Impozite si taxe
Taxa pe valoare adaugata. Drept de deducere. Cheltuieli nedeductibile.
- art. 22 alin. 4 lit. a ) din Legea nr. 345/2002
- art. 127 alin. 10, art. 145, alin. 2 lit. a ) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL,DECIZIA CIVILA NR.2142/21.05.2012)
Prin sentinta civila nr. 3088/18.10.2011 pronuntata de Tribunalul Calarasi in dosarul nr. 561/116/2011 a fost admisa, in parte, actiunea reclamantei SC V.I. SRL formulata in contradictoriu cu D.G.F.P. Calarasi si Administratia Finantelor Publice a Municipiului Calarasi si s-a dispus anularea, in parte, a deciziei nr. 174/31.10.2008 emisa de AFPM Calarasi, raportul de inspectie care a stat la baza emiterii acestei decizii si decizia 33/19.07.2010 emisa de DGFP Calarasi, numai in ce priveste suma de 157.145 lei reprezentand TVA stabilita suplimentar, impozit pe profit si accesorii aferente fiecarei taxe si impozit. De asemenea, a fost obligata reclamanta sa plateasca expertului C.C. suma de 50 lei reprezentand diferenta onorariu expert iar paratele sa plateasca reclamantei suma de 1062 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul Calarasi a avut in vedere urmatoarele considerente:
Prin decizia de impunere nr. 174/31.10.2008 emisa de parata AFPM Calarasi, in baza raportului de inspectie fiscala incheiat la data de 29.10.2008, s-au stabilit obligatiile fiscale suplimentare de plata in sarcina reclamantei in suma de 159.719 lei, reprezentand:
- TVA stabilita suplimentar -49.373 lei
- Majorari de intarziere -47.737 lei
- Penalitati de intarziere - 2.271 lei
- Impozit pe profit -22.076 lei
- Majorari de intarziere -35.082 lei
- Penalitati de intarziere - 3.180 lei
Impotriva deciziei de impunere reclamanta a formulat contestatie care a fost solutionata prin decizia nr. 3/09.02.2009 emisa de parata DGFP Calarasi, in sensul respingerii contestatiei.
Prin sentinta civila nr. 975/24.07.2009 Tribunalul Calarasi a admis contestatia formulata impotriva deciziei nr. 3/09.02.1009 emisa de parata DGFP Calarasi si a dispus anularea acestei decizii.
Ulterior acestei hotararii judecatoresti, organul de inspectie fiscala a procedat la o noua analiza a contestatiei, solutionata prin decizia nr. 33/19.07.2010 emisa de parata DGFP Calarasi.
Prin decizia nr. 33/19.07.2010 emisa de parata DGFP Calarasi s-a respins ca neintemeiata contestatia formulata de reclamanta SC V.I. SRL pentru suma de 159.719 lei reprezentand:
- TVA stabilita suplimentar -49.373 lei
- Majorari de intarziere -47.737 lei
- Penalitati de intarziere - 2.271 lei
- Impozit pe profit -22.076 lei
- Majorari de intarziere -35.082 lei
- Penalitati de intarziere - 3.180 lei
retinand organul fiscal ca obligatiile fiscale suplimentare de plata au fost stabilite in mod corect.
Sub acest aspect, decizia emisa este nelegala, deoarece din suma contestata, respectiv suma de 159.719 lei reclamanta datoreaza doar suma de 2574,37 lei reprezentand TVA stabilita suplimentar pentru veniturile aferente facturilor emise si neinregistrate in evidenta contabila.
Astfel, referitor la suma de 46799 lei reprezentand TVA aferenta unor achizitii de bunuri si servicii, organul de inspectie fiscala a exclus de la deducere TVA aferenta facturilor de energie electrica, facturi de chirie, gaze naturale si materiale de constructie, retinand ca TVA aferent bunurilor /serviciilor este deductibila doar in situatia in care bunurile sau serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor taxabile sau au legatura cu activitatea economica a persoanelor impozabile, situatie care nu se regaseste in cauza, deoarece societatea reclamanta factureaza catre SC I.D. SRL sporadic cheltuielile reprezentand utilitati si chirie, iar in evidenta contabilitatii nu s-au gasit sumele mentionate in contract.
