Mosteniri. Succesiuni.
Partaj succesoral. Obligativitatea chemarii in judecata a tuturor mostenitorilor legali si testamentari.
Art. 673 indice 1 din Codul de Procedura Civila, art.723 din Codul civil
Pentru a se putea dezbate succesiunea defunctului constatandu-se bunurile ce comun masa succesorala, calitatea sotiei supravietuitoare de unic mostenitor, cotele detinute de mostenitori,reductiunea legatului (care nu poate fi desprinsa de totalitatea bunurilor ce compun masa partajabila) si iesirea din indiviziune asupra bunurilor ce au apartinut defunctului, este necesar ca parti in cauza sa figureze toate persoanele cu vocatie la succesiunea defunctului problema cadrului procesual in litigiul de fata ca, atata vreme cat se pune in discutie si analizei instantei de judecata, dezbaterea unei mosteniri, ce presupune printre altele si stabilirea mostenitorilor legali acceptanti, indreptatiti a o culege, acest proces nu se poate realiza decat in contradictoriu cu toate persoanele interesate, cu vocatie generala la acea mostenire, asa incat critica apelantului sub aspectul inadmisibilitatii actiunii din acest punct de vedere este nefondata.
Asadar reclamantul avea obligatia sa cheme in judecata in calitate de parati pe toti contractantii si nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile si obligatiile partilor derivand din act sunt indivizibile si coparticiparea procesuala pasiva este obligatorie, ignorarea acestui aspect conducand la admiterea exceptiei lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatori respectiv a inadmisibilitatii cererii.
Este adevarat ca prin formularea cererii reconventionale cadrul procesual a fost restabilit insa cererea principala trebuie solutionata distinct de cererea reconventionale astfel incat, recurentul nu se poate prevala de existenta cererii reconventionale pentru a sustine admisibilitatea propriei actiuni.
(Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a-IV-a Civila, decizia civila nr.1769/22.10.2013, in dosarul nr. 4990/2/2013) Prin sentinta civila nr. 13074/27.12.2010, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii principale pentru nerespectarea principiului coparticiparii procesuale pasive obligatorii,a respins actiunea principala ca inadmisibila, formulata de catre reclamantul -parat SDL, cu domiciliul in Bucuresti, Ale.AS, sector 2, in contradictoriu cu parata-reclamanta GFM, cu domiciliul in Bucuresti, A.I nr. sector 3, intervenienta GC, cu domiciliul in Mun. Brasov, A.S, judet Brasov, si paratii in cererea de interventie SDL, cu domiciliul in Bucuresti, A.A, nr., sector 2, Docea Elena, cu domiciliul in Bucuresti, Sos. P, , sector 2, GFM, cu domiciliul in Bucuresti, AIsector 3,a respins ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii cererii de interventie formulata de GC pentru nerespectarea principiului coparticiparii procesuale pasive obligatorii,a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a intervenientei GC,a respins cererea de interventie principala ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa,a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei reclamante GFApe capatul de cerere reconventionala avand ca obiect reductiunea testamentului lasat de SA catre SDL autentificat sub nr. /08.06.1988 la Notariatul de Stat al Sectorului 2,a respins acest capat de cerere ca fiind formulat de o persoana lipsita de calitate procesuala activa,a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei reclamante GFM pe celelalte capete de cerere reconventionala, astfel cum aceasta a fost precizata,a admis in parte cererea reconventionala precizata, a constatat deschisa succesiunea defunctului SM decedat la data de 12.03.2007, avand ultimul domiciliu in Bucuresti, sos.C, sector 2,a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune din cota de 1/2 din apartamentul nr. situat in Bucuresti, sos. C.4, sector 2 si din terenul situat in S, judet B- lotul 3 extravilan tarla 41, parcela 288 suprafata de 1,1618 ha, cu urmatoarele vecinatati: N- GC; E- drum; S- SG, V- drum, extravilan