest punct de vedere, nu se justifica liberarea conditionata.
Astfel, avand in vedere ca liberarea conditionata este o facultate si nu o obligatie a instantei, se apreciaza ca nu sunt intrunite cumulativ dispozitiile art. 59 Cod penal, cererea condamnatului urmand a fi respinsa.
Condamnatul va putea reitera cererea de liberare conditionata dupa expirarea unui termen de 1 an de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte penale.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, va obliga petentul la 130 lei cheltuieli judiciare statului.
Calea de atac impotriva prezentei sentinte penale este recursul, in termen de 3 zile de la comunicare pentru condamnat si de la pronuntare pentru reprezentantului Ministerului Public, conform art. 450 alin. 4 Cod procedura penala. Pronuntata in sedinta publica astazi, 31.01.2013.
Nota: Solutia a fost mentinuta in calea de atac.