In toata perioada verificata societatea nu are inregistrate in balantele de verificare si bilanturile depuse la organul fiscal teritorial venituri ca urmare a acestei asocieri. Contractul nu a fost pus la dispozitia organelor de inspectie fiscala pe perioada desfasurarii controlului, fapt ce duce la concluzia ca acest contract a fost intocmit ulterior desfasurarii inspectiei fiscale, deoarece ambele societati au acelasi administrator.
Referitor la cheltuielile efectuate cu materialele de constructii folosite pentru reparatiile si amenajarea spatiului din str. G. nr. 96 executate in regie proprie, aceste cheltuieli nu sunt inregistrate ca investitie realizata in regie proprie, in conturile 231"Imobilizari in curs de executie" si concomitent in contul 722 "Venituri din productie imobilizari corporale", asa cum prevede Legea nr. 82/1991 legea contabilitatii, republicata. Intrucat societatea nu a inregistrat aceste cheltuieli ca fiind necesare realizarii investitiei in regie proprie, organul de control le-a considerat nedeductibile, deoarece nu au dus la obtinerea de venituri impozabile, fapt ce duce iar la concluzia ca acel contract a fost intocmit ulterior desfasurarii inspectiei fiscale.
Organele de inspectie fiscala nu au acceptat la deducere taxa pe valoarea adaugata aferenta diferitelor achizitii bunuri/servicii asa cum rezulta din anexa 2 a raportului de inspectie fiscala, intrucat societatea nu a demonstrat cu documente ca aceste achizitii au legatura cu activitatea societatii, sau sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor taxabile.
Analiza efectuata de organul de inspectie fiscala a pornit de la dispozitiile art. 22 al.4 lit. a din Legea nr. 345/2002 si ale art. 145 alin.2 lit. a din Legea nr. 571/2003.
Contrar opiniei paratei, reclamanta a sustinut ca cheltuielile din facturile de utilitati sunt datorate de reclamanta catre furnizorii de utilitati si ca acestea au la baza contracte de prestatii legal incheiate. Cheltuielile cu utilitatile au generat productie si venituri impozabile in patrimoniul societatilor asociate in participatiune iar TVA-ul colectat a fost decontat cu bugetul statului. Efectul cheltuielilor cu utilitatile a generat venituri inregistrate si impozitate corect la SC I.D. SRL.
Astfel, cheltuielile reprezentand utilitatile si cheltuielile cu reparatiile la sediul societatii au legatura directa cu activitatea economica a persoanei juridice impozabile aflate in asociere si sunt utilizate in folosul unor operatiuni taxabile.
Aceasta situatie de fapt expusa de reclamanta a fost confirmata si de raportul de expertiza tehnica contabila efectuata in cauza.
Referitor la cheltuielile cu utilitatile si cheltuielile cu reparatiile la sediul social efectuat de reclamanta SC V.I. SRL trebuie constatat ca aceste cheltuieli au legatura directa cu activitatea economica a celor doua societati in asociere si sunt utilizate in folosul unor operatiuni taxabile, avand in vedere ca aceste cheltuieli au generat productie si venituri impozabile inregistrate in patrimoniul societatilor asociate in participatiune.
Cheltuielile din facturile de utilitati sunt datorate de reclamanta catre furnizorii de utilitati si acestea au la baza contracte de prestatii legal incheiate, astfel ca sunt cheltuieli justificate si deci deductibile din punct de vedere fiscal.
Ca atare, critica formulata de reclamanta prin actiune este intemeiata, deoarece reclamanta dovedeste ca cheltuielile au fost efectuate in folosul unor operatiuni taxabile.
Nu este relevant faptul ca reclamanta SC V.I. SRL nu a recuperat de la SC I.D. SRL cheltuielile in cauza, in raport de clauzele contractului de asociere, contract care isi produce efectele, nefiind anulat.
Cat priveste cheltuielile cu reparatiile sediului din str. G. nr. 96, se constata ca aceste cheltuieli au fost efectuate in mod real si se gasesc in facturile de achizitionare a materialelor de constructii eliberate legal de furnizori si inregistrate in evidenta contabila a reclamantei. Exista dovezi contabile ca imobilul in cauza este in activele imobilizate ale societatii reclamante si ca acesta si-a marit valoarea contabila si parametrii functionali, o dovada in acest sens fiind si raportul de evaluare a imobilului intocmit de SC E. SRL, evaluator ANEVAR ing. B.V. si valorificat de serviciul impozite si taxe al Primariei Calarasi si stabilirea obligatiei privind impozitele si taxele locale inregistrata sub nr. 254/31.12.2008.