tarla - 43, parcela 312 suprafata de 0,0082 ha arabil, teren in indiviziune,a constatat ca au calitatea de mostenitori ai defunctului: SA in calitate de mostenitor testamentar in ceea ce priveste uzufructul asupra apartamentului sus mentionat si mostenitor legal (sotie supravietuitoare) cu o cota de 1/2 din mostenire, GFM in calitate de mostenitor testamentar asupra cotei de 1/2 din nuda proprietate asupra apartamentului sus mentionat si legal (nepoata de frate), cu o cota de 1/4 din mostenire, si D.E in calitate de mostenitor legal, nepoata de frate cu o cota de 1/4 din mostenire,a dispus iesirea din indiviziune asupra apartamentului nr. 62 situat in Bucuresti, sos.C, sector 2 ce a facut obiectul legatului cu titlu particular instituit prin testamentul autentificat sub nr. 8028/08.06.1988 la Notariatul de Stat al Sectorului 2 in sensul ca atribuie catre SDL (mostenitorul defunctei SA si continuatorul actiunii introduse de aceasta) acest apartament si il obliga pe acesta la plata catre parata reclamanta GFM a unei sulte de 112.349 lei,a respins cererea reclamantului parat privind cheltuielile de judecata,a obligat reclamantul parat la plata catre parata reclamanta a sumei de 769,3 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii principale invocate de parata reclamanta in considerarea nerespectarii principiului coparticiparii procesuale pasive obligatorii, ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Prin testamentul autentificat sub nr. 8028/08.06.1988 la Notariatul de Stat Sector 2 defunctul a instituit doua legate cu titlu particular, unul privind uzufructul imobilului apartament situat in Bucuresti, sos. C sector 2, iar celalalt privind nuda proprietate asupra aceluiasi imobil.
Pe parcursul prezentului litigiu, reclamantul si-a manifestat constant vointa in sensul ca intelege sa se judece doar in contradictoriu cu parata reclamanta GFM.
Pentru a se putea dezbate succesiunea defunctului constatandu-se bunurile ce comun masa succesorala, calitatea sotiei supravietuitoare de unic mostenitor, cotele detinute de mostenitori,reductiunea legatului (care nu poate fi desprinsa de totalitatea bunurilor ce compun masa partajabila) si iesirea din indiviziune asupra bunurilor ce au apartinut defunctului, este necesar ca parti in cauza sa figureze toate persoanele cu vocatie la succesiunea defunctului, respectiv pe langa parata reclamanta si parata D.E si intervenienta GC. Or, reclamantul a formulat actiunea numai in contradictoriu cu parata reclamanta GFM, aratand in mod repetat ca nu doreste sa se judece cu celelalte persoane cu vocatie la succesiune.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii de interventie formulata de GC pentru nerespectarea principiului coparticiparii procesuale pasive obligatorii, instanta constata ca aceasta este neintemeiata urmand a fi respinsa ca atare, tocmai in lumina considerentelor aratate anterior, observand ca intervenienta si-a formulat cererea avand ca obiect dezbaterea succesiunii defunctului Sburlan Manolache in contradictoriu cu toate persoanele cu vocatie la succesiune.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a intervenientei GC, invocata de reclamant in considerarea faptului ca aceasta nu ar fi acceptat succesiunea defunctului instanta a constatat ca aceasta este intemeiata, constatand ca intervenienta nu a facut nici un act de acceptare a succesiunii, cu consecinta aprecierii acesteia ca fiind straina de succesiune.
Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a paratei reclamante GFM pe capatul de cerere reconventionala avand ca obiect reductiunea testamentului lasat de SA catre SDL autentificat sub nr. /08.06.1988 la Notariatul de Stat al Sectorului 2, exceptie invocata din oficiu de instanta a constatat ca actiunea in reductiunea liberalitatilor excesive se poate introduce numai de «erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care infatiseaza drepturile lor» conform art. 848 C.civ. Or, parata reclamanta nu face parte din niciuna dintre aceste categorii.
Cu privire la masa succesorala instanta va constata ca aceasta se compune din terenul situat in S, judet B - lotul 3 extravilan tarla 41, parcela 288 suprafata de 1,1618 ha, cu urmatoarele vecinatati: N- GC; E- drum; S - SG, V- drum, extravilan tarla - 43, parcela 312 suprafata de 0,0082 ha arabil, teren in indiviziune, astfel cum a solicitat parata reclamanta, aceasta aratand expres prin precizarea cererii reconventionale ca nu solicita cota defunctului din lotul 1 al aceluiasi teren cu privire la care s-a mentinut starea de indiviziune a partilor prin sentinta civila nr.3843/16.04.1998 pronuntata de Judecatoria Buzau, sau iesirea din indiviziune asupra terenului atribuit defunctului in baza aceleiasi hotarari judecatoresti.
Totodata, instanta a retinut ca in masa succesorala intra si cota de 1/2 din apartamentul nr. situat in Bucuresti, sos. C nr. , sector 2. Sub acest aspect se constata ca atitudinea paratei reclamante a fost fluctuanta in sensul ca, desi prin cererea reconventionala formulata initial (f. 134-135) a aratat ca este de acord cu o contributie egala a sotilor la dobandirea bunurilor comune, prin cererea precizatoare a solicitat includerea in intregime a imobilului in masa succesorala.
Instanta a retinut o contributie egala a sotilor avand in vedere lipsa probelor care sa atesta o contributie mai mare a defunctului la dobandirea bunurilor comune.
Instanta a constatat ca, in conditiile in care actiunea principala este inadmisibila, nu este investita cu o cerere care sa aiba ca obiect reductiunea testamentului autentificat sub nr. 8028/08.06.1988 la Notariatul de Stat al Sectorului 2, iar valabilitatea acestuia nu a fost pusa in discutie, reclamanta aratand ca solicita numai reductiunea acestuia, desi in motivare a formulat critici inclusiv sub aspectul faptului ca defunctul a testat nuda proprietate a intregului imobil care constituia insa bun comun al sotilor.
Cu privire la capatul de cerere reconventionala avand ca obiect iesirea din indiviziune asupra apartamentului nr. situat in Bucuresti, sos.C, sector 2, instanta a constatat ca aceasta a fost evaluat prin raportul de expertiza efectuat in cauza de expert P.M la suma de 224.698 lei. Intrucat sotia supravietuitoare s-a aflat in posesia bunului pana la deces, iar in prezent acesta se afla in posesia reclamantului SDL, fiind pus la dispozitia unei rude a acestuia, observand prevederile art. 6739 C.pr.civ., va atribui catre SDL (mostenitorul defunctei SA si continuatorul actiunii introduse de aceasta) acest apartament si il va obliga pe acesta la plata catre parata reclamanta GFM a unei sulte de 112.349 lei, reprezentand cota acesteia de ½ din imobil testata in favoarea sa.
Avand in vedere solutia de respingere a actiunii principale, instanta va respinge cererea reclamantului parat privind cheltuielile de judecata.
Impotriva acestei sentinte, s-a declarat apel de catre reclamantul parat SDL, apel ce a fost admis prin Decizia civila nr. 991A/22.11.2011, desfiintandu-se sentinta civila apelata cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recursul declarat fata de aceasta sentinta, a fost admis prin decizia nr. 725/24.04.2012 a Curtii de Apel Bucuresti, s-a casat decizia instantei de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, din considerentele deciziei de casare, rezultand ca instanta de recurs a avut in vedere faptul ca decizia recurata nu este motivata sub aspectul desfiintarii sentintei civile apelate, fiind incalcate disp. art. 247 C.pr.civ.