Imprejurarea ca reclamanta nu a inregistrat cheltuielile de reparatii ca investitie realizata in regie proprie dupa procedurile contabile specifice, nu conduce implicit la calificarea ca si cheltuieli nedeductibile in conditiile in care valoarea de intrebuintare si fiscala a cladirii a crescut cu toate consecintele ce decurg din acesta.
Referitor la impozitul pe profit in suma de 22.076 lei organul de inspectie fiscala a stabilit ca in perioada 2003 - 2008 societatea nu a inregistrat in evidenta contabila venituri in suma de 13.549 lei si inregistreaza cheltuieli nejustificate care nu au dus la obtinerea de venituri impozabile retinand ca nedeductibile cheltuielile cu chiria, energia electrica, gaze naturale, amortizare, asigurari auto.
Analiza efectuata de organele de control a pornit de la dispozitiile prevazute de art. 19 al.1 si ale art. 21 al.4 lit. f din Codul fiscal.
Contrar opiniei paratei, reclamanta apreciaza ca nu datoreaza impozitul pe profit in suma de 22.076 lei intrucat cheltuielile cu utilitatile si cheltuielile cu reparatiile la sediul societatii sunt cheltuieli din punct de vedere fiscal justificate si deci deductibile.
Cheltuielile a caror deductibilitate este supusa analizei au fost efectuate in baza unor documente justificative, respectiv contractul de prestari servicii, contractul de asociere in participatiune, facturile fiscale de achizitionare a materialelor de constructii, etc. asa cum am aratat mai sus.
Retinand tribunalul ca cheltuielile cu utilitatile si cheltuielile cu reparatiile la sediul social reprezinta cheltuieli justificate, aceste cheltuieli sunt si deductibile in acceptiunea Codului fiscal.
Ca atare, reclamanta SC V.I. SRL nu datoreaza impozit pe profit in suma de 22.076 lei, astfel ca, in mod nelegal organul de inspectie fiscala a stabilit in sarcina societatii reclamante obligatia de plata a impozitului pe profit.
Cat priveste suma de 2574 lei reprezentand TVA stabilita suplimentar prin decizia de impunere nr. 174/20078, organul de inspectie fiscala a constatat ca in perioada 2003- 2008 societatea nu a inregistrat in evidenta contabila veniturile aferente facturilor emise in suma de 13.549 lei motiv pentru care a stabilit TVA suplimentar.
Analiza efectuata de organul de control a pornit de la dispozitiile art. 14 din Legea nr. 345/2002 si ale art. 134 al.2, 1341 al.1 si 1342 al.1 din Codul fiscal.
Prevederile legale enuntate au in vedere ca TVA devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, la un moment dat, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, iar pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data la care are loc faptul generator, respectiv la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor.
Avand in vedere cele precizate mai sus, precum si prevederile legale in perioada verificata, tribunalul apreciaza ca in mod legal, organul de inspectie fiscala a stabilit in sarcina societatii reclamante obligatia de a colecta TVA aferenta veniturilor din facturi care nu au fost inregistrate in evidenta contabila.
Ca atare, reclamanta SC V.I. SRL datoreaza suma de 2574,37 lei reprezentand TVA aferent unor facturi omise de la inregistrarea in evidenta contabila.
Cum paratele se afla in culpa procesuala, tribunalul in baza art. 274 Cod procedura civila urmeaza a obliga paratele in solidar sa plateasca reclamantei suma de 1062 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Avand in vedere ca reclamanta nu a achitat expertului C. C. onorariu de expertiza asa cum a fost solicitat si incuviintat de instanta, urmeaza a fi obligata la plata diferentei de onorariu neplatit in suma de 50 lei.
Pentru considerentele aratate si dispozitiile legale mai sus analizate, tribunalul apreciaza intemeiata in parte, asa cum a fost precizata, actiunea reclamantei, urmand a fi admisa ca atare, in baza dispozitiilor art. 218 Cod procedura fiscala.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata DGFP Calarasi solicitand modificarea, in parte, a hotararii recurate in sensul respingerii contestatiei formulata de SC V.I. SRL.