Prin decizia civila nr.425 A/22.04.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a III a Civila s-a respins apelul ca nefondat formulat de catre apelantul-reclamant-parat SDL, in contradictoriu cu intimatii-parati-reclamanti GFM, DE,si intimata-intervenienta GC, impotriva sentintei civile nr. 13074/27.12.2010 pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in dosarul nr.5660/300/2008; a obligat apelantii la 1000 lei cheltuieli de judecata catre intimatele DE si GFM.
Pentru a hotari astfel, instanta de apel a constatat in ceea ce priveste problema cadrului procesual in litigiul de fata ca, atata vreme cat se pune in discutie si analizei instantei de judecata, dezbaterea unei mosteniri, ce presupune printre altele si stabilirea mostenitorilor legali acceptanti, indreptatiti a o culege, acest proces nu se poate realiza decat in contradictoriu cu toate persoanele interesate, cu vocatie generala la acea mostenire, asa incat critica apelantului sub aspectul inadmisibilitatii actiunii din acest punct de vedere este nefondata.
A fost gasita nefondata si critica referitoare la includerea terenului reconstituit in baza Legii nr. 18/1991 si supunerea acestuia partajului, in raport de dreptul autorului, cata vreme s-a cerut de catre parata pe cale reconventionala atat includerea in masa partajabila a acestui drept, scopul urmarit in ansamblu de catre aceasta, fiind tocmai acela al sistarii starii de indiviziune iar nu doar stabilirea unei cote , la care autorul ar fi fost indreptatit.
Totodata, in ceea ce priveste problema stabilirii cotelor mostenitorilor si respectiv intinderea sultei datorata intimatei G, tribunalul a retinut ca atata vreme cat prin testamentul (legatul) instituit in favoarea sa, i s-a testat ½ din apartamentul in litigiu (cota de care putea dispune defunctul in mod legal), instanta nu este in masura sa analizeze reductiunea testamentara, intrucat nu a fost legal investita cu aceasta cerere.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs SDL, in calitate de apelant reclamant considerand-o nelegala si netemeinica, motiv pentru care solicita sa se admita recursul, sa se modifice in totalitate hotararea pronuntata de tribunal in sensul admiterii apelului ,respingerea exceptiei inadmisibilitatii cererii introductive si ca atare sa se modifice in parte sentinta instantei de fond in sensul obligarii recurentului la plata unei sulte in valoare de 56.174,5 lei, catre parata GFM, sa se mentina celelalte dispozitii ale instantei de fond, pentru urmatoarele motive:
S-a criticat hotararea pronuntata de instanta de apel ca fiind data cu incalcarea dispozitiilor art. 304 pct. 6, instanta acordand mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
Astfel, instanta de fond a stabilit ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului SM se compune din cota de ½ din apartamentul nr. precum si din terenul situat in S, Judetul B, iar mostenitori ai defunctului sunt: sotiaSA, in prezent decedata, in calitate de mostenitor testamentar in ceea ce priveste uzufructul imobilului dar si drept mostenitor legal in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de ½ din mostenire, precum si cele doua nepoate GFM si DE cu o cota de ¼ din mostenire.
Cu toate acestea prin dispozitivul hotararii date a fost obligat la sulta in valoare de 112.349 lei, reprezentand contravaloarea cotei de ½ din imobilul aflat in masa succesorala in favoarea paratei reclamante GFM, cu toate ca instanta stabilise ca aceasta cota se imparte intre sotia supravietuitoare si cele doua nepoate.
Desi parata DE nu a declarat apel impotriva sentintei instantei de fond care nu i-a acordat sulta corespunzatoare cotei atribuite, dar a declarat recurs impotriva hotararii de admitere a apelului in primul ciclu procesual, instanta de apel din cel de al doilea ciclu procesual, investita cu solutionarea apelului declarat de recurent, a respins apelul retinand ca : " apelul este nefondat in ceea ce priveste problema stabilirii cotelor mostenitorilor si respectiv intinderea sultei datorata intimatei GFM, cata vreme prin testamentul (legatul) instituit in favoarea sa, i s-a testat ½ din apartamentul in litigiu ( cota de care putea dispune defunctul in mod legal ), instanta nefiind in masura sa analizeze reductiunea testamentara, intrucat nu a fost legal investita cu aceasta cerere.
Prin urmare, solutionand apelul instanta a considerat ca parata GFM este mostenitoarea cotei de ½ din imobilul aflat in masa partajabila in baza testamentului lasat de defunct, fara a lua in calcul si pe sotia supravietuitoare care avea calitatea de mostenitor legal al defunctului ei sot, astfel cum stabilise instanta de fond.
Ca atare, instanta de apel a pronuntat o hotarare cu incalcarea dispozitiilor art. 2962 Cod procedura civila, in sensul ca si-a creat in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata care retine calitatea de mostenitor legal al sotiei supravietuitoare.
Critica hotararea pronuntata ca fiind data cu incalcarea dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cpd proc.civ., instanta pronuntand o hotarare lipsita de temei legal, data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, privind gresita solutionare de catre instanta de fond a exceptiei inadmisibilitatii actiunii principale, exceptie ce a fost admisa, pentru nerespectarea principiului coparticiparii procesuale pasive obligatorii.
Mai mult decat atat, desi au fost introduse in cauza numeroase persoane, marindu-se in mod artificial cadrul legal, in final instanta de fond a considerat ca mostenitori ai defunctului sunt sotia supravietuitoare SA, parata reclamanta GFM si parata DE.
Cu toate acestea instanta de fond l-a obligat la sulta care reprezenta contravaloarea intregii mase succesorale in favoarea paratei GFM desi se stabilise ca asupra masei succesorale sunt mostenitori sotia supravietuitoare, GFM si DE.
Instanta de apel din al doilea ciclu procesual solutionand apelul declarat de recurent a stabilit drept mostenitor al defunctului SM, doar pe parata GFM, in calitatea de mostenitor testamentar al defunctului, inlaturand sotia supravietuitoare de la mostenire, creandu-i in propria cale de atac, o situatie mai grea decat cea data de instanta de fond care, care recunoaste calitatea de mostenitor legal al sotiei suppravietuitoare dar calculeaza in mod gresit suita pe care trebuia sa o platesca.
Un alt motiv de recurs priveste cazul in care hotararea data nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii cu referire la gresita obligare a recurentului la plata unei sulte in valoare de 112.349 lei care reprezenta valoarea cotei de ½ din bunul imobil aflat in masa sucesorala.
Avand in vedere ca instanta de fond a retinut ca asupra acestei cote sunt urmatorii mostenitori: sotia supravietuitoare cu o cota de 1/2 din cota aflata in masa succesorala precum si cele doua nepoate, GFM si DE, in conditiile in care doar recurentul a declarat apel in legatura cu sulta dispusa, tribunalul a considerat ca doar parata GFM este indreptatita la aceasta cota, nedreptatindu-l pe apelant in propria cale de atac.
Mai mult decat atat, instanta de apel considera cu nu poate sa decida altfel, cat timp nu este investita cu o cerere de reductiune testamentara, in conditile in care actiunea introductiva avea un capat de cerere cu privire la reductiunea legatului dat de defunctul SM in favoarea nepoatei sale GFM. in schimb analizeaza criticile din recursul formulat de parata DE, desi doar subsemnatul a declarat apel impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond .
Mai mult decat atat, instanta de apel a inlaturat pe mama sa SA de la mostenirea defunctului SM, unde avea calitatea de mostenitor legal ( sotie supravietuitoare ) a defunctului sau sot, astfel cum retinuse instanta de fond si pronunta o hotarare de respingere a apelului subsemnatului, in conditiile in care intre instanta de fond si cea de apel exista diferente in privinta cotelor si a mostenitorilor defunctului SM.