In motivarea recursului, reclamanta a aratat urmatoarele:
In fapt, prin hotararea recurata pe aceasta cale, instanta de fond a admis in parte actiunea formulata de intimata reclamanta impotriva deciziei nr. 33/19.07.2010, numai in ce priveste suma de 157. /45 lei reprezentand TVA stabilita suplimentar, impozit pe profit si accesorii aferente fiecarei taxe si impozit.
1. in ceea ce priveste suma de 46.799 lei reprezentand TVA aferenta unor achizitii de bunuri si servicii, va rugam sa observati ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca aceasta suma este nedatorata de catre reclamanta, intrucat cum am aratat si pana in aceasta faza procesuala, conform prevederilor art.22 alin.(4) lit. a) din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si ale art.145 alin.(2) lit. a) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,care precizeaza:
Art.22
(4) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor destinate realizarii de:
a) operatiuni taxabile;
Art.145
(2) Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:
a) operatiuni taxabile;
taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor/serviciilor este deductibila doar in situatia in care bunurile sau serviciile achizitionata sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile sau au legatura cu activitatea economica a persoanelor impozabile, cea ce in situatia noastra nu s-a intamplat.
Operatiunile taxabile sunt acele operatiunii generatoare de venit, iar cum bine se poate observa societatea rec1amanta nu are inregistrate in balantele de verificare si nici in bilanturile depuse la organul fiscal teritorial venituri pentru perioada verificata de organele de control.
In concluzie, societatea reclamanta nerealizand venit, nu poate deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor/serviciilor, intrucat acestea nu au fost destinate utilizarii in folosul operatiunilor taxabile.
Mai mult, aceste sume au fost considerate de organul fiscal ca fiind cheltuieli nejustificate, deoarece nu au dus la obtinerea de venituri impozabile. Conform contractului de folosinta nr. 814/21.10.2002 incheiat intre SC V.I. SRL si SC I.D. SRL in care se specifica ca: "obiectul contractului este folosirea spatiului din Complexul Big etaj 1, precum si a mijloacelor fixe si utilajelor necesare procesului tehnologic in confectii textile, pentru executarea comenzilor contractate de catre SC I.D. SRL, in sistem LOHN. De asemenea, in cadrul acestui contract SC V.I. SRL cedeaza in regim de prestari servicii, autoturisme marca DACIA cu urmatoarele nr. de inmatriculare: CL-02-VEG, CL-03-VEG, CL-04-VEG. autoturism marca ARO-CL-05-VEG si autoturism ESPERO-CL-08VEG. SC I.D. SRL, va suporta in totalitate costurile aferente intretinerii, consumurilor (carburanti, ulei, etc.) acestor autoturisme precum si asigurarile obligatorii auto", nu se refera la faptul ca se V.I. SRL sa suporte cheltuielile generate de folosirea energiei electrice si a gazelor naturale.
Ulterior, dupa finalizarea inspectiei fiscale, cu adresa nr. 189118.12.2008 si inregistrata la A.F.P.M. Calarasi sub nr. 43625/19.12.2008, societatea anexeaza Contractul de asociere nr. 41/01.03.2005 incheiat intre SC V.I. SRL Calarasi si SC I.D. SRL Calarasi in acest contract se mentioneaza contributia fiecarei societati in parte la acesta asociere reprezentand spatiile si mijloacele fixe. Cheltuielile privind utilitatile, precum si intretinerea si reparatia mijloacelor fixe sunt mentionate ca fiind suportate de SC V.I. SRL Calarasi, fara a se mentiona concomitent si cheltuielile ce vor fi suportate de catre SC I.D. SRL Calarasi.
In ceea ce priveste contractele de asociere in participatiune, art.34 din Legea nr.15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale precizeaza: "Contractul de asociere va cuprinde urmatoarele: ( ... ) e) modalitatea de impartire a rezultatelor activitatilor economice comune desfasurate ".
Din cele de mai sus rezulta ca trasatura definitorie a asocierilor in participatiune este impartirea rezultatelor, respectiv a beneficiilor si pierderilor.