Pentru toate aceste motive, se va solicita sa se admita recursul formulat, sa se modifice hotararea pronuntata de instanta de apel in sensul admiterii apelului declarat de subsemnatul si pe fond sa se dispuna obligarea sa la plata unei sulte in valoare de 65.174,51 lei catre parata reclamanta GFM corespunzatoare cotei ce ii revine din masa succesorala de pe urma defunctului SM.
Daca instanta va considera ca potrivit deciziei de casare nr. 725/24.04.2012, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III a Civila, parata DE are calitatea de mostenitor a defunctului SM, considerandu-se ca aceasta a facut acte de acceptare a mostenirii defunctului SM, se solicita sa se constate ca aceasta nu poate culege impreuna cu sora ei GFM decat ½ din ½ cat reprezinta masa succesorala, respective ¼ fiecare, astfel incat sulta in valoare de 56.174, 5 lei la care urmeaza sa fie obligat, ar ramane sa fie impartita intre acestea in mod egal.
Se solicita sa se aiba in vedere imprejurarea ca intimata parata DE a declarat recurs impotriva hotararii pronuntate de tribunal in primul ciclu procesual, considerandu-se mostenitor testamentar al defunctului SM, dar nu a declarat apel impotriva sentintei instantei de fond care nu-i atribuise nici o sulta.
In concluzie, nici in cel de al doilea ciclu procesual, tribunalul nu raspunde tuturor criticilor aduse prin apelul formulat de subsemnatul, in schimb raspunde altor critici care nu fac obiectul apelului de fata si modifica cotele si calitatea de mostenitor a unora dintre parti, in conditiile in care respinge apelul subsemnatului, hotararea instantei de fond ramanand in acest fel definitiva.
In drept: art.299 Cod procedura civila.
Prin decizia civila nr. 1769/22.10.2013 pronuntata de catre Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a-IV-a- Civila, a fost respins recursul, ca nefondat.
Examinand motivele de recurs in raport de art.304 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Prin testamentul autentificat sub nr. /08.06.1988 la Notariatul de Stat Sector 2 defunctul a instituit doua legate cu titlu particular, unul privind uzufructul imobilului apartament situat in Bucuresti, sos. C sector 2 pe care l-a lasat sotei sale S.A iar celalalt privind nuda proprietate asupra aceluiasi imobil pe care a lasat-o nepoatei sale GFM.
In acelasi timp prin testamentul autentificat sub nr. /08.06.1988 la Notariatul de Stat Sector 2,SA, sotia supravietuitoare a defunctului a lasat sotului ei uzufructul viager asupra aceluiasi imobil iar nuda proprietate ,fiului sau SD.
Prin urmare , beneficiarii acestor legate, avand si calitatea de mostenitori legali, vin la mostenire intr-o dubla calitate, respectiv de mostenitor testamentar in privinta bunului ce a format obiectul legatului si de mostenitor legal in privinta celorlalte bunuri din masa succesorala cu privire la care defunctul nu a dispus prin testament.
Prima instanta a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune din cota de 1/2 din apartamentul nr. situat in Bucuresti, sos. C si din terenul situat in S, judet B -teren in indiviziune,a constatat ca au calitatea de mostenitori ai defunctului: SA in calitate de mostenitor testamentar in ceea ce priveste uzufructul asupra apartamentului sus mentionat si mostenitor legal (sotie supravietuitoare) cu o cota de 1/2 din mostenire, GFM in calitate de mostenitor testamentar asupra cotei de 1/2 din nuda proprietate asupra apartamentului sus mentionat si legal (nepoata de frate), cu o cota de 1/4 din mostenire, si DE in calitate de mostenitor legal, nepoata de frate cu o cota de 1/4 din mostenire.
Initial cotele de mostenitor au fost stabilite la 32/48 pentru sotia supravietuitoare SA care venea in concurs cu nepotii de frate GC,DE si GF , fiecare cu cate o cota de 4/48. Faptul ca nepoata de frate GC nu a acceptat in termen mostenirea nu conduce la marirea sau micsorarea cotei de mostenire, recurentul in calitate de mostenitor al sotiei supravietuitoare SA mosteneste tot ½ din mostenire indiferent de numarul celorlalti mostenitori cu care vine in concurs.