Art. 101 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 8211991, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.704 din 22 decembrie 1993 precizeaza:
"Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate, in functie de natura lor, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie",
Mai mult, in contractul de asociere nr.41101.03.2005 la punctul 7, alin.(2) se mentioneaza ca : "participarea la profit a asociatului SC V.I. SRL Calarasi este de 1.854 euro (in lei la cursul zilei) la care se vor adauga cheltuieli cu amortizarea si intretinerea utilajelor, cheltuieli cu energia electrica si gaze, consum de carburant, piese de schimb, reparatii, intretinere, uzura, asigurari si alte taxe la mijloacele de transport", mentionate in acest contract.
In urma verificarii efectuate organul de control constata ca societatea factureaza catre SC I.D. SRL Calarasi sporadic cheltuieli reprezentand utilitati si chirie, dar in evidenta contabila nu s-au gasit sumele mai sus mentionate in contract, trimestrial asa cum se face referire: "Plata se face trimestrial pana la data de 5 a lunii urmatoare incheierii trimestrului",
Face mentiunea ca acest contract nu a fost pus la dispozitia organelor de inspectie fiscala pe perioada desfasurarii controlului, cu toate ca in declaratia data de domnul B.D. in calitate de director economic al societatii este mentionat faptul ca: "am pus la dispozitia organelor de inspectie fiscala toate documentele si informatiile solicitate pentru desfasurarea inspectiei fiscale toate documente si informatiile solicitate pentru desfasurarea inspectiei fiscale si raspund de exactitatea, realitatea si legalitatea acestora".
In sustinerea celor invocate mentioneaza ca, in toata perioada verificata societatea nu are inregistrate in balantele de verificare si bilanturile depuse la organul fiscal teritorial venituri ca urmare a acestei asocieri, fapt ce ne-a condus la concluzia ca acest contract a fost intocmit ulterior finalizarii inspectiei fiscale, deoarece doamna S.V. este administrator la ambele societatii.
Avand in vedere cele precizate mai sus si tinand cont de faptul ca operatiunile contabile inregistrate nu au respectat prevederile legale referitoare la asociere, organul de control in mod corect a exclus de la deducere TVA aferenta facturi lor de chirie, energie, gaze naturale, deoarece nu au fost efectuate in scopul realizarii de operatiuni taxabile.
Ca o ultima concluzie, referitor la suma de 46.799 lei reprezentand TVA aferenta unor achizitii de bunuri si servicii, avand in vedere si contractul de asociere incheiat intre SC V.I. SRL si SC I.D. SRL, in care nu se specifica la care dintre asociati se vor contabiliza cheltuielile si veniturile, conform legislatiei in vigoare, consideram ca toate cheltuielile cu achizitiile de bunuri si servicii trebuiau evidentiate la SC I.D SRL, intrucat cum si reclamanta recunoaste ca toate veniturile provenite din aceasta asociere sunt evidentiate la SC I.D. SRL, deci reclamanta nu poate beneficia de deductibilitatea TVA provenita din achizitiile de bunuri si servicii, singura asociata care putea beneficia de aceasta deductibilitate este SC I.D. SRL daca aceasta isi evidentia cheltuielile cu achizitiile de bunuri si servicii, dar cum acest fapt nu s-a intamplat, in mod corect organele de inspectie fiscala au considerat nedeductibile aceste cheltuieli facute de reclamanta.
Referitor la cheltuielile efectuate cu materialele de constructii folosite pentru reparatiile si amenajarea spatiului din Calarasi, str. G. nr.96, executate in regie proprie asa cum este mentionat in adresa nr. 189/18.12.2008, facem precizarea ca:
- spatiul nu se afla in evidenta contabila a societatii si nu s-a facut dovada cu documente ca a fost inchiriat;
- in balantele de verificare incheiate la 31.12.2003, 31.12.2004, 31.12.2005, 31.12.2006, 31.12.2007 si 31.08.2008, materialele de constructii folosite pentru reparatiile si amenajarea spatiului nu sunt inregistrate ca investitie realizata in regie proprie, in conturile 231 "Imobilizati in curs de executie" si concomitent in contul 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale", asa cum prevede art.212 alin.(I), lit. c) din OMFP nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile, conforme cu directive le europene, cu modificarile si completarile ulterioare: " Veniturile din exploatare cuprind (...) venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale".
In drept, pentru perioada verificata sunt aplicabile prevederile art.22 alin.(4), lit. a) din Legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si ale art. 145, alin.(2), lit. a) din Legea 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care precizeaza:
Art.22
"Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor destinate realizarii de:
a) operatiuni taxabile"
Art.145
"Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiunii:
a) operatiuni taxabile"
Conform prevederilor legale mai sus enuntate reiese ca persoanele impozabile au drept de deducere a taxei pe valoare adaugata pentru achizitiile destinate unor operatiuni ce au legatura cu activitatea economica si pierd dreptul de deducere a TVA in cazul in care achizitiile nu sunt efectuate in scopul realizarii de operatiuni taxabile.
II Referitor la impozitul pe profit in suma de 22.076 lei, organul de control a considerat in mod corect ca nedeductibila cheltuielile cu chiria, energia electrica, gazele naturale, amortizare, asigurari auto, motivat de faptul ca aceste cheltuieli nu au dus la obtinerea de venituri impozabile pentru reclamanta noastra SC V.I. SRL.
In urma verificarilor, pentru toata perioada supusa controlului, societatea inregistreaza cheltuieli nejustificate, asa cum rezulta din anexa nr. 2, pag. 1-8, prezenta la Raportul de inspectie fiscala, care nu au dus la obtinerea de venituri impozabile. Conform contractului de folosinta nr. 814/21.10.2002 intre SC V.I. SRL si SC I.D. SRL in care se specifica ca: "obiectul contractului este folosirea spatiului din Complexul Big etaj " precum si a mijloacelor fixe si utilajelor necesare procesului tehnologic in confectii textile, pentru executarea comenzilor contractate de catre SC I.D. SRL, in sistem LOIJN. .. ", societatea trebuia sa refactureze aceste cheltuieli catre SC I.D. SRL (cheltuieli cu chiria, energia electrica, gaze naturale, amortizarea utilajelor, asigurari si intretinerea auto), fiind considerate cheltuieli nedeductibile ti scai de catre organul de control.
De asemenea, in perioada verificata societatea a inregistrat in conturile de cheltuieli contravaloarea materialelor de constructii folosite la spatiul din Calarasi, str. G., nr. 96, acestea nefiind generatoare de venituri impozabile fapt ce a determinat ca ele sa fie considerate cheltuieli nedeductibile fiscal de catre organul de control.
Tinand cont si de aspectele semnalate la punctul I, ne mentinem punctul de vedere cu privire la cheltuielile nedeductibile fiscal stabilite in urma inspectiei fiscale referitoare la materialele de constructii folosite la spatiul din Calarasi, str. G., nr. 96, precum si la cele care fac obiectul contractului de asociere.
In drept, in conformitate eu prevederile:
- art. 19, alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare: "Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile";
De asemenea, potrivit pe U2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.44/2004, eu modificarile si completarile ulterioare:
"Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/199/, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal ":
- art. 21, alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare: "Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile ... ";
- art. 21, alin. (4), lit. t) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare: "cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor".
Prin urmare, potrivit acestor prevederi legale, pentru ea o cheltuiala sa fie deductibila la calculul profitului impozabil trebuie sa fie efectuata in scopul realizarii de venituri.
Intimata-reclamanta SC V.I. SRL, desi legal citata, nu a depus intampinare si nu a formulat aparari.
Analizand actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, atat prin prisma motivelor de recurs invocate cat si in limitele prevazute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea retine ca recursul este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la suma de 46.799 lei reprezentand TVA aferenta facturilor de energie electrica, de chirie, gaze naturale si materiale de constructii, instanta de fond a apreciat gresit ca acestea reprezinta cheltuieli efectuate in folosul unor operatiuni taxabile, astfel ca sunt deductibile fiscal in baza art. 22 alin. 4 lit. a din Legea 345/2002 si art. 145 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Instanta de fond a avut in vedere clauzele contractului de asociere in participatiune din 01.03.2005 incheiat intre SC V.I. SRL si SC I.D. SRL, potrivit carora reclamanta SC V.I. SRL s-a obligat si sa suporte cheltuielile cu amortizarea si intretinerea utilajelor, cheltuieli cu energia electrica si gaze, consum de carburant, piese de schimb, reparatii, intretinere, uzura, asigurari si alte taxe la mijloacele de transport.