Aceasta intrucat colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate-sora). Daca acestia vin in concurs cu sotul supravietuitor,in speta cu mostenitorul acestuia , mai intai se stabileste cota acestuia de 1/2 si apoi se imparte restul de mostenire in functie de numarul colatararilor privilegiati.
Demersul juridic al recurentului are drept scop micsorarea sultei la care a fost obligat, considerand ca daca la plata sultei ar fi fost inclusa si mostenitoarea Docea Elena,recurentului i-ar fi revenit o sulta mai mica de plata. Rationamentul este gresit intrucat asa cum am aratat ,acesta este obligat sa plateasca sulta corespunzatoare cotei de ½ indiferent cu cati mostenitori ar veni in concurs. Faptul ca numai mostenitoarea GFA este beneficiara sultei iar nu si DE nu poate constitui obiectul analizei cata vreme cea interesata sa invoce eventualul drept la sulta este DE, iar aceasta nu a formulat recurs pe acest aspect.
Cu privire la cuantumul sultei la care a fost obligat, recurentul face sustineri contradictorii. Pe de o parte sustine ca instanta de fond l-a obligat la sulta care reprezenta contravaloarea intregii mase succesorale in favoarea paratei GFM desi se stabilise ca asupra masei succesorale sunt mostenitori sotia supravietuitoare, GFM si DE. Iar pe de alta parte sustine gresita obligare a recurentului la plata unei sulte in valoare de 112.349 lei care reprezenta valoarea cotei de ½ din bunul imobil aflat in masa sucesorala.
Potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza valoarea intregului imobil este de 224.698 lei ,iar sulta de 112.349 lei este corespunzatoare cotei succesorale de ½.
Este gresita si sustinerea potrivit careia ,solutionand apelul instanta a considerat ca parata GFM este mostenitoarea cotei de ½ din imobilul aflat in masa partajabila in baza testamentului lasat de defunct, fara a lua in calcul si pe sotia supravietuitoare care avea calitatea de mostenitor legal al defunctului ei sot, astfel cum stabilise instanta de fond.
Prin respingerea apelului, au fost mentinute dispozitiile sentintei civile nr 13074/27.12.2010 care constatase deja chiar prin dispozitiv dreptul sotiei supravietuitoare la o cota de ½ din mostenire. La fel de gresita este si sustinerea agravarii situatiei in propria cale de atac, instanta de apel nestabilind nimic in plus sau in minus fata de prima instanta.
La fel de gresita este si sustinerea ca instanta de apel a analizat criticile din recursul formulat de parata DE, desi doar recurentul a declarat apel impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond .
Instanta de apel a reluat in considerentele hotararii sustinerile partilor si considerentele instantelor anterioare, raspunzand insa numai criticilor apelantului.
In ceea ce priveste modul in care a fost solutionata exceptia inadmisibiltatii cererii critica este nefondata.
Art. 47 C.pr.civila arata ca, mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna, ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
Asadar reclamantul avea obligatia sa cheme in judecata in calitate de parati pe toti contractantii si nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile si obligatiile partilor derivand din act sunt indivizibile si coparticiparea procesuala pasiva este obligatorie, ignorarea acestui aspect conducand la admiterea exceptiei lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatori respectiv a inadmisibilitatii cererii.
Este adevarat ca prin formularea cererii reconventionale cadrul procesual a fost restabilit insa cererea principala trebuie solutionata distinct de cererea reconventionale astfel incat, recurentul nu se poate prevala de existenta cererii reconventionale pentru a sustine admisibilitatea propriei actiuni.
Pentru considerentele aratate in temeiul art. 312 c. pr. civ, Curtea a respins recursul ca nefondat.