Numai ca pentru ca aceste cheltuieli facute de intimata-reclamanta in baza contractului de asociere in participatiune sa fie considerate ca fiind efectuate in folosul unor operatiuni taxabile era necesar ca aceasta sa fi avut si beneficii din acest contract de asociere in participatiune. Or, desi in contractul de asociere in participatiune se prevede ca SC V.I. SRL va avea o participare la profit de 1.854 lei, nu a facut dovada ca a incasat aceasta suma sau ca a avut orice alt beneficiu din acest contract.
Mai mult, potrivit art. 127 alin. 10 din Codul fiscal "asocierile in participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separat" iar potrivit art. 156 alin. 5 din acelasi cod "in cazul asociatiilor in participatiune care nu constituie o persoana impozabila, drepturile si obligatiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti".
Rezulta din dispozitiile de mai sus, ca atat cheltuielile cat si veniturile rezultate din activitatea unei asocieri in participatiune, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, trebuie inregistrate doar de una dintre societatile asociate, astfel ca deducerea taxei pe valoarea adaugata nu se poate realiza decat de catre societatea care a evidentiat atat cheltuielile asociatiei cat si veniturile acesteia, intrucat numai atunci se poate considera ca cheltuielile respective au fost realizate in folosul operatiunilor taxabile realizate de asociatia in participatiune.
In cazul de fata, insa, intimata-reclamanta a inregistrat doar o parte din cheltuielile asociatiei, fara a inregistra deloc veniturile acesteia, motiv pentru care aceste cheltuieli nu pot fi considerate ca fiind realizate in folosul operatiunilor sale taxabile, cum in mod neintemeiat a retinut prima instanta.
De asemenea, nu pot fi considerate cheltuieli realizate in folosul operatiunilor taxabile ale intimatei-reclamante nici cheltuielile efectuate in baza contractului de folosinta nr. 814/21.10.2002, intrucat aceasta nu a inregistrat si veniturile obtinute din executarea acestui contract.
Si in ceea ce priveste TVA aferenta cheltuielilor privind reparatiile si amenajarea spatiului din str. G. nr. 96, prima instanta a apreciat in mod neintemeiat ca sunt deductibile, desi in evidenta contabila a societatii nu s-au inregistrat venituri obtinute din exploatarea acestui spatiu.
De asemenea, este intemeiata si sustinerea recurentei-parate privind neinregistrarea in contabilitate a respectivelor cheltuieli in conturile 231 "imobilizari in curs de executie" si concomitent, in contul 722 "venituri din productia de imobilizari corporale" asa cum prevede art. 212 alin. 1 lit. c din OMFP nr. 1752/2005.
Fata de cele aratate mai sus, Curtea apreciaza ca suma de 46.799 lei reprezentand TVA aferenta facturilor de energie electrica, de chirie, gaze naturale si materiale de constructii nu este deductibila, intrucat cheltuielile respective nu au fost efectuate in folosul operatiunilor taxabile ale intimatei-reclamante, actele administrativ-fiscale contestate, fiind legale si temeinice, sub acest aspect.
De asemenea, cheltuielile de mai sus efectuate in temeiul contractului de asociere in participatiune cu SC I.D. SRL si a contractului de folosinta nr. 814/21.10.2002, precum si cheltuielile cu materialele de constructii folosite pentru reparatii si amenajarea spatiului din str. G., nr. 96, nu pot fi considerare nici cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, intrucat nu au fost efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, astfel cum prevede art. 21 alin. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Prin urmare, este gresita solutia instantei de fond si cu privire la faptul ca intimata-reclamanta nu datoreaza impozit pe profit in suma de 22.076 lei.
Fata de cele aratate mai sus, Curtea apreciaza ca sentinta recurata este data cu aplicarea gresita a legii, motiv pentru care, in temeiul art. 304 pct. 9 si art. 312 alin. 1-3 din Codul de procedura civila va admite recursul recurentei-parate DGFP Calarasi si va modifica in parte sentinta recurata, in sensul ca va respinge actiunea ca neintemeiata.